Nutritie: Ce este maniocul, reguli de consum, contraindicatii
Maniocul sau Cassava, originar din Brazilia, America de Sud, este o planta perena cultivata in multe tari din zonele tropicale si subtropicale. Descoperita de catre exploratori spanioli si portughezi prin secolul al XIV-lea, casava sau maniocul a ajuns rapid sa cucereasca intreaga lume prin gustul sau si prin simplitatea gatirii, folosirii in medicina. Tuberculii sunt comestibili, au multe fibre, fier sau vitamina C, acid folic, potasiu si mangan, tiamina, se poate face din ei faina si celebra tapioca, dar si bauturi alcoolice.
Ei se pot consuma ca atare, dar gatiti inainte, nu cruzi, pentru ca sunt toxici, pot fi rasi, pot fi facuti paine, covrigei, radacina poate fi pregatita la cuptor sau chiar fiarta. In unele zone din lume se lasa la fermentat inainte de a fi mancati. Si frunzele sunt incluse in diverse diete, meniuri pentru ca au carotenoizi si proteine din belsug. In manioc se gasesc multe calorii, carbohidrati buni, deci trebuie consumata in cantitati moderate. In prezent peste 100 de tari cultiva maniocul, planta se afla pe locul 6 intr-un top al celor mai cultivate plante din lume. Pe langa Brazilia, alti producatori de manioc sunt Nigeria, Indonezia, Republica Populara Congo sau Thailanda. Desi sunt disponibile ambele variante de casava sau manioc, dulce si amar, cea dulce este mai comuna in SUA si alte tari care au inceput deja sa ii descopere beneficiile in medicina si in bucatarie.
Casava sau maniocul nu are gluten, este foarte bun pentru cei cu alergii, este incadrata in clasa legumelor si are o forma asemanatoare cartofilor dulci foarte apreciati in orice reteta sau meniu de restaurant, de acasa. Cultivarea sa nu presupune prea mare efort, nu are nevoie de fertilizatori in cantitati mari, rezista la toate conditiile atmosferice din zonele unde se cultiva si la orice fel de sol, dar este vulnerabila in fata bacteriilor si afectiunilor virale tipice plantelor.
Textura maniocului se poate imbunatati inainte de gatire sau in faza de produs final prin adaugarea de boabe de cereale, gustul va fi mai bun si se va imbunatati si profilul nutritional. Adeseori se inlocuieste siropul obtinut din porumb, cu un continut mare de fructoza cu tapioc sau cu manioc, in forma de sirop.Fiecare portie de manioc/casava contine carbohidrati din belsug, minerale si vitamine esentiale, nutrienti de calitate. Tiamina, riboflavina si niacina vor contribui la mentinerea starii de sanatate si la functionarea optima a organismului.
Amidonul rezistent din compozitia maniocului este ideal pentru cei care au probleme cu digestia si cu bacteriile benefice din intestine, este incurajata dezvoltarea lor. Plus ca nu vei mai avea probleme legate de constipatie, vei avea scaune normale si regulate, amidonul rezistent ramanand neschimbat pe masura ce avanseaza prin intestine. Este prevenita obezitatea, diabetul de tip 2 este prevenit si el, sanatatea metabolica este imbunatatita per total. Cele 330 de calorii per portie sunt suficiente cat sa ai energie pentru o buna perioada din zi, ai si proteine, 2.8 g, carbohidrati, 78.4 g, fibre 3.7 g, calciu, 33 mg, magneziu, 43 mg, potasiu, 558 mg, multa vitamina C, cum am vazut deja, 42.4 mg, tiamina, 0.087 mg si riboflavina 0.048 mg, niacina, 0.854 mg.
Grasimile sunt in cantitati mici in manioc, este de preferat sa se combine frunzele de manioc cu radacinile ca sa ai proteine suficiente in alimentatie daca te bazezi mai mult pe casava. Intr-o 100 g manioc vei avea 12% cupru din cantitatea zilnica recomandata, folati, 6% din cantitatea zilnica recomandata, vitamina B6, 6% din cantitatea zilnica recomandata. Vitamina C din manioc actioneaza ca un puternic antioxidant, reduce stresul oxidativ celular, incurajeaza productia de colagen, imbunatateste imunitatea, reduce efectele radicalilor liberi, pielea nu va mai imbatrani atat de repede si efectele anti-imbatranire vor fi puternice. Cuprul din casSava contribuie la o mai buna sinteza a neurotransmitatorilor, incurajeaza productia de energie si metabolismul fierului printre altele.
