Fotofobie: Cauze, simptome si tratamente eficiente
Fotofobia este o sensibilitate crescuta la lumina, care poate fi declansata de diferite surse de lumina, inclusiv lumina naturala, lumina fluorescenta sau alte surse de lumina puternica. Persoanele care sufera de fotofobie pot simti disconfort, durere sau durere de cap atunci cand sunt expuse la lumina puternica. Cauzele fotofobiei pot fi diverse, de la afectiuni oculare precum iritatia corneei, pana la afectiuni neurologice cum ar fi migrena sau epilepsia. Uneori, fotofobia poate fi un efect secundar al anumitor medicamente sau poate fi declansata de expunerea prelungita la un monitor sau ecran de televizor. La persoanele care au irisul mai putin pigmentat, trece o cantitate mai mare de lumina, ceea ce le face mai sensibile. Persoanele cu albinism sufera cel mai mult de acest lucru. De asemenea, sunt afectati sii cei care se afla in perioada postoperatorie dupa o interventie oculara.
Trauma corneei poate determina cresterea sensibilitatii la lumina. O trauma poate sa nu fie mai complicata, dar atunci cand o particula este incorporata in ochi, poate provoca probleme, cum ar fi ulcerul. Persoanele care poarta lentile de contact sunt mai susceptibile de a avea leziuni oculare. Acest lucru se poate intampla atunci cand nu se efectueaza o igiena adecvata a lentilelor de contact sau atunci cand acestea nu sunt schimbate in perioada indicata. Fotofobia poate fi un simptom al unei boli oculare, cum ar fi conjunctivita, uveita sau irita. Este, de asemenea, frecventa la persoanele cu migrene sau dureri de cap. De fapt, persoanele care au migrene sufera de sensibilitate la lumina chiar si atunci cand nu sufera un episod. Utilizarea anumitor medicamente, precum si consumul de droguri poate afecta sistemul nervos si poate avea ca efect secundar sensibilitate la lumina. Aceste substante dilata pupila in mod artificial. O alta cauza comuna a fotofobiei poate fi, de asemenea, cauzata de miopie, hipermetropie si / sau astigmatism.
Simptome ale bolii
De obicei, fotofobia nu este o boala grava, dar se manifesta la oameni de toate varstele, indiferent de sex. Devenind o experienta recurenta, unii oameni se adapteaza sa traiasca cu ea. Cand suferiti de fotofobie, puteti observa unele dintre aceste simptome:
- Inrosirea sau umflarea ochilor;
- Mancarime a ochiului - Aproape intotdeauna apare dupa utilizarea calculatorului sau a telefonului mobil in timpul noptii;
- Rigiditate cervicala;
- Dureri de cap - De obicei, se simt in partea din spate a capului si spre ochi;
- Disconfort ocular si necesitatea de a inchide ochii in lumina intensa;
- Greata si ameteli;
Vedere incetosata - Acest simptom apare atunci cand fotofobia este cauzata de o infectie severa care apasa sau deterioreaza nervul optic. Daca cazurile sunt mai severe, apare ocazional durere oculara ascutita. Acest lucru va poate forta sa purtati ochelari de soare negri.
Diagnosticul de fotofobie
Un medic oftalmolog trebuie contactat atunci cand sensibilitatea la lumina este intensa sau dureroasa, chiar si atunci cand ochii rosii, vederea incetosata, durerea de cap sau disconfortul nu dispar intr-o zi sau doua. La consultatie, oftalmologul va efectua o evaluare a ochilor si va pune o serie de intrebari pentru a determina gravitatea problemei si cauza care o provoaca.
Tratamente pentru fotofobie
Tratamentul fotofobiei depinde de cauza sa. In cazul in care este cauzata de o afectiune oculara, tratamentul poate include utilizarea de picaturi oftalmice pentru a reduce inflamatia si durerea. Daca fotofobia este cauzata de o afectiune neurologica, cum ar fi migrena sau epilepsia, tratamentul poate include medicamente pentru a reduce simptomele.
Tratamentul pentru aceasta boala depinde de simptomele si diagnosticul medical. Exista si alte afectiuni care ar trebui tratate pentru a preveni agravarea sensibilitatii la lumina in timp. Lentilele intunecate cu filtre speciale sunt de obicei prescrise cu intentia de a reduce contactul cu lumina intensa. In cazul ochiului uscat, tratamentul se concentreaza pe lubrifierea prin picaturi si unguente.Atunci cand exista o migrena, medicul va putea prescrie unele medicamente care pot reduce durerile de cap si se poate scadea astfel si sensibilitatea la lumina.
Perceptia luminii in fotofobie
Ne referim la actiunea pe care o au stimulii de lumina in formarea imaginilor si vizualizarea corecta. Senzorii transforma automat semnalele si ies prin nervul optic pentru a produce o vedere clara, colorata. Adevarul este ca ochiul este sensibil la lumina in moduri diferite, prin celule si nervi care permit pigmentilor si senzorilor sa detecteze luminozitatea. Acesta este motivul pentru care terapia si filtrele de radiatii UV va pot aduce beneficii in ceea ce priveste confortul vizual daca aveti fotofobie.
