Esofagita: ce este, manifestari, tratament
Esofagul strabate cutia toracica si muschiul diafragmei, deschizându-se in stomac prin orificiul cardia. In plus, mucoasa esofagului are cute care-i permit dilatarea in timpul trecerii bolului alimentar, iar musculatura faringelui si esofagului, dublu stratificata, participa la inghitirea hranei. Stomacul , segmentul cel mai dilatat al tubului digestiv, situat in stanga cavitatii abdominale, sub muschiul diafragmei are forma literei „J” si prezinta doua fete (anterioara si posterioara). Odata ce alimentele ajung aici, ele sunt transformate de catre sucul gastric.
Altfel spus, mucoasa gastrica/stomacala prezinta o serie de cute care ii maresc suprafata si are numeroase orificii prin care se deschid glandele gastrice care secretă sucul gastric și un mucus abundent care o protejeaza. Stomacul este responsabil cu operatiunea de secretie de sucuri gastrice care descompun alimentele si incep digestia proteinelor. In stomac are loc si sterilizarea partiala a alimentelor, adica se distrug germenii infectiosi sub actiunea unor enzime si a acidului clorhidric.
Putini stiu de exemplu ca pe durata a 24 de ore stomacul din corpul uman poate secreta si 2 l de lichid gastric. Sucurile gastrice secretate in stomac contin apa, mucus, acid clorhidric, ioni si enzime. Muschii efectueaza o miscare de agitare a stomacului din 20 in 20 de secunde pentru a lichefia mancarea, iar tot compostul ajunge in intestinul subtire sub denumirea de chim gastric. Stomacul poate stoca pana la un litru de alimente. Care e legatura dintre esofagita si dereglarile digestive descopera in acest articol.
Ce este esofagita?
Esofagita este inflamatia mucoasei gasite in esofag, adica a stratului interior care captuseste esofagul si este o afectiune care se poate datora diferitelor cauze. Esofagul este partea tractului digestiv care este responsabila pentru comunicarea gurii cu stomacul si este separata de acel organ printr-o valva sau sfincter esofagian inferior, iar functia sa este de a preveni ca alimentele si sucurile gastrice sa curga din stomac. Tipuri de arsuri in piept, sau esofagite:
Esofagita de reflux – apare din cauza bolii de reflux gastroesofagian, provocand iritarea esofagului si o inflamatie cronica a acestuia;
Esofagita eozinofila - este o boala cronica care rezulta din inflamatia selectiva a esofagului, fiind cauzata de alergenii gasiti in alimente sau in aer;
Esofagita cauzata de medicamente – apare atunci cand substantele din medicamente raman mai mult timp la nivelul esofagului, din cauza faptului ca nu se administreaza impreuna cu o cantitate suficienta de apa;
Esofagita infectioasa – apare din cauza ciupercilor, virusurilor si a parazitilor, iar cei care au un sistem imunitar slabit sunt mai predispusi in a dezvolta acest tip de esofagita;
Esofagul Barret – este tot o forma de esofagita, ce apare ca urmare a inflamatiei netratate a esofagului, provocandu-se astfel modificari ale celulelor din mucoasa esofagului. Aceasta afectiune sporeste riscul de aparitie a cancerului esofagian;
Esofagita canceroasa – poate aparea atat in cazul cancerului esofagului, cat si daca exista metastaze ale unui cancer care nu s-a declansat initial in esofag, ci a ajuns si la acesta;
Cauze ale esofagitei
In cele mai multe cazuri, aceasta patologie este cauzata de refluxul de lichid din stomac (numit reflux gastroesofagian) in esofag, care, deoarece contine acid, poate irita tesutul. Deoarece cea mai frecventa cauza a acestei afectiuni cauzata de refluxul gastroesofagian, factorii care prezinta un risc in dezvoltarea acestei patologii sunt:
Obezitatea
Fumatul
Luati anumite medicamente fara a bea multa apa
Varsaturi repetitive
Chirurgie toracica sau radiatii, in tratamente, cum ar fi cele utilizate pentru a vindeca cancerul pulmonar
Hernia hiatala
Exista o serie de alimente care pot agrava simptomele afectiunii, cum ar fi rosiile, citricele, cofeina, alcoolul, alimente picante, usturoi, ceapa si ciocolata
Obiceiul de intindere la orizontala imediat dupa servirea mesei
Mese servite rar si intr-o cantitate mare
Simptome ale esofagitei
Cel mai frecvent simptom al acestei afectiuni este reprezentat de arsurile la stomac, deoarece, in cele mai multe cazuri, cauza este refluxul. Aceasta manifestare este de obicei descrisa ca o senzatie de arsura care se ridica de la stomac la gat. De asemenea, este posibil ca regurgitarea sa aiba loc, adica pacientul are sentimentul ca sucul gastric revine in gura. Alte simptome includ:
Dureri retrosternale sau disconfort (in zona pieptului) sau in zona abdominala
Tuse repetata, greata, varsaturi sau eructatii
Pierderea in greutate si a apetitului, in special in cazurile de boala cronica avansata
Dificultate la inghitire
Refluxul poate duce, de asemenea, la ulcere in esofag, care pot provoca sangerari si pierderi de fier care conduc la aparitia anemiei.