Modalitati de consum, beneficii pentru organism oferite de manioc
Consumul regulat de manioc va regla glicemia, va creste senzatia de satietate, nu te vei ingrasa sau vei slabi mai usor, vei avea o pofta de mancare redusa. Cartoful continentului negru, cum mai este numit maniocul, poate fi folosit in tratamentul diareei, chiar si al malariei, mentine tensiunea arteriala in limite normale, reduce si previne durerile de cap, fenomenul intestinului iritabil.
Cum se poate include maniocul in dieta de zi cu zi? Maniocul se curata, se inmoaie in apa timp de 48-60 de ore, inainte de gatirea adecvata, se poate fierbe, praji, coace fara probleme intr-un timp relativ scurt. De obicei se asociaza cu alte proteine, se poate folosi pe post de garnitura sau gustare, se pregateste exact ca un cartof, se zdrobeste si se poate pune fara probleme la cartofii prajiti, omlete sau supe. Tapioca este cea mai raspandita forma de servire a maniocului, agentul de ingrosare popular pentru orice fel de budinca, placinta, pentru supe delicioase din meniul restaurantelor.
In general este recomandat sa nu mancam doar manioc sau casava si sa nu gandim diete bazate pentru el pentru ca vom ajunge la malnutritie. Intotdeauna se va asocia cu un regim alimentar diversificat, poate face parte din orice fel de dieta sanatoasa, dar in cantitati mici. Ai cam tot ce iti trebuie in fiecare portie de manioc, asa ca nu ai de ce sa iti faci griji in privinta vitaminelor sau mineralelor, nutrientilor de care ai nevoie zi de zi.
Si inca ceva: indeparteaza coaja, curata bine maniocul si evita sa il consumi crud pentru ca te-ai putea intoxica foarte usor, are niste substante periculoase in stare cruda. Specialistii recomanda procesul de scufundare in apa indiferent ce faci dupa cu maniocul pentru a fi in siguranta si a te bucura de preparate delicioase si fara riscuri pentru sanatatea ta. Spor la gatit si la descoperit gustul si beneficiile maniocului, „cartoful” care iti poate oferi preparate de cinci stele daca stii cum sa il folosesti in bucatarie si o sanatate de fier pe termen lung, daca il vei consuma regulat.
Ginsengul, o planta inrudita cu radacina de manioc. De cate tipuri este si unde se gaseste
Ginsengul rosu asiatic este ginseng alb, care trece insa prin cateva metode de procesare, lucru ce ii mareste si pretul. Dupa ce radacinile ginsengului sunt culese, acestea pot fi expuse la o temperatura de 120-130 de grade Celsius, iar astfel culoarea acestor radacini se modifica, devenind rosiatica. Dupa ce radacinile sunt expuse la temperaturi ridicate, ginsengul devenit acum rosu este uscat.
Ginseng alb asiatic este uscat imediat dupa ce este scos din pamant, fara sa fie expus temperaturilor crescute ce i-ar putea modifica culoarea. Cu toate ca, teoretic, are aceleasi proprietati ca cel rosu, ginsengul alb poate fi cules prea devreme, la 3-4 ani de la plantare, fapt ce ii afecteaza calitatea, concentratia de ginsenozide fiind mai mica.
Ginseng American, potrivit studiilor, are concentratia mare de ginsenozide care se regaseste in acest tip de ginseng are o serie de efecte benefice pentru sanatate, incepand de la imbunatatirea functiilor cognitive si pana la efectele calmante, sedative si ameliorarea problemelor gastrointestinale. Radacina ginsengului american poate fi asemuita cu forma trupului uman – aceasta are o forma alungita, dar si lastari ce seamana cu bratele si picioarele omului.
Ginseng Siberian nu contine ginsenozide, fiind extrem de diferit de celelalte tipuri de ginseng. Insa si acesta are o serie de beneficii pentru sanatate, datorita continutului ridicat de eleuterozide. Ginsengul siberian stimuleaza sistemul imunitar, energizeaza organismul si are abilitatea de a incetini multiplicarea celulelor canceroase.
Bibliografie:
Ahn B. Z, Kim S. I, Lee Y. H. Acetyl panaxydol and panxydolchlorohydrin, two new polyenes from Korean ginseng with cytotoxic activity against L1210 cells. Arch Pharm. 1999;
Attele A. S, Zhou Y. P, Xie J. T, editors. et al. Antidiabetic effects of Panax ginseng berry extract and the identificationof an effective component. Diabetes. 2002;
Bae E. A, Han M. J, Choo M. K, Park S. Y, Kim D. H. Metabolism of 20(S)- and 20(R)-gensenoside Rg3 by human intestinal bacteria and its relation to in vivo biological activities. 2002;
Chang Y, Huang W. J, Tien L. T, Wang S. J. Ginsenosides Rg1 and Rb1 enhance glutamate release through activation of protein kinase A in rat cerebrocortical nerve terminals (synaptosomes). Eur J Pharmacol. 2008;