Herpangina este o boala febrila cauzata de numeroase virusuri Coxsackie de grup A sau B si, uneori, de alte enterovirusuri. Infectia provoaca leziuni veziculare si ulcere in mucoasa buco-faringiana. Herpangina tinde sa apara ca o epidemie si cel mai adesea afecteaza sugarii si copiii. Este o boala virala care implica ulcere si rani (leziuni) in interiorul gurii, dureri in gat, dificultate la inghitire, precum si febra.

Cauze ale herpanginei

Herpangina este o infectie comuna in copilarie. Este cel mai adesea observata la copiii cu varsta cuprinsa intre 3 si 10 ani, dar poate aparea in orice grupa de varsta. Herpangina este de obicei transmisa pe cale fecal-orala, iar virusul poate continua sa fie excretat in fecale mult timp dupa ce boala s-a ameliorat. Raspandirea poate aparea, de asemenea, prin caile respiratorii si pasajele orale sau, eventual, prin intermediul unor lucruri contaminate (cum ar fi prosoape). Este de obicei cauzata de virusul Coxsackie A16 si este foarte contagioasa. Alte virusuri coxsackie A izolate de herpangina sunt A1-10, 12 si 22. Cauzele mai putin frecvente sunt coxsackie B1-5, enterovirus 71, virus herpes simplex si adenovirus. Aproximativ 50% din infectiile cu enterovirus nu duc la o boala clinica si acesti oameni sunt o alta sursa de infectie fara sa-si dea seama.

Simptome ale herpanginei

Herpangina se caracterizeaza prin aparitia brusca a febrei, insotita de cefalee, anorexie si, uneori, durere cervicala. Copiii pot avea varsaturi. La doua zile dupa stabilirea simptomelor, apar pana la 20 papule (in medie intre 4 si 5) de culoare gri, care masoara intre 1 si 2 mm de diametru si devin vezicule cu areole eritematoase. In urmatoarele 24 de ore, leziunile se transforma in ulcere superficiale, rareori acestea masoara >5 mm in diametru, si se vindeca in 1 pana la 7 zile. Ulcerele au de obicei 1-2 mm (<5 mm) in diametru. De obicei, nu exista multe leziuni (intervalul 2-12), insa atunci cand apar sunt cel mai adesea vazute in partea din spate a gurii si gatului, cum ar fi, amigdalele si partea din spate a gatului.

Simptomele pot include:

Febra
Durere de cap
Durere in gat sau durere la inghitire, ceea ce conduce la afectarea procesului de hranire si hidratare
Ulcere la nivelul gurii si gatului si ulcere similare la nivelul picioarelor, mainilor si feselor
Ulcerele au in cea mai mare parte o baza alba sau albicioasa-gri si o margine rosie. Ele pot fi foarte dureroase. In cele mai multe cazuri, exista doar cateva.

Cum se transmite herpangina?

Se transmite de la o persoana la alta prin picaturi de saliva care sunt expulzate atunci cand persoana tuseste sau stranuta, dar si prin impartirea veselei si a ochelarilor sau prin contact accidental cu materii fecale. Virusul poate supravietui mai multe zile pe suprafete si obiecte atinse de cineva care are infectia si este mai frecvent in timpul lunilor de vara. Aceasta conditie afecteaza cel mai adesea copiii sub varsta de 10 ani, dar poate aparea, de asemenea, la nou-nascuti, adolescenti si adulti tineri.

De obicei, testele nu sunt necesare. In cele mai multe cazuri, medicul poate diagnostica aceasta boala prin efectuarea unui examen fizic si punerea de intrebari despre simptome si istoricul medical. Herpangina este diagnosticata de simptomele tipice si leziunile pe care copilul le are in gura. Nu trebuie sa faceti alte teste, deoarece este o boala usoara care se vindeca singura.

Este de obicei o infectie usoara care se vindeca rapid si fara complicatii. Cea mai frecventa urmare este deshidratarea sau scaderea nivelului de glucoza din sange, in special la copiii foarte mici. Aceste aspecte se intampla deoarece copilul nu vrea sa manance sau sa bea, intrucat apare durerea la inghitire. Alte complicatii sunt foarte rare.

Optiuni de tratament pentru herpangina?

Tratarea acestei infectii are ca scop imbunatatirea simptomelor. Persoanele cu herpangina ar trebui sa stea acasa si sa bea multe lichide. Analgezicele simple, cum ar fi acetaminofenul (Paracetamolul), sunt utile pentru durerile de cap, iar atat fluidele calde, cat si pastilele pentru gat pot ameliora durerile de gat. Nu exista niciun medicament specific pentru a trata virusul Coxsackie de tip A. Antibioticele nu trebuie administrate in infectiile cauzate de virusi, deoarece acestea nu vor ajuta la vindecarea herpanginei. Evitati alimentele sau bauturile care provoaca mancarimi sau iritatii mai mari (fructe citrice, bauturi spumante, alimente sarate, picante, tari sau greu de mestecat). Simptomele sunt tratate, dupa cum este necesar, cu urmatoarele:

Luati acetaminofen sau ibuprofen pe cale orala pentru febra si disconfort, conform recomandarilor medicului.
Cresteti aportul de lichide, in special produsele lactate reci. Faceti gargara cu apa rece si incercati sa evitati bauturile calde. Produsele lactate reci, inclusiv inghetata, sunt adesea cea mai buna alegere in timpul unei infectii cu herpangina. Sucurile de fructe sunt prea acide si adesea irita ranile gurii.
Evitati alimentele prajite
Utilizati anestezice topice pentru gura (acestea pot contine benzocaina sau xilocaina si, de obicei, nu sunt necesare).

