Boala Addison: Cum se manifesta si tipuri de tratament
Boala Addison, numita si insuficienta suprarenala sau adrenala, este o afectiune a glandelor suprarenale. Boala apare atunci cand acestea nu produc suficienti hormoni steroidieni, cortizol si aldosteron.
Ce trebuie sa retinem despre aceasta boala?
- Hormonii sunt implicati intr-un numar impresionant de procese din organism, astfel ca imbolnavirea glandelor suprarenale afecteaza, in timp, majoritatea sistemelor din corp.
In continuare, poti afla care sunt cauzele aparitiei bolii Addison, cum se manifesta, dar si cum este diagnosticata si care este tratamentul acestei afectiuni.


Cum se manifesta boala Addison?
Simptomele bolii Addison se dezvolta de obicei lent, adesea pe parcursul a cateva luni. Adesea, boala progreseaza atat de lent incat simptomele sunt ignorate pana cand apare un trigger extern, cum ar fi o alta boala aparent banala sau un accident, care agraveaza simptomele. Semnele si simptomele pot include:
- Oboseala extrema
- Pierderea in greutate si scaderea apetitului
- Intunecarea pielii (hiperpigmentare)
- Tensiune arteriala scazuta, chiar si lesin
- Pofta de sare
- Nivel scazut de zahar din sange (hipoglicemie)
- Greata, diaree sau varsaturi (simptome gastrointestinale)
- Durere abdominala
- Dureri musculare sau articulare
- Iritabilitate
- Depresie sau alte simptome comportamentale
- Caderea parului corporal sau disfunctie sexuala la femei
- Insuficienta suprarenala acuta (criza addisoniana)
Uneori, semnele si simptomele bolii Addison pot aparea brusc. Insuficienta suprarenala acuta (criza addisoniana) poate duce la soc care pune viata in pericol.
-
Picaturi pentru ochi Oftapic Intensive, 10ml, AssistaRating:100%Pret 37,80 Lei Pret vechi 50,40 Lei
Ce persoane sunt predispuse la boala Addison
Boala Addison daca este lasata nediagnosticata la timp poate duce in timp la: slabiciune severa, confuzie, stari de lesin si vertij, durere in partea inferioara a spatelui sau a picioarelor, dureri abdominale severe, varsaturi si diaree cronice care pot duce la deshidratare, stari de anxietate severa si delir, tensiune arteriala scazuta,pPotasiu ridicat (hiperkaliemie) si sodiu scazut (hiponatremie).
De ce apare boala Addison?
Dupa cum am spus anterior, Boala Addison este o tulburare in care glandele suprarenale – care stau deasupra rinichilor – nu produc suficienti hormoni cortizol si aldosteron. (Homonii sunt substante chimice care controleaza functia tesuturilor sau organelor.)
Cortizolul ajuta organismul sa raspunda la stres, inclusiv stresul cauzat de boala, rani sau interventii chirurgicale. De asemenea, ajuta la mentinerea tensiunii arteriale, a functiei inimii, a sistemului imunitar si a nivelului de glucoza (zahar) din sange.
Aldosteronul afecteaza echilibrul de sodiu si potasiu din sange. Aceasta, la randul sau, controleaza cantitatea de lichid pe care rinichii o indeparteaza sub forma de urina, ceea ce afecteaza volumul si tensiunea arteriala.
Boala Addison este numita si „insuficienta suprarenala primara”. O tulburare asociata, „insuficienta suprarenala secundara”, apare atunci cand hipofizarul, o glanda mica de la baza creierului, nu secreta suficient hormon adrenocorticotrop (ACTH), care activeaza glandele suprarenale pentru a produce cortizol.


