Dracila este o specie de planta din Europa, care creste si se dezvolta in soluri aride din toata tara. Se intalneste deseori in tufisuri, la marginea padurilor, ogoarelor si pe locuri pietroase in zona de deal. Acesta este un arbust spinos, cu tulpina inalta de aproape 3 m, frunze ovale si flori mici si galbene. Planta infloreste in perioada mai-iunie. Fructul are un gust acru astringent si se coace prin septembrie. Frunzele se recolteaza in luna iunie si se usuca la umbra.

Scoarta de pe radacina si tulpina se recolteaza in martie-aprilie, care se usuca la soare la temperaturi mari. Fructele se strang in perioada septembrie-noiembrie, cand ajung la la maturitatea deplina. Acestea se usuca artificial la temperaturi de 50-60°C. Scoarta contine alcaloizi, acid chelidonic, tanin, gume, rezine si grasime. Fructele au in compozitia lor vitamina C, zaharuri, acizi organici si minerale. Scoarta este toxica, insa frunzele si fructele nu conţin alcaloizi, deci nu sunt toxice.

Care sunt proprietatile terapeutice ale plantei? Cum se pot folosi fructele de dracila

Dracila are o actiune antispastica, bacteriostatica, citostatica, hemostatica, colagoga, coleretica, tonica a splinei, stomahica, hipotensiva, febrifuga, diuretica, antiemetica, emenagoga, laxativa si antibacteriana. Este o planta complexa care ofera o gama larga de beneficii. Scoarta tulpinii ajuta la stimularea functiilor celulei hepatice si a vezicii biliare favorizand astfel eliminarea bilei. Datorita principiilor active ale scoartei se dovedeste a fi extrem de eficienta in pruritul intens, eczeme de natura hepatica, eczeme ale dosului mainilor, fistule anale, hemoroizi, si vaginism. Produsul vegetal ajuta la scaderea presiunii sangelui, scaderea pulsului, constrictia bronhica si este foarte eficient in dereglarile menstruale.

Dracila are actiune antimicrobiana si antifungica, actionand in mod benefic asupra unui numar mare de microorganisme patogene. Aceasta planta stimuleaza secretia bilei si actioneaza ca un anticonvulsivant, sedativ si stimulent uterin. Datorita actiunii astringente se utilizeaza pentru afectiuni oculare, sub forma de picaturi iar preparatele moderne care au in compozitia lor dracila sunt foarte bune pentru congestia ochilor.

De asemenea, se foloseste sub forma de comprese pentru starile inflamatorii ale ochiului, cum ar fi conjunctivita. Are o actiune antiparazitara si poate fi utilizata in tratamentul dismenoreei. Taninul din scoarta de pe radacina si tulpina joaca un rol esential in cazuri de diaree. De asemenea, dracila reprezinta un excelent remediu pentru reglarea functiei ficatului si fluxului biliar. Este un tonic amar cu actiune laxativa, ce este utilizat pentru intarirea si purificarea organismului, precum si pentru reducerea volumului splinei. Se foloseste cu succes si in tratamentul hepatitele si icterului. Dracila se foloseste sub diferite forme pentru a trata o larga diversitate de afectiuni.

Tinctura de dracila este utilizata in tratamentul afectiunilor hepatice. Ceaiul de dracila este deosebit de util pentru gargare in cazul durerilor de gat. De asemenea, joaca un rol important in tratarea altor boli precum: indizenteria amibiana, holera, afectiuni si infectii gastrointestinale similare. Decoctul diluat se foloseste in afectiunile oculare. Se poate utilza si pentru cancerul colorectal, cancerul hepatic si sindromul socului toxic.

Fructele pot fi consumate proaspete, conservate sau uscate. Acestea au un aport important de vitamina C pot fi utilizate in tratamentul scorbutului, anorexiei, diareei, ca antipiretice, sub forma de infuzie, sirop sau suc. Pentru hepatita, icter, colecistita, hemoroizi, stimularea secretiilor salivare si diaree alergică se foloseste decoctul din scoarta sau din seminte de dracila, siropul din fructe sau tinctura din scoarta. Toate aceste preparate sunt la fel de eficiente in cazul acestor afectiuni.

Decoctul din seminte de dracila se foloseste pentru dureri si stari febrile iar decoctul din scoarta este foarte bun in cazul diareei. Pentru stimularea digestiei se ia cate un varf de cutit de pulbere de scoarta de dracila cu o jumatate de ora inainte de masa. Pentru insuficienţă hepatică, ulcer gastric si infectii abdominale se iau 2-4 ml tinctura, de 1-3 ori/zi, pentru o perioada de 10 zile.

