Nutritie: Beneficii ale consumului de visine pentru organism
Sucul de visine creste nivelurile de melatonina si triptofan, care cresc durata somnului. Un pahar de 240 ml de suc de visine consumat dimineata si altul seara ajuta la instalarea mai rapida a somnului, putand sa ii creasca si durata acestuia, potrivit studiilor efectuate in acest sens. Conform unor cercetari, se pare ca visinele ar contine melatonina, in timp ce alte studii afirma faptul ca aceste fruct doar sporesc productia melatoninei. Intre o treime si jumatate dintre romanii de peste 65 de ani considera ca nu dorm bine. Aceasta problema este asociata cu odihna slaba, oboseala in timpul zilei si medicamente care nu sunt lipsite de efecte secundare. La persoanele in varsta, luarea pastilelor de dormit multiplica riscuri multiple.
Avand in vedere aceasta problema, care este similara si in alte tari, o echipa de medici din SUA a decis sa testeze efectul visinelor asupra somnului. Studiul a recrutat 7 de persoane cu o varsta medie de 68 de ani care sufereau de tulburari de somn cel putin trei nopti pe saptamana. Acesti oameni au trebuit sa bea 480 ml de suc de visine zilnic, timp de doua saptamani. Cercetatorii au supus participantii la diferite teste inainte, in timpul si dupa tratamentul cu suc de visine, prin monitorizarea activitatii electrice a creierului, a miscarilor ochilor, a activarii musculare si a ritmului cardiac. Specialistii au fost capabili sa evalueze cantitatea si calitatea somnului, iar rezultatele au aratat ca timpul de somn a crescut cu o ora si jumatate.
Excelente pentru pierderea in greutate
Noi cercetari au confirmat faptul ca visinele, adaugate in dieta, pot ajuta la mentinerea unei greutati sanatoase, diminuand tesutul adipos acumulat in zona abdominala. Visinele sunt recomandate in curele pentru a pierde in greutate, datorita efectului usor laxativ si a faptului ca genereaza aparitia senzatiei de satietate. Aceste lucruri se datoreaza contributiei sale in fibre, apa si potasiu.
Ajuta la prevenirea bolii Alzheimer
Visinele sunt recunoscute ca fiind "nutrientul creierului", deoarece contribuie la protejarea sanatatii acestui organ. In plus, se pare ca visinele pot imbunatati memoria, iar asta si deoarece contin multi antioxidanti. O ceasca de visine ofera mari beneficii cardiovasculare. Antocianinele, care asigura colorarea lor rosie, ar reusi sa mobilizeze proteina PPAR care controleaza genele care garanteaza dezintegrarea grasimilor si glucozei si, astfel, ar reduce cauzele pericolului unui colesterol ridicat, tensiune arteriala si diabet.
Reducerea inflamatiei
Visinele contin compusi cu proprietati antiinflamatorii care pot ajuta la reducerea inflamatiei in organism, ceea ce poate fi benefic pentru persoanele care sufera de afectiuni inflamatorii, cum ar fi artrita.
Sustinerea sistemului imunitar
Visinele sunt bogate in vitamina C, care este un nutrient esential pentru functionarea optima a sistemului imunitar. Consumul regulat de visine poate ajuta la prevenirea infectiilor si la mentinerea sanatatii generale.
Protejarea impotriva bolilor cronice
Visinele contin antioxidanti, cum ar fi antocianinele, care au fost asociate cu reducerea riscului de boli cronice, cum ar fi cancerul, bolile de inima si diabetul.
Ameliorarea durerilor de muschi si de articulatii
Toto datorita compusilor numiti antocianine, care au proprietati antiinflamatorii si analgezice naturale, consumul de visine poate ajuta la ameliorarea durerilor de muschi si de articulatii, cum ar fi cele cauzate de osteoartrita.
Promovarea somnului sanatos
Visinele sporesc productia de melatonina, un hormon natural care ajuta la reglarea ciclului somn-veghe. Consumul de visine sau de suc de visine poate ajuta la imbunatatirea somnului si la reducerea simptomelor de insomnie.
Incetinirea imbatranirii pielii
Visinele sunt unul dintre fructele care au mai multi antioxidanti, iar astfel consumul de visine poate ajuta organismul sa lupte impotriva radicalilor liberi, care ne provoaca imbatranirea prematura, in plus fata de alte probleme de sanatate. Datorita vitaminelor A si C, visinele mentin o piele sanatoasa si radianta, minimizand efectele nocive ale stresului oxidativ. De asemenea, visinele ar putea lupta si impotriva celulitei, deoarece regenereaza microcirculatia si reduce aspectul coajei de portcoala.
Calmeaza durerile produse de artrita
Avand in vedere elementele sale purificatoare si antioxidante, visinele au si proprietati antiinflamatorii. Conform studiilor, durerile de artrita au fost reduse la femeile cu varsta intre 40 si 70 de ani care au consumat suc de visine timp de trei saptamani, de doua ori pe zi.
De ajutor pentru persoanele care au guta
Potrivit unei analize a 633 de persoane care sufera de guta de la Universitatea din Boston, consumul de visine reduce riscul de atacuri de guta cu 35%. Pentru a minimiza ratele de acid uric, visinele sunt un aliat excelent in acest sens. Unii pacienti au afirmat faptul ca atunci cand au observat principalele simptome ale afectiunii, au consumat visine, iar simptomatologia s-a ameliorat, deoarece acidul uric s-a redus.