In ciuda tuturor tratamentelor care exista, invatarea de a trai cu limitarile fotofobiei este vitala pentru a avea o viata normala, fara a fi incomodat de constrangerile sensibilitatii vizuale. Pentru a preveni fotofobia, este recomandat sa evitati expunerea prelungita la lumina puternica si sa purtati ochelari de soare cu protectie UV atunci cand sunteti in aer liber. De asemenea, este important sa aveti o igiena a ochilor adecvata, sa evitati expunerea la fumul de tigara sau la alte substante iritante si sa va tratati orice afectiune oculara sau neurologica subiacenta in mod corespunzator. Pentru a evita sau a reduce fotofobia, este necesar sa se trateze patologia care o provine. Este important sa tratati problema ”de la radacina”, pentru a preveni simptomele persistente ale fotofobiei.
Persoanelor care sufera de fotofobie li se recomanda sa poarte ochelari negri cu protectie laterala pentru a preveni afectarea ochilor de catre lumina. La domiciliu este recomandat sa reduceti luminile si sa coborati jaluzelele pentru a evita lumina soarelui. Nu este recomandat sa conduceti daca aveti o boala care provoaca fotofobie, dar cei care sufera de sensibilitate la lumina fara o cauza patologica ar trebui sa utilizeze ochelari de soare polarizati. O alta optiune este de a purta ochelari cu lentile fotocromice, care se intuneca sau lumineaza in functie de cantitatea de lumina disponibila la momentul respectiv.
![[2025] [MAR] [SPRING] [2+1] [Naturalis Benesio]](https://www.springfarma.com/media/spring_catalog/images/e/t/eticheta-rotunda-3-la-pret-de-2.png)
Prevenirea fotofobiei
Daca episodul fotofobiei nu este un simptom al unei boli sau al unui agent extern si stim ca poate fi o problema tranzitorie, ar trebui sa evitam lumina soarelui, sa purtam ochelari de soare polarizati si sa diminuam lumina din camera in care va aflam. Daca lumina excesiva provoaca disconfort in ochi, este recomandat sa mergeti la un specialist pentru a determina cauza care provoaca fotofobia, astfel incat sa puteti primi un tratament adecvat pentru a rezolva patologia care o provoaca.
Legatura dintre Boala Coats, o afectiune a ochilor si fotofobie
Boala Coats este o patologie idiopatica caracterizata prin telangiectazii retiniene si exudate intraretiniene si / sau subretiniene, care pot declansa detasarea exudativa a retinei, glaucomul neovascular sau orbirea unilaterala daca nu este tratata. In cele mai multe cazuri, aceasta boala este de obicei unilaterala, nu ereditara si nu are asociatii etnice sau geografice. De obicei, afecteaza in principal barbatii tineri in primul deceniu de viata, are un interval de debut de la 3-4 luni de viata la aproximativ 28 ani.
Cand este detectata la adulti, apare si la barbati si este unilateral. Acesti pacienti adulti pot fi asimptomatici, au o acuitate vizuala buna si dezvoltarea patologiei se dezvolta de obicei mai lent, spre deosebire de cazul copiilor. Cea mai frecventa manifestare clinica a acestei patologii este leucocoria (reflexul alb din ochi), dar poate provoca, de asemenea, o scadere severa a acuitatii vizuale si a strabismului. Fiziopatologia bolii ar incepe cu deteriorarea barierei hematoretiniene si slabiciunea peretelui vascular, provocand formarea de telangiectazii si anevrisme, ceea ce provoaca o scurgere progresiva de lichid subretinian, sangerare si depozite lipidice, declansand o detasare exudativa a retinei. Corneea, irisul si umorul vitros sunt de obicei neafectate in stadiile incipiente ale bolii.
Principala complicatie este exudatul sub sau intraretinal, acest lucru apare in majoritatea cazurilor, spre deosebire de aparitia sangerarii retiniene, care este rar de gasit si, daca este observata, ar fi observata pe telangiectazii. Alte complicatii pot include macrochisturi intraretinale, tumori vasoproliferative secundare, glaucom neovascular si colesterol din camera anterioara.
Bibliografie:
Abdel Fattah, E. A., Hashem, H. E., Ahmed, F. A., Ghallab, M. A., Varga, I., and Polak, S. Prophylactic role of curcumin against cyclosporine-induced nephrotoxicity: Histological and immunohistological study. Gen.Physiol Biophys. 2010;
Abraham, S. K., Sarma, L., and Kesavan, P. C. Protective effects of chlorogenic acid, curcumin and beta-carotene against gamma-radiation-induced in vivo chromosomal damage. Mutat.Res 1993;
Adhvaryu, M. R., Reddy, N., and Vakharia, B. C. Prevention of hepatotoxicity due to anti tuberculosis treatment: a novel integrative approach. World J Gastroenterol. 8-14-2008;
Agarwal, K. A., Tripathi, C. D., Agarwal, B. B., and Saluja, S. Efficacy of turmeric (curcumin) in pain and postoperative fatigue after laparoscopic cholecystectomy: a double-blind, randomized placebo-controlled study. Surg Endosc. 6-14-2011;
Agrawal, D. K., Saikia, D., Tiwari, R., Ojha, S., Shanker, K., Kumar, J. K., Gupta, A. K., Tandon, S., Negi, A. S., and Khanuja, S. P. Demethoxycurcumin and its semisynthetic analogues as antitubercular agents. Planta Med. 2008;
