Ataxia: cauze, cum recunosti boala, tipuri de tratament
Ataxia este o tulburare neurologica care afecteaza coordonarea miscarilor voluntare ale corpului. Persoanele care sufera de ataxie au dificultati in a controla si a coordona miscarilor musculare, ceea ce poate duce la instabilitate si dificultati in echilibru. Aceasta problema rezulta din afectarea sistemului nervos central sau periferic, care joaca un rol esential in coordonarea si controlul miscarilor.
Cauze ale ataxiei
Ataxia poate fi cauzata de o serie de factori care afecteaza sistemul nervos central sau periferic si care pot interfera cu coordonarea miscarilor. Principalele cauze ale ataxiei includ:
Afectiuni genetice ereditare: Anumite forme de ataxie sunt cauzate de mutatii genetice mostenite de la parinti. Aceste afectiuni sunt adesea denumite ataxii ereditare si pot aparea in familii sau in cadrul unor grupuri etnice specifice.
Leziuni cerebrale: Traumatismele cranio-cerebrale, accidentele vasculare cerebrale (AVC) sau tumori cerebrale pot afecta creierul si pot duce la ataxie. Aceste leziuni pot perturba functionarea cerebelului sau a altor parti ale creierului responsabil de coordonarea miscarilor.
Boli degenerative: Exista afectiuni degenerative ale sistemului nervos care pot cauza ataxie, cum ar fi ataxiile cerebeloase, atrofiile multisistemice sau ataxiile spinocerebeloase.
Afectiuni inflamatorii: Boli autoimune, cum ar fi scleroza multipla sau encefalomielita diseminata, pot declansa inflamatii ale sistemului nervos central sau periferic si pot cauza ataxie.
Infectii ale sistemului nervos: Anumite infectii ale sistemului nervos, cum ar fi sifilisul, boala Lyme sau infectiile cu HIV, pot afecta nervii si creierul, ducand la ataxie.
Consumul excesiv de alcool sau expunerea la toxine: abuzul de alcool poate cauza o forma specifica de ataxie numita ataxie alcoolica. De asemenea, expunerea la anumite substante toxice, cum ar fi metalele grele, poate deteriora sistemul nervos si poate declansa ataxia.
Deficiente nutritionale: anumite deficiente de vitamine si minerale, cum ar fi deficitul de vitamina B12 sau deficitul de vitamina E, pot afecta nervii si pot contribui la dezvoltarea ataxiei.
Medicamente: Anumite medicamente, inclusiv medicamente anticonvulsivante sau alte medicamente care actioneaza asupra sistemului nervos, pot provoca ataxie ca efect secundar.
Cum se poate preveni
Prevenirea ataxiei depinde de cauza specifica si de factorii de risc asociat cu aceasta afectiune. In unele cazuri, ataxia poate fi cauzata de conditii genetice ereditare, iar prevenirea in acest caz poate fi dificila sau imposibila. Cu toate acestea, exista cativa pasi pentru a mentine sanatatea generala a sistemului nervos si a reduce riscul aparitiei ataxiei cauzate de alti factori:
Stil de viata sanatos: un regim alimentar echilibrat si sanatos, care sa includa fructe, legume, proteine, grasimi sanatoase si carbohidrati complecsi. Limitati consumul de alcool si evitati fumatul sau expunerea la fumul de tutun.
Exercitiile fizice regulate: O activitate fizica moderata si constanta poate ajuta la mentinerea sanatatii generale si poate sprijini functionarea sistemului nervos.
Greutatea corporala in limite sanatoase: greutatea excesiva poate creste riscul de boli care pot afecta sistemul nervos, cum ar fi diabetul de tip 2.
Evitarea expunerii la toxine: incercati sa evitati expunerea la substante chimice periculoase sau toxine care pot afecta sistemul nervos.
Gestionarea afectiunilor medicale: daca exista afectiuni medicale preexistente, cum ar fi diabetul, hipertensiunea arteriala sau bolile autoimune, urmati tratamentul si consultati-va medicul in mod regulat pentru a mentine conditia sub control. Efectuarea controalelor medicale regulate: programati vizite regulate la medicul de familie sau la medicul specialist pentru evaluarea starii de sanatate si pentru depistarea precoce a oricaror probleme de sanatate. Imbunatatirea creierului: exercitii mentale, cum ar fi jocurile de memorie sau lectura, pot ajuta la mentinerea sanatatii creierului si a functionarii cognitive.
Tipuri de ataxie
Ataxia este o afectiune neurologica complexa, care poate fi clasificata in mai multe tipuri, in functie de cauza subiacenta si de localizare afectata a sistemului nervos. Cateva dintre principalele tipuri de ataxie:
Ataxie cerebeloasa: cerebelul este o regiune importanta a creierului responsabila de control si coordonarea miscarilor. Ataxia cerebeloasa este cauzata de afectarea sau lezarea cerebelului si se manifesta prin dificultati in coordonarea miscarilor, mers instabil, dificultati in echilibru si dificultati in controlul miscarilor fine. Ataxie spinocerebeloasa (SCA): atribuirea unui grup de afectiuni ereditare, caracterizate prin degenerare progresiva a cerebelului si a maduvei spinarii. Exista mai multe tipuri de SCA, fiecare avand ca rezultat o combinatie specifica de simptome si severitate.
Ataxie senzoriala: apare atunci cand sistemul nervos periferic, care transporta informatii senzoriale ale organelor de simt catre creier si maduva spinarii, este afectat. Persoanele cu ataxie senzoriala pot avea dificultati in perceptia senzatiilor proprioceptive (pozitia corpului in spatiu) si tactila.
