Insuficienta cardiaca: ce este, care sunt cauzele si optiuni de tratament
Insuficienta cardiaca reprezinta o afectiune manifestata prin incapacitatea inimii de a pompa suficient sange catre organele si tesuturile din corp. Aceasta afectiune duce la aparitia stazei pulmonare care prezinta acumulare de lichid in plamani. Unii pacienti se confrunta cu o evolutie cronica si sufera de hipertensiunea arteriala si boala coronariana care provoaca rigidizarea muschiului cardiac sau slabirea fibrelor musculare. Insuficienta cardiaca poate determina disfunctie sistolica sau diastolica, cele 2 faze ale activitatii cardiace de contractie si relaxare care se succed pe durata vietii. Cu fiecare contractie, inima pompeaza un anumit volum de sange in artere, asigurand necesarul optim de oxigen si nutrienti intregului organism.
Cum se clasifica insuficienta cardiaca?
Insuficienta cardiaca poate fi clasificata astfel:
IC stanga ce determina acumulare de fluid la nivel pulmonar cu aparitia dispneei,
IC dreapta ce determina acumulare de lichid in abdomen si edeme periferice la nivelul membrelor inferioare,
IC sistolica cand ventriculul stang nu se contracta corespunzator
IC cu fractie de ejectie pastrata cand ventriculul stang nu se relaxeaza corespunzator in diastola.
Insuficienta cardiaca reprezinta o patologie care poate fi prevenita prin tratarea corespunzatoare a bolii coronariene, hipertensiunii arteriale si a diabetului zaharat. In acest sens, se recomanda si o viata echilibrata si renuntarea la vicii, cum ar fi alcool si tutun precum si mentinerea unei greutati corporale adecvate inaltimii. Insuficienta cardiaca este o afectiune medicala in care inima nu poate pompa suficient sange in organism, ceea ce poate duce la simptome precum oboseala, scurtarea respiratiei si umflarea picioarelor. Insuficienta cardiaca are in mod frecvent urmatoarele simptome:
Dispnee de efort sau in repaus
Stare de slabiciune generala si oboseala accentuata
Edeme periferice la nivelul membrelor inferioare
Dereglari ale ritmului cardiac
Tuse persistenta acompaniata
Acumulare de lichid la nivelul cavitatii abdominale
Lipsa poftei de mancare
Dificultate de concentrare
Principalele cauze ale insuficientei cardiace sunt:
Fumatul
Hipertensiunea arteriala
Diabetul zaharat
Infectii ale miocardului
Cardiomiopatii primare de cauza genetica
Infectie HIV
Afectiuni tiroidiene.
Datorita acestor factori, apare insuficienta cardiaca care determina scaderea volumului de sange ejectat. Apoi apare staza pulmonara datorita faptului ca nu ajunge suficient sange la inima, ceea ce duce la congestie pulmonara si ulterior sistemica.
Cum apare aceasta afectiune?
Insuficienta cardiaca poate fi acuta sau cronica si poate fi cauzata de diverse probleme de sanatate, cum ar fi hipertensiunea arteriala, boli cardiace ischemice, boli cardiace congenitale sau boli valvulare. Tratamentul poate include medicamente, schimbari in stilul de viata, terapie fizica sau, in cazuri grave, chirurgie. Prevenirea insuficientei cardiace include mentinerea unei sanatati cardiovasculare bune prin alimentatie sanatoasa, activitate fizica regulata si gestionarea adecvata a afectiunilor medicale existente.
La unii pacienti apare disfunctia diastolica care se datoreaza umplerii cavitatilor inimii cu o cantitate insuficienta de sange, determinata de boli infiltrative, hipertensiune arteriala netratata ce in timp determina rigidizarea muschiului cardiac. Factorii de risc implicati in aparitia insuficientei cardiace sunt reprezentati de:
disfunctia sistemului electric al inimii manifestata prin tahicardie sau bradicardie alaturi de conducerea electrica ineficienta la nivel cardiac,
deschiderea si inchiderea necorespunzatoare a valvelor secundara reumatismului articular acut, endocarditelor sau anomaliilor congenitale.
Insuficienta cardiaca acuta poate fi determinata de reactii alergice severe, formarea de trombi la nivel pulmonar, infectii virale care afecteaza sanatatea inimii si administrarea anumitor substante medicamentoase.
Cum se stabileste diagnosticul de insuficienta cardiaca?
Diagnosticul insuficientei cardiace se stabileste pe baza informatiilor obtinute la controlul medical in urma anamnezei, examenului clinic si a investigatiilor paraclinice. Aceste investigatii presupun: electrocardiograma, ecocardiografie, ecocardiografie de efort, monitorizare HOLTER, scintigrafie de perfuzie miocardica, computer tomograf cardiac, rezonanta magnetica cardiaca, coronarografie. Dupa efectuarea acestor investigatii amanuntite, medicul pune un diagnostic si incadreaza insuficienta cardiaca in una dintre cele 4 stadii astfel:
Insuficienta Cardiaca de grad I cu evolutie asimptomatica
Insuficienta Cardiaca de grad II cu limitarea capacitatii de efort a pacientului datorita oboselii accentuate
Insuficienta Cardiaca de grad III - activitatile cotidiene sunt efectuate cu dificultate;
Insuficienta Cardiaca de grad IV care este cel mai sever tip de insuficienta cardiaca determina dispnee in repaos.
