Sclerodermie: ce este, cum se manifesta si tratament
Sclerodermia, cunoscuta si sub numele de scleroza sistemica, este o boala autoimuna progresiva, care afecteaza pielea si organele interne, prin aparitia fibrozei si a unor modificari la nivelul vaselor de sange. Aceasta afectiune este mai frecvent intalnita la femei, in special intre 20 si 50 de ani. Desi poate parea o boala complicata, sclerodermia poate fi gestionata cu ajutorul tratamentului potrivit si al ingrijirii medicale adecvate. Citeste si afla principalele informatii despre aceasta afectiune autoimuna.
-
Air 7, 30 capsule, Green SplidPret 72,51 Lei Pret vechi 82,40 Lei
Ce este sclerodermia?
Sclerodermia este o boala autoimuna cronica, ce afecteaza pielea si tesuturile subcutanate. Aceasta duce la ingrosarea pielii si a tesuturilor subiacente, precum si la disfunctii ale organelor interne. Astfel de manifestari apar ca urmare a producerii unui exces de colagen in tesuturi. Colagenul este prezent atat in tesuturile conjunctive ale corpului, cat si in piele.
Exista mai multe tipuri de sclerodermie, cu simptome variate, care vor fi de la usoare la severe. Pot exista si cazuri cand sclerodermia se asociaza cu complicatii grave, cum ar fi insuficienta renala sau disfunctia sistemului cardiovascular.
Cauze sclerodermie
Cauza exacta nu este pe deplin cunoscuta, dar se crede ca anumite modificari genetice joaca un rol important. De asemenea, medicii considera ca sclerodermia este favorizata de unii factori de risc, cum ar fi:
- factorii genetici – persoanele cu variatii genetice au un risc mai mare de a dezvolta sclerodermie. De aceea, anumite boli apar mai des in anumite grupuri etnice.
- factori de mediu – expunerea la anumite virusuri, medicamente sau substante chimice nocive creste riscul de a dezvolta sclerodermie.
- tulburari ale sistemului imunitar – sclerodermia este o boala autoimuna, ce apare cand sistemul imunitar al organismului incepe sa atace tesuturile conjunctive proprii. Persoanele care sufera de sclerodermie pot prezenta si simptomele unei alte boli autoimune, cum ar fi artrita reumatoida.
Simptome sclerodermie
Sclerodermia afecteaza mai multe sisteme ale organismului, iar simptomele pot varia de la o persoana la alta. Printre cele mai frecvente manifestari se numara cele la nivel:
- cutanat;
- articular;
- gastric;
- cardiac;
- pulmonar;
- renal.
Manifestari cutanate si unghiale
Cel mai adesea, sclerodermia se asociaza cu:
- edeme (umflare simetrica a degetelor);
- telangiectazii (dilatarea vizibila a vaselor de sange);
- calcificari subcutanate (depuneri de calciu sub piele);
- ulceratii la nivelul degetelor;
- fenomenul Raynaud (episoade de reducere a circulatiei sangelui la nivelul degetelor, cauzand amorteala si schimbarea culorii pielii).
Manifestari articulare
La nivel articular, sclerodermia se manifesta prin:
- poliartralgii (durere la nivelul mai multor articulatii);
- dificultate la realizarea miscarilor;
- contracturi de flexie ale degetelor, ale articulatiei mainii si cotului.
Descopera cum te poate ajuta dieta in ameliorarea durerii articulare, din articolul Antiinflamatoare naturale pentru dureri articulare.
Manifestari gastrointestinale
In ceea ce priveste tractul digestiv, acesta poate fi afectat de sclerodermie, prin aparitia urmatoarelor simptome:
- disfagie (dificultati la inghitire);
- disfunctie esofagiana;
- pirozis (arsuri la nivel esofagian, cauzate de refluxul gastric acid);
- malabsorbtie (dificultate in absorbtia substantelor nutritive);
- obstructie intestinala.
Daca te confrunti cu refluxul gastroesofagian, este bine de stiut faptul ca exista o multitudine de produse care pot ameliora disconfortul. Acestea au diferite forme de prezentare, de la pastile, pana la suspensii orale.
