Sangerarile in perioada sarcinii: ce trebuie sa stii si cand trebuie sa mergi la medic

In timpul sarcinii, corpul tau se schimba. In special in primul trimestru vei face fata unor schimbari hormonale destul de substantiale. Schimbarile de dispozitie, epuizarea si greturile matinale sunt cateva dintre lucrurile pe care le poti experimenta. Dar exista un alt simptom care se poate intampla in sarcina – sangerarea. Sangerarea in sarcina poate fi un simptom ingrijorator si necesita o evaluare medicala adecvata. Exista diferite situatii in care sangerarea in sarcina poate aparea, iar cauzele pot varia in functie de momentul sarcinii si de severitatea sangerarii. Este important sa consulti un medic pentru a obtine un diagnostic precis si pentru a primi ingrijiri medicale adecvate.
Sangerarea in primul trimestru se intampla la 20 pana la 40% dintre femei, iar de cele mai multe ori, nu este nimic grav, insa doar medicul poate decide gravitatea situatiei, dupa ce va consulta pacienta. Sangerarea in primul trimestru poate arata diferit pentru toata lumea. Cantitatea poate varia de la mica la abundenta. Pentru unele femei, poate aparea intermitent, in timp ce altele o pot avea constant, putand fi sau nu insotita de dureri.
Cauze potentiale ale sangerarii in primul trimestru
Implantarea embrionului
In primele saptamani de sarcina, poate aparea o usoara sangerare sau scurgere de culoare roz sau maronie, care este adesea rezultatul implantarii embrionului in peretele uterului. Aceasta este considerata normala in acest context. Sangerarea de implantare se intampla intre 6 si 12 zile dupa conceptie. Aceasta sangerare este de obicei usoara si poate dura cateva zile.
Modificari cervicale
In timpul sarcinii, exista un flux de sange crescut catre colul uterin. A avea contact sexual sau a face un frotiu de Papanicolau, care provoaca contactul cu colul uterin, poate declansa sangerare usoara. Alte modificari cervicale care pot declansa sangerare includ: polipi, infectii minore.
Modificari hormonale
In primele saptamani de sarcina, corpul tau incepe sa faca hormonii de care ai nevoie pentru a sustine o sarcina. Aceasta schimbare poate determina o sangerare usoara. Cauze mai grave ale sangerarii din primul trimestru includ:
- Un avort spontan
- O sarcina ectopica, care poate provoca sangerare si crampe.
- O sarcina molara, in care un ou fertilizat se implanteaza in uter, dar nu va ajunge la termen.
- Formarea unui cheag de sange intre sacul amniotic si peretele pantecelui numit hematom subcorionic.
Avort spontan
Sangerarea este unul dintre principalele simptome ale unui avort spontan. Poate fi insotita de dureri abdominale, crampe si eliminarea de tesuturi sau cheaguri de sange. Daca ai sangerare abundenta in timpul sarcinii timpurii, trebuie sa consulti imediat un medic.
Ruptura ectopica de sarcina
In cazul unei sarcini ectopice, in care embrionul se dezvolta in afara uterului, sangerarea vaginala poate fi un semn al unei situatii de urgenta medicala. Alte simptome pot include dureri intense in abdomenul inferior, ameteli si slabiciune. Este necesara asistenta medicala imediata. Sunati sau mergeti imediat la medic ori la camera de garda daca aveti:
- Sangerare abundenta
- Sangerare cu durere sau crampe
- Ameteli
- Durere in burta sau pelvis
- Febra
- Frisoane
- Prezenta cheagurilor
Daca sangerarea s-a oprit, trebuie sa contactat medicul pentru ca acesta sa afle ce a provocat sangerarea. Deoarece avorturile sunt cele mai frecvente in primul trimestru, ingrijorarea pentru sangerare este normala. Sangerarea usoara sau depistarea nu inseamna automat ca faci ceva gresit. Dar daca sangerarea are o culoare de rosu aprins si este insotita sau nu de cheaguri si durere, contacteaza medicul. Daca sangerezi puternic, incearca sa nu folosesti un tampon, ci un absorbant, deoarece medicul trebuie sa vada cat de mult sangerezi pentru a masura severitatea sangerarii. Construirea obiceiurilor bune te poate ajuta sa ai o sarcina cat mai sanatoasa. Ce poti faceꓽ
- Adopta o dieta hranitoare, bine echilibrata
- Combate sedentarismul
- Evita alcoolul, drogurile si tigarile
- Redu aportul de cofeina
Sangerare vaginala in al doilea si al treilea trimestru
Sangerarea vaginala in al doilea trimestru (13 pana la 26 saptamani) si al treilea trimestru ( 26 pana la 40 saptamani ) este frecventa. Dar contacteaza intotdeauna medicul daca observi o sangerare. Poti sangera din oricare dintre urmatoarele motive:
Placenta previa
Aceasta este o afectiune in care placenta se dezvolta in partea inferioara a uterului, acoperind partial sau complet deschiderea cervixului. Sangerarea vaginala in trimestrul al treilea al sarcinii poate fi un semn al acestei afectiuni si necesita asistenta medicala urgenta.