La nivel extern poate fi folosita astfel: in cazul infectilor oculare sau dureri in gat, se pun comprese cu decoct din scoarta. In caz de laringita se fac gargare cu o soluţie din 10g de tinctura diluata cu 250ml apa iar pentru inflamatii ale cavitatii bucale si intarirea gingiei se fac gargare cu decoct din scoarta. Decoct din scoarta se obtine amestecand o lingurita de scoarta maruntita cu 250m1 apa. Se lasa la fiert pentru 5 minute apoi se da deoparte Se consuma pe tot parcursul zilei.

Infuzia din frunze si flori se obtine amestecand doua lingurite de produs cu 250m1 de apa. Se lasa la infuzat 15-20 de minute si se consuma in mai multe reprize intr-o singura zi. Siropul din fructe se obtine astfel: se maruntesc 50g de fructe bine coapte si se amesteca cu 150ml de apa, se lasa la macerat 2 ore, apoi se strecoara. Se adauga cu 150g miere de albine si 250ml suc de catina si se administreaza produsul obtinut in 3 reprize. Tinctura din scoarta in proportie de 20% in alcool de 70°. Se administreaza cate 5 picaturi din 2 in 2 ore la declansarea colicii sau cate 2 ml de 3 ori pe zi. Unguentul se obtine din 10% extract de dracila si se aplica de 3 ori/zi pe piele pentru a reduce inflamatiile si a calma durerile.

Vinul din dracila are efect tonic si depurativ si se obtine astfel: se amesteca 150 g fructe proaspete strivite cu 1 litru vin rosu, 250 g zahar brun optional. Se amesteca vinul cu fructele si se lasa la macerat pentru o luna de zile, intr-un loc racoros si umbros. Daca se adauga si zahar trebuie agitat din cand in cand. Se poate pastra si 6 luni de zile si se administreaza cate 25 ml pe zi, diluat in apa, inainte de fiecare masa.

Cum sa folosesti planta de rostopasca si cum sa o asociezi cu fructele de dracila

Desi frunzele si florile de rostopasca verzi sau uscate au multiple beneficii pentru sanatate trebuie sa stim si cateva aspecte care o sa ne ajute sa ramanem sanatosi mai mult timp. Dincolo de toate beneficiile plantei de care am povestit, trebuie stiut faptul ca daca e consumata in doze mari, mai ales ca ceai in diferite cure interne, rostopasca devine foarte toxica pentru organism si provoaca vome, colici abdominale, purgatii, scaune cu sange si ameteli si poate genera intoxicatii severe la nivelul stomacului si bilei.

In plus, medicii recomanda ca ceaiul de rostopasca sa NU fie folosit  si consumat in urmatoarele situatii: in cazul persoanelor insarcinate sau care alapteaza, celandina din rostopasca poate crea dereglari intestinale la fat sau la bebelusi si e bine sa fie evitata planta pentru consumul intern; „Boli autoimune”, cum ar fi scleroza multipla (SM), lupusul (lupus eritematos sistemic, LES), artrita reumatoida (RA) sau alte afectiuni, in acest caz, substanta din rostopasca celandina poate determina sistemul imunitar sa devina mai activ. Acest lucru ar putea creste simptomele bolilor autoimune si ar deregla si mai tare organismul; Blocarea caii biliare (obstructia cailor biliare) daca exista prea multa cantitate de celandina in sange, aceasta se pare ca poate mari fluxul de bila; Boala hepatica, inclusiv hepatita, celandina din rostopasca poate interveni negativ la nivelul ficatului daca exista deja boala instalata.

Bibliografie:

Fik, E., Wolun-Cholewa, M., Kistowska, M., Warchol, J. B., and Gozdzicka-Jozefiak, A. Effect of lectin from Chelidonium majus L. on normal and cancer cells in culture. Folia Histochem 2001;

Gansauge, F., Ramadani, M., Pressmar, J., Gansauge, S., Muehling, B., Stecker, K., Cammerer, G., Leder, G., and Beger, H. G. NSC-631570 (Ukrain) in the palliative treatment of pancreatic 2002;

Gansauge, F., Ramadani, M., Schwarz, M., Beger, H. G., Lotspeich, E., and Poch, B. The clinical efficacy of adjuvant systemic chemotherapy with gemcitabine 2007;

Gebhardt, R. Antioxidative, antiproliferative and biochemical effects in HepG2 cells of a homeopathic remedy and its constituent plant tinctures tested separately  2003;

Gerencer, M., Turecek, P. L., Kistner, O., Mitterer, A., Savidis-Dacho, H., and Barrett, N. P. In vitro and in vivo anti-retroviral activity of the substance purified from the aqueous 2006;