Manifestari cardiace si pulmonare
Afectarea cardiaca si renala in sclerodermie poate fi observata sub forma de:
- fibroza pulmonara;
- boala pulmonara interstitiala;
- hipertensiune pulmonara;
- insuficienta cardiaca.
Manifestari renale
Principala manifestare la nivelul rinichilor este reprezentata de insuficienta renala acuta. Aceasta complicatie apare cel mai frecvent la pacientii cu scleroza sistemica difuza, de obicei, in primii 5 ani de la debutul bolii. Cauza principala este afectarea vaselor de sange de la nivel renal.
Tipuri de sclerodermie
In functie de extinderea leziunilor la nivelul anumitor sisteme ale organismului si de simptomatologia pacientului, sclerodermia poate fi clasificata astfel:
- sindromul CREST (scleroza sistemica limitata);
- scleroza sistemica generalizata (difuza);
- scleroza sistemica (sine scleroderma);
- sclerodermie localizata.
Sindromul CREST (scleroza sistemica limitata)
Afecteaza in principal pielea fetei si a degetelor. Adesea, se asociaza cu:
- hipomotilitate esofagiana (incetinirea miscarilor esofagului);
- sclerodactilie (ingrosarea pielii de la nivelul degetelor).
Scleroza sistemica generalizata (difuza)
Se identifica prin ingrosarea tegumentului si aparitia fenomenului Raynaud. In multe cazuri, este insotita de:
- complicatii gastrointestinale;
- boala pulmonara interstitiala;
- crize renale sclerodermice.
Criza renala sclerodermica reprezinta o urgenta medicala ce trebuie tratata imediat, cu inhibitori ai enzimei de conversie. In cazurile foarte grave, poate fi nevoie de transplant renal.
Scleroza sistemica (sine scleroderma)
Reprezinta o forma de sclerodermie fara afectare cutanata. Caracteristica acestei forme consta in afectarea pluriviscerala (a mai multor organe). De obicei, in acest caz, sunt prezenti anticorpi specifici in sange.
Sclerodermia localizata
Sclerodermia localizata este o forma de sclerodermie care afecteaza doar anumite zone ale pielii si nu se raspandeste la organele interne, cum se intampla in cazul sclerodermiei sistemice. Aceasta se caracterizeaza prin ingrosarea pielii.
In general, sclerodermia localizata este mai putin severa decat forma sistemica si nu implica riscuri majore pentru organele interne. Poate provoca disconfort sau dificultati in miscarea articulatiilor din zona afectata.
Diagnostic sclerodermie
Diagnosticul sclerodermiei se pune doar in urma anamnezei si a examenului clinic al pacientului, realizate de catre medicul specialist in sclerodermie. Investigatiile paraclinice care sustin diagnosticul de sclerodermie sunt reprezentate de:
- anticorpii antinucleari ANA;
- factorul reumatoid;
- anticorpii anticentromer;
- anticorpii anti topoizomeraza I;
- anticorpii anti ARN polimeraza III.
Uneori, mai este nevoie si de alte investigatii paraclinice, precum:
- biopsia cutanata;
- dermatoscopia;
- capilaroscopia periunghiala;
- scorul cutanat Rodnan;
- testele pulmonare functionale;
- tomografia computerizata cu rezolutie inalta;
- ecografia cardiaca, abdominala si reno-vezicala;
- endoscopia digestiva superioara si inferioara.
Sclerodermia poate afecta rinichii, iar una dintre cele mai serioase complicatii este criza renala sclerodermica, ce poate duce la insuficienta renala acuta. Pentru a diagnostica afectarea renala la pacientii cu sclerodermie, medicul poate recomanda mai multe teste, printre care:
- analizele de sange (creatinina, uree);
- sumarul de urina;
- proteinuria;
- ecografia renala.
Vindecare sclerodermie
In prezent, nu exista un tratament care sa asigure vindecarea sclerodermiei. Cu toate acestea, exista optiuni de tratament ce contribuie la o gestionare optima a acestei afectiuni.
Cercetarile privind sclerodermia avanseaza rapid, iar noi tratamente sunt dezvoltate continuu. In prezent, se studiaza terapii biologice si terapii genetice, care ar putea duce la tratamente mai eficiente, in viitor.
