Sanatate mintala: Legatura dintre halucinatii si diferite tulburari psihice

Multe boli si tulburari psihice sunt asociate cu halucinatiile. Acestea reprezinta perceperea unor lucruri care nu au corespondent in realitate. Exista o multime de cauze pentru care aceste halucinatii ar putea aparea. Bolile mintale sunt de obicei asociate cu diferite tipuri de halucinatii. De exemplu, boala mintala numita schizofrenie, o problema a sistemului nervos, sau cum este boala Parkinson, epilepsia, sunt doar cateva dintre bolile care au ca simptom in anamneza bolii si halucinatiile.

Care sunt principalele cauze ale aparitiei halucinatiilor?

Halucinatiile pot rezulta din schizofrenie. Ultimele studii arata ca 70% dintre persoanele care au aceasta boala se confrunta cu halucinatii vizuale. Un procent de 60-70% dintre aceste persoane aud voci si pot chiar mirosi sau gusta lucruri care nu exista. Boala Parkinson este o alta afectiune care poate duce la aparitia halucinatiilor si anume ca persoanele care au o astfel de boala vad lucruri care uneori nu exista.

Boala Alzheimer, precum si alte forme de dementa poate provoca si ea aceasta problema si anume aceasta poate duce la unele modificari ale creierului care sunt responsabile pentru aparitia halucinatiilor. Acest lucru se intampla de obicei in momentul cand boala ajunge sa fie mult mai avansata. Migrenele pot provoca si ele halucinatii si anume ca o treime dintre persoanele care au o durere de cap percep si o „aura”, aceata fiind o halucinatie vizuala. Ea arata de cele mai multe ori ca o semiluna multicolora de lumina.

O tumoare pe creier poate si ea provoca halucantii, aceasta zona avand legatura cu viziunea si fiind posibil ca in acest caz sa vezi lucruri care nu sunt reale. O tumoare pe creier va poate face sa vedeti pete sau forme de lumina. Tumorile mai pot provoca si halucinatii care implica gustul sau mirosul. O alta cauza pentru aparitia halucinatiilor este sindromul Charles Bonnet, aceasta afectiune facand ca persoanele cu probleme de vedere cum ar fi cu glaucom, degenerescenta maculara sau cataracta sa vada altfel lucrurile. La inceput s-ar putea ca persoana sa nu realizeze ca are o halucinatie, dar in cele din urma aceasta isi da seama ca ceea ce vede nu este real. Epilepsia mai poate provoca si ea halucinatii. Convulsiile care vin de obicei alaturi de aceasta tulburare provoaca si ele halucinatii. Tipul de halucinatie este dat de ce parte a creierului este afectata de aceasta criza.

Tipuri de halucinatii

Halucinatiile auditive

Este posibil ca aceste halucinatii sa vina din interiorul sau din afara mintii tale. E posibil asadar sa auzi voci care vorbesc intre ele sau sa simti ca si cand acestea iti spun ceva. Aceste halucinatii sunt provocate adesea de schizofrenie, psihoza sau de tulburarea bipolara. Ele mai pot fi provocate si de tulburarea de personalitate, precum si de stresul post traumatic. Pierderea auzului, leziunile cerebrale, tulburarile de somn, precum si consumul de droguri pot provoca aceste halucinatii auditive.

Halucinatiile mai pot arata si ca unele sclipiri de lumina, iar un tip rar de criza numita „occipitala” va poate determina sa vedeti forme viu colorate sau pete. Acestea sunt provocate de cele mai multe ori de o iritatie in contextul vizual si anume in partea creierului care va ajuta sa vedeti. Aceasta problema mai este provocata si de unele leziuni ale tesutului cerebral, medicul fiind cel mai in masura sa detecteze aceste leziuni.

Halucinatiile vizuale pot fi provocate de schizofrenie, tulburare schizoafectiva, depresie, dar si de tulburarea bipolara. Aceasta problema mai poate aparea si in cazul delirului provocat de consumul de droguri, dementa, bola parkinson, convulsii, migrene sau diverse leziuni cerebrale si tumori. Problemele de somn, precum si drogurile care va fac sa halucinati sunt alte surse comune ale halucinatiilor vizuale. Problemele de metabolism, precum si boala Creutzfeldt-Jakob pot provoca si ele astfel de halucinatii vizuale.

Halucinatii vizuale

Acestea se manifesta prin vederea unor lucruri pe care alte persoane nu le vad cum ar fi insectele care se tarasc pe mana ta sau pe fata unei persoane pe care o cunosti. De asemenea, aceste halucinatii se mai manifesta si atunci cand vedeti obiecte cu forma gresita sau vedeti unele lucruri care se misca in moduri in care de obicei nu se misca.

Halucinatii olfactive

In aceste caz, o astfel de halucinatie se manifesta dupa ce ai suferit o lovitura la cap. De asemenea, printre cauze se mai numara sinusurile inflamate, tumorile cerebrale, boala Parkinson, precum si diversele convulsii ale lobului temporal.