Excelente pentru sanatatea inimii
Visinele sunt puternice in potasiu, un mineral care ajuta la controlul tensiunii arteriale si la scaderea riscului de atac de cord. Diferitele elemente fenolice ramase in visine impiedica sistemul cardiovascular si previn inflamatia toracica si infarctul miocardic. Potrivit specialistilor, visinele sunt capabile de a activa anumiti receptori prezenti in tesuturile organismului, putand sa optimizeze metabolizarea glucozei si a grasimii.
Diminueaza tesutul adipos
Grasimea acumulata in jurul abdomenului conduce la nenumarate probleme de sanatate, in special la afectiuni cardiace. Visinele pot fi un aliat impotriva tesutului adipos, iar in acest sens, conform studiilor efectuate pe animale, pudra de visine s-a dovedit a scadea cantitatea de grasime acumulata in zona abdominala. In plus, visinele se pare ca pot scadea nivelul trigliceridelor.
Pot preveni atacul vascular cerebral
Deoarece visinele contin un tip de fibra solubila – pectina, aceasta contribuie la reducerea valorilor colesterolului ”rau” din sange, ale carui valori mari reprezinta o amenintare asupra sanatatii. Pectina poate scadea riscul de a avea afectiuni precum atac vascular cerebral si diabet de tip II. Este important de mentionat ca, ca si in cazul altor alimente, consumul de visine ar trebui sa faca parte dintr-un stil de viata sanatos si echilibrat, care include o dieta variata si echilibrata, exercitii fizice regulate si odihna adecvata. De asemenea, datorita acidiatii sale, visinele nu sunt recomandate persoanelor care au probleme cu aciditatea gastrica.
Ce este conjunctivita si cum te ajuta consumul de visine sa previi aceasta afectiune
Asa cum am spus de la inceput, conjunctivita are legatura directa cu inflamarea sau agresiunile de orice natura intrinseca sau extrinseca asupra conjunctivei. Conjunctiva este o membrana cu rol de protectie, care acopera fata anterioara a sclerei si fetele posterioare ale celor doua pleoape. Formarea conjunctivei incepe inca din cea de-a sasea saptamana a vietii intrauterine. Conjunctiva este subtire, neteda si transparenta si are capacitatea de a forma anumite secretii care vor lubrefia suprafata corneei. Exista mai multe tipuri de conjunctiva si toate declanseaza intr-un anumit fel boala numita conjunctivita:
- conjunctiva palpebrala acopera fata posterioara a pleoapelor si formeaza fundurile de sac oculo-conjunctivale;
- conjunctiva bulbara acopera portiunea anterioara a globului ocular, avand doua portiuni: portiunea limbica si portiunea sclerala;
Conjunctiva este foarte bine vascularizata de catre arterele ciliare si arterele palpebrale. De asemenea, ea este foarte bine inervata, prezentand numerosi receptori senzitivi. La nivelul globului ocular, conjunctiva are rol de protectie (protejeaza impotriva infectiilor bacteriene) – rol indeplinit cu ajutorul enzimelor elaborate, al mucusului, dar si al florei saprofite de la acest nivel.
Bolile conjunctivei pot genera o serie de modificari locale oculare, dintre cele mai diverse: modificari de culoare, modificari de suprafata si modificari secretorii; in astfel de situatii, pacientul acuza o senzatie de intepatura la nivel ocular, senzatie de mancarime, senzatie de corp strain, senzatie dureroasa sau fotofobie (pacientul nu poate tolera lumina puternica).In plus, secretiile conjunctivale pot perturba intr-o oarecare masura functia vizuala. Retinem faptul ca afectiunile conjunctivale nu vor fi insotite de scaderea acuitatii vizuale – element important pentru realizarea diagnosticului diferential.
REFERINTE:
Anorexia nervosa. In: Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders DSM-5. 5th ed. Arlington, Va.: American Psychiatric Association; Accessed Nov. 13, 2017;
Rai R, Srinivas CR. Photoprotection. Indian J Dermatol Venereol Leprol. 2007 Mar-Apr;
Moloney FJ, Collins S, Murphy GM. Sunscreens: safety, efficacy and appropriate use. Am J Clin Dermatol. 2002;
Latha MS, Martis J, Shobha V, Sham Shinde R, Bangera S, Krishnankutty B, Bellary S, Varughese S, Rao P, Naveen Kumar BR. Sunscreening agents: a review. 2013 Jan;
Lavker RM, Gerberick GF, Veres D, Irwin CJ, Kaidbey KH. Cumulative effects from repeated exposures to suberythemal doses of UVB and UVA in human skin. J Am Acad Dermatol. 1995 Jan;
Rhodes LE. Topical and systemic approaches for protection against solar radiation-induced skin damage. Clin Dermatol. 1998 Jan-Feb;
Heurung AR, Raju SI, Warshaw EM. Adverse reactions to sunscreen agents: epidemiology, responsible irritants and allergens, clinical characteristics, and management. Dermatitis. 2014 Nov-Dec;