Sclerodermie tratament
Sclerodermia este o boala autoimuna cronica, iar tratamentul are scopul de a reduce simptomele, de a incetini progresia bolii si de a preveni complicatiile. Desi nu exista un remediu definitiv, o abordare personalizata contribuie la mentinerea unei bune calitati a vietii.
Medicamente utilizate in tratamentul sclerodermiei
Printre medicamentele cel mai des utilizate pentru ameliorarea simptomelor din sclerodermie se afla:
- blocantii canalelor de calciu – ajuta la relaxarea vaselor de sange si la imbunatatirea circulatiei. Sunt utili in cazul fenomenului Raynaud.
- inhibitorii pompei de protoni – sunt indicati pentru refluxul gastroesofagian.
- imunosupresoarele si corticosteroizii – reduc inflamatia si incetinesc evolutia bolii.
- antibioticele – sunt recomandate daca apare o suprapopulare bacteriana in intestin, prevenind problemele de malabsorbtie.
Urmeaza sa iei un tratament cu antibiotice? Nu uita sa suplimentezi cu probiotice. Acestea protejeaza flora intestinala si mentin sanatatea organismului, pe termen lung.
Tratament pentru piele ingrosata
Pentru pacientii care se confrunta cu ingrosarea pielii, medicul poate recomanda:
- calcipotriena – ajuta la reducerea petelor si a vaselor de sange vizibile.
- Imiquimod si Tacrolimus – acestea sunt unguente cu efect antiinflamator.
- fototerapie (UVB, UVA-1, PUVA) – este utilizata pentru a reduce rigiditatea pielii si a ameliora mancarimea.
- terapie cu laser – este benefica pentru estomparea vaselor de sange vizibile.
Daca pielea ta este uscata si te confrunti cu mancarimi, aplicarea regulata a unei creme hidratante te poate ajuta sa previi disconfortul. Pentru o senzatie de calmare rapida, poti folosi produse care contin camfor sau mentol, acestea oferind un efect racoritor si linistitor.
Tratament pentru depozitele de calciu sub piele
Depozitele de calciu sub piele pot fi inconfortabile si, uneori, dureroase. Exista, insa, solutii care pot ajuta la reducerea acestora si la ameliorarea disconfortului:
- bai cu apa calda - pentru a inmuia pielea si a facilita eliminarea depozitelor;
- corticosteroizi (Prednison) - pentru a reduce inflamatia;
- tratament cu laser - pentru indepartarea depozitelor mari de calciu si imbunatatirea aspectului pielii.
Tratament pentru cazurile severe
Pentru cazurile de afectare severa a pielii si a tesuturilor, medicul poate recomanda tratamente care ajuta la reducerea inflamatiei si a fibrozei. Printre optiunile de tratament se afla:
- metotrexatul – ajuta la reducerea inflamatiei si a fibrozei;
- corticosteroizii orali – pentru a diminua inflamatia;
- antimalaricele – eficiente in anumite situatii;
- micofenolatul de mofetil – recomandat pentru formele severe ale bolii;
- d-penicilamina – utila in cazurile cu afectare cutanata extinsa.
Terapie fizica si ocupationala
Terapia fizica si ocupationala joaca un rol important in tratamentul sclerodermiei, ajutand pacientii sa-si mentina mobilitatea si sa previna rigiditatea articulatiilor. Aceste terapii sunt adaptate nevoilor fiecarui pacient si pot include exercitii care ajuta la:
- tonifierea muschilor;
- imbunatatirea flexibilitatii;
- reducerea durerii.
Descopera gama de antiinflamatoare, ce au rol in ameliorarea durerii.
In plus, terapia fizica (kinetoterapia, fizioterapia) promoveaza tehnici de auto-ajutor pentru activitatile zilnice, cum ar fi imbracatul, gatitul sau utilizarea unui calculator. Prin aceste metode, poti invata cum sa-ti adaptezi activitatile zilnice si sa efectuezi corect diferite tipuri de miscari.