Ataxie Friedreich: este o afectiune genetica rare care cauzeaza degenerarea nervilor si a tesutului muscular. In general, apare in copilarie sau adolescenta si poate duce la dificultati in mers, slabiciune musculara, tulburari ale discursului si probleme cardiace. Ataxie vestibulara: apare cand sistemul vestibular, care regleaza echilibrul si orientarea spatiala, este afectat. Aceasta poate provoca ameteli, vertij si mers instabil.
Ataxie cerebeloasa autosomala dominanta (ADCA): este un grup de afectiuni ereditare care afecteaza cerebelul si pot avea debutul in perioada adulta. Acestea pot cauza probleme de coordonare, dificultati in mers si alte simptome neurologice. Ataxie asociata cu leziuni cerebrale: traumatismele cranio-cerebrale, accidentele vasculare cerebrale sau tumori cerebrale pot provoca ataxie prin afectarea sistemului nervos central.
Cum se pune diagnostic
Prognosticul pentru ataxie poate varia in functie de tipul specific de ataxie, cauza subiacenta, severitatea simptomelor si momentul care a fost diagnosticat si tratata afectiunea. In general, prognosticul pentru ataxia poate fi variabil si este important sa fie evaluat individual pentru fiecare pacient. Exista anumite forme de ataxie care au un caracter progresiv si, in timp, pot duce la afectarea semnificativa a functionarii zilnice si la pierderea independentei. Alte tipuri de ataxie pot fi mai putin severe si pot fi bine controlate cu ajutorul tratamentului adecvat. Prognosticul pentru ataxie poate fi influentat de urmatorii factori:
Tipul de ataxie: exista peste 50 de tipuri diferite de ataxie, fiecare cu caracteristici unice si un parcurs distinct. Prognosticul va depinde de tipul specific de ataxie cu care se confrunta pacientul.
Cauza subiacenta: daca ataxia este cauzata de o afectiune genetica, de o leziune cerebrovasculara, de o infectie sau de alta cauza, va influenta modul in care evolueaza afectiunea si raspunsul la tratament.
Severitatea simptomelor: gradul de afectare a coordonarii motorii si altor simptome asociate ataxiei poate varia de la usor la sever. Severitatea simptomelor poate afecta capacitatea pacientului de a se descurca in viata de zi cu zi. Varsta la debut: in general, ataxiile cu debut precoce, care apar in copilarie sau adolescenta, au tendinta sa aiba un caracter progresiv si pot duce la complicatii mai grave pe termen lung.
Timpul scurs de la debutul simptomelor pana la diagnostic si tratament: un diagnostic si tratament precoce pot juca un rol semnificativ in gestionarea ataxiei si in prevenirea progresiei afectiunilor. In multe cazuri, ataxia este o afectiune cronica care poate necesita gestionare pe termen lung si ingrijire multidisciplinara. Tratamentul poate include terapie fizica si ocupationala, medicamente pentru gestionarea simptomelor si, in unele cazuri, interventii chirurgicale. De asemenea, pacientii cu ataxie pot beneficia de sprijin emotional si de ingrijire psihologica pentru a face fata cu mai multa usurinta provocarilor asociate cu afectiunea.
Este important ca pacientii cu ataxie sa urmeze recomandarile medicului specialist, sa efectueze controale medicale reglementate si sa beneficieze de un sistem de sprijin adecvat pentru a-si imbunatati calitatea vietii si a face fata provocarilor pe care le implica aceasta afectiune neurologica.
De este este important Magneziul in protejarea sistemului nervos?
Magneziul este un mineral esential pentru buna functionare a organismului uman. Totodata, este un mineral care are un rol important in sute de reactii metabolice, de la nivel cerebral, la nivel muscular si al sistemului circulator. Din pacate, corpul uman nu poate replica singur necesarul de magneziu si trebuie sa il luam din alimente si suplimente pentru a evita carentele. In cazul in care in corp nu exista Magneziu suficient, apar crize de stres, crampe musculare, iritabilitate, pleoapele incep sa aiba zvacniri necontrolate, crize de insomnie, dureri cerebrale si articulare. Ca idee, doza zilnica pentru un adult sanatos este de maxim 400 mg.
El face parte din grupa a doua in tabelul periodic al lui Mendeleev, are simbolul Mg si numarul atomic 12. Magneziul este al optulea element si al treilea metal dupa aluminiu si fier ca abundenta in scoarta solida terestra, formand aproximativ 2% din masa acesteia. Magneziul este al treilea ca si componenta in sarurile dizolvate in apa marii..
Bibliografie:
Fifi AC, Axelrod CH, Chakraborty P, et al. Herbs and spices in the treatment of functional gastrointestinal disorders: a review of clinical trials. Nutrients. 2018;
Long V. Aloe vera in dermatology—the plant of immortality. JAMA Dermatology. 2016;
National Institute of Environmental Health Sciences. NTP Speaks About Aloe Vera. https://www.niehs.nih.gov/news/newsroom/interviews/aloevera/index.cfm. Accessed on June 24, 2020;
Norman G, Christie J, Liu Z, et al. Antiseptics for burns. Cochrane Database of Systematic Reviews. 2017(7):CD011821. Accessed at www.cochranelibrary.comon October 31, 2019;
Quezeda SM, Briscoe J, Cross RK. Complementary and alternative medicine. Inflammatory Bowel Diseases. 2016;
Rodriguez S, Dentali S, Powell D. Aloe vera. In: Coates PM, Betz JM, Blackman MR, et al., eds. Encyclopedia of Dietary Supplements. 2nd ed. New York, NY: Informa Healthcare, 2022;