Cum se pune diagnostic de boala Addison
Pentru a determina daca aveti boala Addison, sunt recomandate o serie de teste precum:
- Petele intunecate de pe piele ar putea fi un indiciu pentru ca medicul sa ia in considerare testarea pentru boala Addison;
- Testele de sange sunt necesare pentru a masura nivelurile de sodiu, potasiu, cortizol si ACTH din fluxul sanguin;
- Test de stimulare cu ACTH pentru a verifica raspunsul glandelor suprarenale dupa ce vi se administreaza ACTH artificial. Daca glandele suprarenale produc niveluri scazute de cortizol dupa injectare, este posibil ca acestea sa nu functioneze corect;
- Raze X pot fi facute pentru a cauta depozite de calciu pe glandele suprarenale;
- Tomografia computerizata utilizeaza computere pentru a combina multe imagini cu raze X in vederi in sectiune transversala.
Se poate face o scanare CT pentru a evalua suprarenale si/sau glanda pituitara. De exemplu, poate arata daca sistemul imunitar a afectat glandele suprarenale sau daca glandele sunt infectate.
Cat de frecventa este boala Addison?
In Statele Unite, boala Addison afecteaza 1 din 100.000 de oameni. Apare atat la barbati, cat si la femei in mod egal si la toate grupele de varsta, dar este cel mai frecvent in intervalul de varsta 30-50 de ani. In Europa si restul continentelor raportul este de 1 la 70-80.000. In Romania raportul este de 1 la 85.000.
Cum se poate gestiona boala Addison
Pentru a trata boala Addison, medicul poate prescrie hormoni similari cu cei produsi de glandele suprarenale; de exemplu, pastile cu hidrocortizon pentru a inlocui cortizolul. Daca, de asemenea, aveti lipsa de aldosteron, este posibil sa primiti pastile de acetat de fludrocortizon.
Daca luati fludrocortizon, medicul dumneavoastra va poate spune sa cresteti aportul de sare, mai ales pe vreme calda si umeda si dupa exercitii fizice intense. In situatii de urgenta si in timpul interventiei chirurgicale, medicamentul se administreaza intravenos (direct intr-o vena).
Care sunt perspectivele pentru persoanele cu boala Addison?
Persoanele care au boala Addison vor trebui sa ia medicamente pentru tot restul vietii si pot duce o viata normala sanatoasa. Daca aveti boala Addison, trebuie sa aveti o carte de identitate si sa purtati o bratara in orice moment pentru a informa personalul medical ca aveti boala.
Aveti intotdeauna medicamente suplimentare la indemana in cazul in care va imbolnaviti si aveti nevoie de mai multe. Adresati-va medicului dumneavoastra despre administrarea unei injectii de cortizol pentru situatii de urgenta si asigurati-va ca cineva cu dvs. stie cum sa va administreze injectarea.


Intrebari frecvente despre boala Addison
1. Cat de des ar trebui sa-si vada medicul persoanele cu boala Addison?
Persoanele cu boala Addison ar trebui sa-si vada medicul pentru controale regulate, frecventa depinzand de stabilitatea starii lor si de recomandarile medicului.
2. Ce ar trebui sa fac daca uit sa iau o doza din medicamentatia pentru boala Addison?
Daca uitati o doza, luati-o imediat ce va amintiti, dar daca este aproape timpul pentru urmatoarea doza, sariti peste doza uitata si continuati cu programul obisnuit. Nu dublati dozele.
3. Exista restrictii alimentare pentru persoanele cu boala Addison?
Persoanele cu boala Addison ar trebui sa mentina un aport adecvat de sodiu, in special daca sunt sub tratament cu fludrocortizon, si sa evite dietele cu continut scazut de sare.
Sursa foto: Shutterstock
Bibliografie:
- Cleveland Clinic, Biliary Dyskinesia: Symptoms, Causes & Treatment, 2025, https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/23932-biliary-dyskinesia, accesat la data 28 noiembrie 2025;
- Toouli J., Biliary Dyskinesia - PubMed, 2002, https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/12095476/, accesat la data 28 noiembrie 2025;
- National Center for Biotechnology Information (NCBI), Biliary Dyskinesia - Is It Real? - PMC, 2025, https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC11967721/, accesat la data 28 noiembrie 2025;
- National Center for Biotechnology Information (NCBI), The Management of Dysfunctional Gallbladder Disease and the Role of Laparoscopic Cholecystectomy on Symptom Improvement - PMC, 2024, https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC11328452, accesat la data 28 noiembrie 2025;
- Cleveland Clinic, Cholecystitis (Gallbladder Inflammation): Symptoms & Treatment, 2025, https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/15265-gallbladder-swelling--inflammation-cholecystitis, accesat la data 28 noiembrie 2025;


