Tratamentul insuficientei cardiace
In ceea ce priveste tratamentul adecvat, acesta include atat o medicamentatie specifica sau interventii chirurgicale, cat si schimbarea stilului de viata. Iata ceea ce trebuie sa faca pacientii cu inscuficienta cardiaca pentru a avea un stil de viata sanatos:
Prevenirea cresterii ponderale
Renuntarea la fumat
Limitarea consumului excesiv de alcool
Limitarea consumului de sare
Evitarea efortului fizic
Evitarea administrarii unor medicamente antiinflamatoare nesteroidiene contraindicate afectiunii de care sufera
Limitarea aportului de lichide la mai putin de 2 l pe zi daca pacientul este intr-o stare avansata de insuficienta cardiaca.
Tratamentul medicamentos al pacientilor cu insuficienta cardiaca determina diminuarea tensiunii arteriale, obtinerea de vasodilatatie si eliminarea de sare si apa. Asadar, se obtine cresterea diurezei cu ajutorul antihipertensivelor, vasodilatatoarelor, inhibitorilor enzimei de conversie a angiotensinei si a diureticelor. In anumite situatii aceasta afectiune este asociata cu tulburari ale ritmului cardiac cand este necesara administrarea de antiaritmice si beta blocante. In cazul de insuficienta cardiaca severa pacientul are nevoie de internare imediata pentru a fi monitorizat atenta. In aceasta situatie se recurge la tratamentul intravenos.
Tratament chirurgical
Tratamentul interventional si chirurgical pentru pacientii cu insuficienta cardiaca duc la corectarea cauzei care determina aparitia afectiunii prin:
Implantarea de cardiostimulator, resincronizare electrica si utilizarea defibrilatorului pentru corectarea disfunctiei electrice ale inimii
Montare de stenturi, realizare de by pass pentru restabilirea fluxului sangvin coronarian in cazul cardiopatiei ischemice
Inlocuirea sau reconstructia valvelor cardiace afectate in cazul disfunctiei valvulare.
Cazurile severe nu raspund la metodele de tratament interventional sau chirurgical iar in aceste situatii pacientii pot beneficia de transplant de inima sau plaman dupa verificarea eligibilitatii privind acest tip de interventie majora.
In cazul in care observati aparitia unor simptome asociate afectiunilor cardiovasculare, este important sa mergeti imediat la medic pentru a face un consult de specialitate. Nu treceti cu vederea aceste probleme care afecteaza sanatatea inimii, pentru ca este nevoie de investigatii amanuntite, si uneori chiar proceduri medicale complexe.
Complicatii ale insuficientei cardiace dupa 50+
Simptomele cauzate de pierderea contractiilor atriale tind sa fie mult mai suparatoare la persoanele care, pe langa fibrilatia atriala, au afectiuni cardiace in care ventriculii sunt relativ „rigizi”. Ventriculii rigidi tind sa fie foarte dependenti de o contractie atriala puternica pentru a se umple complet. Cand contractiile atriale sunt pierdute la acesti pacienti, eficienta cardiaca poate scadea foarte semnificativ.
Conditiile care tind sa produca ventriculi rigidi includ cardiomiopatie hipertrofica, disfunctie diastolica, stenoza aortica si chiar hipertensiune arteriala cronica (hipertensiune arteriala). La persoanele cu aceste afectiuni, debutul fibrilatiei atriale produce de obicei simptome care sunt deosebit de severe. Totodata, la persoanele care sufera de boala coronariana, ritmul cardiac rapid observat cu fibrilatia atriala poate provoca angina (disconfort toracic). Aceeasi situatie apare si in cazul Sindromul sinusului bolnav (SSS), o tulburare generalizata a sistemului electric al inimii, manifestata printr-o frecventa cardiaca lenta (bradicardie).
Stimulatorul cardiac natural al inimii este nodul sinusal, o zona de celule din camera superioara dreapta a inimii (atriul drept) unde sunt generate semnalele electrice. Semnalele calatoresc apoi catre restul muschiului inimii, semnalandu-l sa se contracte in ritm. Cand exista leziuni sau cicatrici ale inimii, caile electrice de la nodul sinusal pot fi intrerupte, ceea ce duce la sindromul sinusal bolnav.
Fibrilatia atriala este frecventa la pacientii cu SSS. Intr-un fel, fibrilatia atriala „protejeaza” pacientii cu SSS, deoarece, in general, are ca rezultat o frecventa cardiaca suficient de rapida pentru a impiedica simptomele bradicardiei, cum ar fi ameteli si slabiciune. Cu toate acestea, fibrilatia atriala adesea vine si dispare periodic. Cand aritmia se opreste brusc, exista adesea o intarziere foarte lunga inainte ca nodul sinusal bolnav sa se ridice din nou. Acea pauza lunga inainte sa apara bataile inimii este ceea ce produce sincopa.
Bibliografie:
1. Markides V, Schilling RJ. Atrial fibrillation: classification, pathophysiology, mechanisms and drug treatment. Heart. 2003 Aug;
2. Amin A, Houmsse A, Ishola A, Tyler J, Houmsse M. The current approach of atrial fibrillation management. Avicenna J Med. 2016 Jan-Mar;
3. McManus DD, Rienstra M, Benjamin EJ. An update on the prognosis of patients with atrial fibrillation. Circulation. 2012 Sep 04;
4. Mohanty S, Trivedi C, Gianni C, Natale A. Gender specific considerations in atrial fibrillation treatment: a review. Expert Opin Pharmacother. 2018 Mar;
5. Peters SAE, Woodward M. Established and novel risk factors for atrial fibrillation in women compared with men. Heart. 2019 Feb;
6. Choi YJ, Choi EK, Han KD, Jung JH, Park J, Lee E, Choe W, Lee SR, Cha MJ, Lim WH, Oh S. Temporal trends of the prevalence and incidence of atrial fibrillation and stroke among Asian patients with hypertrophic cardiomyopathy: A nationwide population-based study. Int J Cardiol. 2018 Dec 15;