Halucinatii gustative

Aceste halucinatii sunt provocate de cele mai multe ori de boala lobului temporal, precum si de leziunile cerebrale, bolile sinusurilor, precum si de epilepsie.

Halucinatiile tactile

Unele persoane au de-a face si cu acest tip de halucantii, acestea avand senzatia ca sunt gadilate de cineva, chiar si atunci cand nimeni nu se afla in preajma. Ele simt ca si cand insectele se tarasc pe sub piele. Printre cele mai comune cauze includ schizofrenia, tulburarea schizoafectiva, drogurile, sevrajul, alcoolul sau boala Alzheimer. Dementa, precum si boala Parkinson pot si ele provoca aceste halucinatii tactile.

Diagnosticul si tratamentul in cazul manifestarii de halucinatii

Medicul trebuie in primul rand sa afle care sunt cauzele aparitiei halucinatiilor, iar in functie de acest lucru sa stabileasca si tratamentul de care aveti nevoie. Cel mai sigur, medicii vor intreba de istoricul medical al pacientului si ii vor face acestuia un examen fizic. Este posibil sa fie nevoie si de unele teste, astfel incat medicul sa poata identifica mai bine problema. El poate face o electroencefalograma, precum si un RMN. In acest fel, medicul mai poate afla si daca pacientul are o tumoare pe creier sau a suferit un mic accident vascular cerebral. Imediat dupa, acesta poate prescrie tratamentul pentru pacientul respectiv.

Catalepsia - simptom sau tulburare psihica?

Pentru o lunga perioada de timp, mai ales in intervalul istoric cunoscut drept Evului Mediu, una dintre marile temeri universale ale omenilor a fost sa NU fie ingropati de vii. Din pacate, aceasta teama nu era nefondata, deoarece exista multe cazuri cunoscute de oameni, aparent morti, ingropati de vii si totusi aceia traiau in continuare. Acest fenomen al mortii aparente este cunoscut sub numele de catalepsie si, desi exista in prezent numeroase modalitati de confirmare a mortii unei persoane prin masurarea pulsului sau a respiratiei, cazurile de catalepsie sunt si astazi destul de numeroase. Ce inseamna starea cataleptica, de ce se instaleaza si cum o putem evita descopera in acest material.

Catalepsia este clasificata ca o tulburare a sistemului nervos central. Acest lucru se caracterizeaza ca o forma de paralizie corporala, impreuna cu o intarire si tensiune a muschilor, individul fiind in imposibilitatea de a efectua orice miscare. Catalepsia este o stare biologica in care o persoana sta nemiscata, in moarte aparenta si fara semne vitale, atunci cand, in realitate, se afla intr-o stare constienta care poate, la randul sau, sa varieze in intensitate. Astfel, in unele cazuri, individul se afla intr-o stare vaga de constiinta, in timp ce in altele ei pot vedea si auzi perfect tot ceea ce se intampla in jurul lor.

Este o afectiune care poate proveni din alte boli, cum ar fi boala Parkinson, epilepsia, anumite tulburari psihologice - cum ar fi schizofrenia - si consumul de droguri dure, cum ar fi cocaina. Alternativ, individul poate avea semne vitale, dar nu este capabil sa-si controleze membrele. Starea de catalepsie se caracterizeaza printr-o rigiditate a corpului, unde nu exista raspuns la stimuli. Respiratia si pulsul devin foarte lente, iar pielea devine palida, ceea ce poate crea o confuzie asupra individului de moarte aparenta. In multe cazuri, acest fenomen de catalepsie a dus la ingroparea oamenilor care erau inca in viata si care s-au trezit in subteran cateva zile mai tarziu.

Bibliografie:

Schizophrenia. In: Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders DSM-5. 5th ed. American Psychiatric Association; 2013. https://dsm.psychiatryonline.org. Accessed Sept. 5, 2019;
Valton V, et al. Comprehensive review: Computational modeling of schizophrenia. Neuroscience and Biobehavioral Reviews. 2017; 
Fisher DJ, et al. The neurophysiology of schizophrenia: Current update and future directions. International Journal of Psychophysiology. 2019; 
Schizophrenia. National Institute of Mental Health. https://www.nimh.nih.gov/health/topics/schizophrenia/index.shtml. Accessed Sept. 5, 2019;
Schizophrenia. National Alliance on Mental Illness. https://www.nami.org/learn-more/mental-health-conditions/schizophrenia. Accessed Sept. 5, 2019;
What is schizophrenia? American Psychiatric Association. https://www.psychiatry.org/patients-families/schizophrenia/what-is-schizophrenia. Accessed Sept. 5, 2019;
Schizophrenia. Merck Manual Professional Version. https://www.merckmanuals.com/professional/psychiatric-disorders/schizophrenia-and-related-disorders/schizophrenia;
How to cope when a loved one has a serious mental illness. American Psychological Association. https://www.apa.org/helpcenter/serious-mental-illness. Accessed Sept. 5, 2019;
Supporting a friend or family member with mental health problems. MentalHealth.gov. https://www.mentalhealth.gov/talk/friends-family-members. Accessed Sept. 5, 2019;