Diagnosticare
In unele cazuri, daca simptomele sunt usoare ori moderate, medicul gastroenterolog poate pune direct diagnosticul de esofagita. In alte situatii, specialistul va recomanda efectuarea unor investigatii suplimentare, precum teste de sange, endoscopie digestiva superioara, dar si radiografia abdominala cu bariu se poate efectua (in cadrul acesteia se pot observa modificarile mucoasei esofagiene).
Preventie esofagita
Esofagita se poate preveni prin respectarea anumitor conditii, ce vizeaza schimbari ale stilului de viata si a dietei. In acest sens, se recomanda reducerea consumului de cafea. Printre masurile de prevenire recomandate pentru a evita sa suferiti de aceasta boala, cel mai important este eliminarea sau scaderea consumului anumitor produse din dieta si includerea altora care pot fi benefice (de exemplu, eliminarea produselor grase, a celor picante, acidulate etc.)
Este important sa evitati mesele grele si bogate in grasimi, in special cu doua sau trei ore inainte de culcare, deoarece grasimea implica o digestie lenta si genereaza mai mult reflux gastric. Reducerea consumului de alimente si bauturi, cum ar fi ciocolata sau bauturile alcoolice, poate preveni instalarea esofagitei. De asemenea, este important sa aveti zilnic un program de mese si sa nu sariti peste nicio masa. Nu va intindeti imediat dupa masa pentru a preveni refluxul, fiind recomandat sa mergeti pentru a facilita digestia.
Tratament pentru arsura in piept
Metodele de tratament variaza in functie de cauza aparitiei esofagitei, iar in general, cea mai frecventa cauza este refluxul gastroesofagian.
Tratamentul esofagitei in functie de tip acesteia
Schimbarea stilului de viata prin renuntarea la fumat, pierderea kilogramelor in exces, dar si evitarea alimentelor ce contin un procent mare de grasimi. De asemenea, se recomanda evitarea alcoolului, a bauturilor acidulate, a ciocolatei, cafelei, sosurilor si a alimentelor picante. Pacientii diagnosticati cu esofagita trebuie sa evite intinderea la orizonatala dupa masa, intrucat in caz contrar, refluxul de acid gastric poate ajunge in cavitatea orala. Totodata, mesele se vor servi in cantitati mai mici si vor fi dese. Se vor evita si substantele ce pot cauza refluxul gastroesofagian, precum progesteron, antiinflamatoare nonsteroidiene, nitriti, anticolinergice etc.)
Tratament medicamentos
Acesta include antiacide pe baza de aluminiu, magneziu sau combinatii ale acestora, inhibitori de pompa de protoni (astfel de medicamente sunt considerate a fi cele mai eficiente inhibitoare ale secretiei gastrice acide), blocati de receptori histaminici, prokinetice, precum si corticosteroizii topici. O alta substanta ce se poate prescrie este sucralfatul.