-
![[2025] [IULIE] [SPRING] [TG] Transport Gratuit [SWP] [prag 60lei]](https://www.springfarma.com/media/spring_catalog/images/_/e/_eticheta-tg_1.png)
Spray Rinosun, 20 ml, Sun Wave PharmaPret 46,67 Lei Pret vechi 54,90 Lei
Alimentatie sclerodermie
In cazul sclerodermiei, alimentatia joaca un rol important in gestionarea simptomelor si in mentinerea unei stari de sanatate bune. O dieta echilibrata poate ajuta la reducerea inflamatiei.Printre alimentele recomandate se afla:
- fructele si legumele proaspete - acestea sunt bogate in vitamine, minerale si antioxidanti care pot ajuta la reducerea inflamatiei. Este recomandat sa consumi o varietate de legume verzi, morcovi, cartofi dulci, mere, pere, fructe de padure si citrice.
- proteine - alimentele precum puiul, curcanul, pestele (somon, macrou, sardine), ouale si sursele vegetale de proteine (linte, naut) sunt excelente pentru a sustine refacerea tesuturilor si a sistemului imunitar.
- grasimi nesaturate - uleiurile vegetale (ulei de masline, ulei de avocado), nucile si semintele (migdale, seminte de chia, nuci) pot ajuta la reducerea inflamatiei.
- cereale integrale - orezul brun, quinoa, ovazul si painea integrala sunt surse excelente de fibre, care pot ajuta la mentinerea unei digestii bune.
- lichide - hidratarea este foarte importanta, asa ca este recomandat sa bei cel putin 2 litri de apa pe parcursul zilei, pentru a mentine pielea hidratata.
De asemenea, exista si alimente pe care este bine sa le eviti. Printre acestea se regasesc:
- alimentele procesate;
- alimentele cu zahar;
- alimentele cu un continut crescut de grasimi;
- lactatele;
- sarea in exces.
Poti adauga in dieta suplimente alimentare, daca medicul considera ca ai un deficit de vitamine. Afla ce efect au suplimentele asupra organismului tau, citind articolul: Ce trebuie sa stii despre suplimentele nutritive?.
Cand este momentul sa cauti un specialist sclerodermie
Daca ai observat semne sau simptome care iti creeaza disconfort si care persista, este important sa consulti medicul. Printre semnele de alarma, pentru care este indicat sa efectuezi un consult medical, se afla:
- pielea aspra si uscata;
- dificultatile de respiratie;
- zonele tumefiate (umflate);
- durerea articulara;
- dificultatile la inghitire.
Cu cat tratamentul este initiat mai devreme, cu atat este mai eficient in incetinirea progresiei bolii si in prevenirea complicatiilor. De aceea, este important sa mergi la medic inca de la primele simptome care iti creeaza disconfort.
Cat traiesti cu sclerodermie sau scleroza sistemica
Este firesc sa te intrebi despre speranta de viata in cazul sclerodermiei, insa raspunsul poate varia semnificativ de la o persoana la alta.
Durata vietii cu aceasta boala depinde de mai multi factori, cum ar fi:
- tipul si severitatea sclerodermiei;
- viteza de progresie a bolii;
- raspunsul organismului la tratament;
- alte afectiuni diagnosticate;
- stilul de viata.
Sclerodermie imagini
Intelegerea si gestionarea sclerodermiei pot parea o provocare, dar, cu ajutorul unui tratament adecvat si al unei bune comunicari cu medicul, multi pacienti pot trai o viata activa si plina de sens. Daca ai intrebari sau nelamuriri, nu ezita sa ceri sfatul medicului.
Sursa foto: Shutterstock
Bibliografie:
- www.mayoclinic.org, https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/scleroderma/symptoms-causes/syc-20351952, accesat la data 26.02.2025;
- www.aad.org, https://www.aad.org/public/diseases/a-z/scleroderma-symptoms, accesat la data 26.02.2025;
- www.hopkinsmedicine.org, https://www.hopkinsmedicine.org/health/conditions-and-diseases/scleroderma/scleroderma-diagnosis, accesat la data 26.02.2025;
- www.pennmedicine.org, https://www.pennmedicine.org/for-patients-and-visitors/patient-information/conditions-treated-a-to-z/scleroderma, accesat la data 26.02.2025.