Probleme cu colul uterin
- Probleme cu placenta - Sangerarea in trimestrul al doilea sau al treilea al sarcinii poate fi asociata cu probleme ale placentei, cum ar fi dezlipirea prematura a placentei.
- Sangerare in trimestrul al doilea – posibile cauze
- Avort spontan
- Placenta abruption – desprinderea placentei de peretii uterini
- Travaliu prematur
- Dilatarea prematura a colului uterin
- Probleme ce apar la nivelul colului uterin (de exemplu, infectii, leziuni, inflamatii)
In cazuri rare, poate fi vorba despre o ruptura uterina, care reprezinta o conditie majora pentru a solicita asistenta medicala pentru o nastere prematura.
Sangerare in trimestrul al treilea – posibile cauze
In unele cazuri, sangerarile vaginale care apar la sfarsitul sarcinii sunt normale. Odata ce colul se subtiaza si relaxeaza pentru a pregati nasterea, dopul de mucus care a avut rolul de a proteja fatul de bacterii si de a ”sigila” canalul cervical, se elimina. Dupa ce dopul mucos s-a eliminat, poate aparea o sangerare ce contine o cantitate mica de sange. Aceasta conditie este un semnal de avertizare al travaliului si apare, in general, cu o saptamana sau doua inainte de nastere.
Sfaturi pentru sangerari aparute in trimestrul I
- Comunica-i medicului daca ai avut o sangerare usoara sau cateva picaturi de sange.
- Prezinta-te la consultatie in maximum 24 de ore de la sangerari care au durat mai mult de o zi.
- Ia legatura imediat cu medicul daca sangerarea este severa sau moderata, daca ai observat faptul ca ai eliminat tesut ori daca pe langa sangerare, ai experimentat frisoane, febra, crampe, dureri abdominale.
Sfaturi pentru sangerari aparute in trimestrul II
- Contacteaza medicul in aceeasi zi in care ai avut o sangerare vaginala usoara, care s-a oprit dupa cateva ore.
- Informeaza imediat medicul daca ai sangerat mai mult de cateva ore.
- Ia legatura imediat cu medicul daca ai avut o sangerare, indiferent de cantitate, insa care a fost insotita de contractii, frisoane, febra, crampe, dureri abdominale.
Sfaturi pentru sangerari aparute in trimestrul III
Daca inainte de saptamana 37 de sarcina ai sangerat, indiferent de cantitate, contacteaza imediat medicul. Contacteaza imediat medicul daca ai episoade spontane in timpul noptii de sangerari sarcina urmate de dureri abdominale acute.
Diagnostic pentru sindromul Tolosa. Poti sa ramai insarcinata daca suferi de aceasta boala si care sunt complicatiile?
Pentru un diagnostic definitiv al acestei tulburari trebuie indeplinite urmatoarele criterii: dureri de ochi pe o parte a capului care persista cel putin opt saptamani daca nu sunt tratate; iritatii asociate sau deteriorarea nervilor cranieni al treilea, al patrulea sau al saselea; ameliorarea durerii in termen de 48 de ore de la administrarea de steroizi; si teste specializate care exclud alte conditii, cum ar fi neoplasma, infectia sau anevrismul.
Diagnosticul sindromului Tolosa-Hunt este suspectat pe baza prezentei unor caracteristici fizice caracteristice (de exemplu, durere, dureri de cap, oftalmoplegie). Diagnosticul poate fi confirmat printr-o evaluare clinica detaliata, istoric detaliat al pacientului si o varietate de teste radiologice specializate, inclusiv tomografie computerizata (CT) scanare si imagistica prin rezonanta magnetica (RM ). Aceste examene pot dezvalui marirea sau inflamatia caracteristica a zonelor din spatele ochiului ( sinus cavernos si fisura orbitala superioara ). Diagnosticul sindromului Tolosa-Hunt implica o evaluare medicala completa, care poate include:
Anamneza si examinare fizica: Medicul va colecta informatii despre simptomele si istoricul medical al pacientului si va efectua un examen fizic pentru a identifica semnele si simptomele caracteristice ale sindromului. Imagistica medicala: Pot fi realizate investigatii imagistice, cum ar fi tomografia computerizata (CT) sau rezonanta magnetica (RMN) a capului, pentru a exclude alte cauze ale durerii si pentru a identifica eventuale anomalii structurale in zona afectata. Teste de sange si alte analize: Uneori, medicul poate solicita teste de sange si alte analize pentru a exclude alte afectiuni care pot cauza simptome similare.
Bibliografie:
1. Markides V, Schilling RJ. Atrial fibrillation: classification, pathophysiology, mechanisms and drug treatment. Heart. 2003 Aug;
2. Amin A, Houmsse A, Ishola A, Tyler J, Houmsse M. The current approach of atrial fibrillation management. Avicenna J Med. 2016 Jan-Mar;
3. McManus DD, Rienstra M, Benjamin EJ. An update on the prognosis of patients with atrial fibrillation. Circulation. 2012 Sep 04;
4. Mohanty S, Trivedi C, Gianni C, Natale A. Gender specific considerations in atrial fibrillation treatment: a review. Expert Opin Pharmacother. 2018 Mar;