Poate fi prevenita herpangina?

Nu exista vaccin impotriva virusurilor herpanginei. Prevenirea este foarte importanta pentru a preveni raspandirea bolii in scoli si familie. Spalarea mainilor cu apa si sapun timp de 20 secunde este foarte importanta si trebuie facut acest lucru intotdeauna dupa ce ati sters nasul copilului, dupa schimbarea scutecului, folosirea toaletei, dar si inainte de prepararea alimentelor sau manipularea alimentelor. Suprafetele si obiectele care vin in contact cu secretiile din gura, respiratorii sau de scaun trebuie curatate si dezinfectate cu produse pe baza de clor. Produsele alcoolice nu sunt eficiente. Copiii care nu au simptome sau care s-au vindecat deja pot raspandi virusul si nu se recomanda ca cei mici sa mearga in colectivitate daca au simptome ce indica herpangina. Herpangina este o infectie comuna, usoara, cu auto-vindecare, fiind cauzata de un virus din familia enterovirusului (care poate provoca alte infectii, cum ar fi boala gura-mana-picior)

Herpangina afecteaza partea din spate a gurii, provocand durere si dificultati la inghitire. De obicei, provoaca febra mare si disconfort general. Ceea ce puteti face este sa ameliorati durerea si sa impiedicati deshidratarea copilului, urmand indicatiile medicului. Pe langa acestea, igiena mainii, asa cum am mentionat anterior, este intotdeauna un mijloc eficient de prevenire a raspandirii bolii. 

Cum pot fi evitate bolile copilariei? Cand trebuie sa mergi la medic?

De obicei, varicela poate fi diagnosticata pe baza istoricului medical si a eruptiei cutanate, prin realizarea unui examen fizic. In unele cazuri, la copiii fara alte probleme de sanatate este suficienta descrierea eruptiei cutanate la telefon medicului de familie. Testele virale pot determina daca o persoana are imunitate (anticorpi) impotriva varicelei. Primul pas pe care trebuie sa-l faca o persoana diagnosticata cu varicela este izolarea la domiciliu, infectia fiind deosebit de contagioasa. Izolarea la domiciliu poate dura pana la doua saptamani sau pana in momentul in care a cazut si ultima crusta formata pe piele.

Tratamentul varicelei trebuie prescris doar de medic si acesta poate consta in medicamente antivirale, insa eficienta acestora este mare doar daca sunt administrate in primele 24 de ore de la eruptie. In mod normal, medicamentele antivirale se administreaza doar persoanele care sunt pasibile de complicatii. In caz contrar, tratamentul este unul bazat pe regim alimentar cu multe lichide, odihna si, la nevoie, administrarea unor antiinflamatoare, mai ales in cazul in care persoana dezvolta si febra. Exista posibilitatea ca unele vezicule sa se sparga si sa se supra-infecteze, caz in care medicul va prescrie antibiotice sau unguente cu antibiotice.

Varicela se manifesta prin mancarimi severe, acesta fiind cel mai inconfortabil simptom, iar riscul este ca veziculele sa se sparga, sa se infecteze si sa lase pe piele mici cicatrici. Pentru a preveni pruritul, medicul poate recomanda medicamente antihistaminice si lotiuni calmante. De asemenea, un remediu eficient pentru a preveni mancarimile cauzate de varicela este albastrul de metilen. De asemenea, compresele reci puse pe zonele afectate pot calma pruritul. Cea mai buna metoda de prevenire a varicelei, de altfel si singura, este vaccinarea. Majoritatea persoanelor vaccinate nu vor mai face varicela pe parcursul vietii, exceptiile fiind foarte rare, iar daca se intampla, simptomele sunt usoare.

Vaccinul impotriva varicelei, denumit vaccin varicelic, face parte din schema optionala de vaccinare propusa de Ministerul Sanatatii. Acesta se administreaza injectabil, subcutanat, in doua doze, la distanta de 6 saptamani. Este recomandat atat copiilor, cat si adultilor care nu au facut varicela. In cazul copiilor, vaccinul varicelic se poate administra incepand cu varsta de 9 luni, urmand ca a doua doza sa fie administrata in jurul varstei de 4, maxim 6 ani. A doua doza poate fi administrata si la o perioada de timp mai mica, insa cu conditia sa treaca trei luni de la prima doza de vaccin. Adolescentii care au depasit varsta de 13 ani se pot vaccina cu a doua doza la distanta de 28 de zile.