Tratament endoscopic
Acesta se doreste sa remedieze dilatarea ingustarilor esofagiene, dar se poate apela si la injectarea locala cu corticosteroizi, ori cu substante ce au un efect de volum, pentru a se preveni refluxul acid. O alta metoda de tratament este radiofrecventa, ce implica aplicarea de energie. In plus, medicul poate amplasa proteze esofagiene, astfel incat pacientul sa se poata alimenta corespunzator.
Tratament chirurgical
La acesta se ajunge in cazurile complicate de esofagita, de exemplu, in Esofagul Barret, precum si in alte situatii in care metodele endoscopice nu au functionat. Ori de cate ori pacientul aplica terapia care i-a fost recomandata de specialist, atat simptomele, cat si patologia vor disparea in majoritatea cazurilor. Daca nu se aplica niciun tratament pentru a vindeca esofagita, pot aparea complicatii care modifica structura si functionalitatea esofagului.
Cum poate fi protejat sistemul digestiv?
Dupa cum s-a putut vedea, sistemul digestiv are un impact enorm asupra sanatatii noastre. Prin urmare, este important sa devenim constienti de importanta majora a tuturor componentelor sistemului digestiv pentru bunastarea noastra, de la sanatatea orala la sanatatea stomacului, de la sanatatea ficatului, pancreasului, la sanatatea intestinelor. Prin urmare, e important sa tinem cont de minim 4 pasi pentru o calibrare a sanatatii sistemului digestiv.
Hidratarea este cheia: Pentru a avea o digestie fara probleme, trebuie sa consumam zilnic minimum 1,5 litri de lichide. Apa minerala este cea mai indicata pentru ca ea hidrateaza cel mai bine;
Mestecati hrana cat mai bine si mai lent: Alimentele bine maruntite vor fi mai usor de procesat de catre sucul gastric, odata ajunse in stomac. Aceasta faza este esentiala pentru o digestie fara probleme;
Organizati mesele dupa ore fixe: Intestinul poate fi invatat sa deprinda un anumit ritm-in mod ideal imediat dupa micul dejun. Un pahar mare de apa baut pe stomacul gol va stimula intestinul si va ajuta la transferul mai usor al bolului alimentar. Asigurati suficient timp pentru un mic-dejun sanatos, bogat in fibre –urmat de o jumatate de ora de liniste si, in plus, e importanta disciplina alimentara. Sa mancati in fiecare zi la aceleasi ore si ca proportii, trebuie impartite numarul de calorii zilnice in cea mai mare parte intre mic dejun si pranz, iar seara sa lasam stomacului ragaz. Nu mai mult de un ceai sau fructe;
Faceti miscare: Nu uitati de activitatea fizica. Miscarea reprezinta un masaj pentru intestin si ajuta tot sistemul digestiv sa se regleze. Prin plimbari, gimnastica, mers pe bicicleta, inot, tot ce inseamna miscare este benefic pentru organism.
Bibliografie
1. Attwood SE, Smyrk TC, Demeester TR, Jones JB. Esophageal eosinophilia with dysphagia. A distinct clinicopathologic syndrome. Dig Dis Sci. 1993;
2. Straumann A, Spichtin HP, Bernoulli R, Loosli J, Vogtlin J. [Idiopathic eosinophilic esophagitis: a frequently overlooked disease with typical clinical aspects and discrete endoscopic findings];
3. Dellon ES, Hirano I. Epidemiology and natural history of eosinophilic esophagitis. Gastroenterology. 2018;154:319–32.e3. doi;
4. Lucendo AJ, Molina-Infante J, Arias A, von Arnim U, Bredenoord AJ, Bussmann C, et al.. Guidelines on eosinophilic esophagitis: evidence-based statements and recommendations for diagnosis and management in children and adults. United European Gastroenterol J;
5. Spergel JM, Dellon ES, Liacouras CA, Hirano I, Molina-Infante J, Bredenoord AJ, et al.. Summary of the updated international consensus diagnostic criteria for eosinophilic esophagitis;
6. Cheng E, Souza RF, Spechler SJ. Eosinophilic esophagitis: interactions with gastroesophageal reflux disease. Gastroenterol Clin North Am;
