Sistemul endocrin: Ce este tiroida si care sunt afectiunile ei
Tiroida este o glanda in forma de fluture situata in mijlocul gatului, mai jos de laringe (organul raspunzator de voce) si mai sus de clavicule. Tiroida produce doi hormoni, triiododotironina (T3) si tiroxina (T4), care reglementeaza modul in care organismul utilizeaza si stocheaza energie (metabolismul organismului). Functia tiroidiana este controlata de o glanda din creier, cunoscuta sub numele de glanda pituitara. Tiroida este o glanda endocrina, in forma de fluture si este localizata la baza gatului, sub marul lui Adam. Cresterea sau scaderea activitatii tiroidiene este resimtita sub diferite simptome, tiroida putand cauza diferite afectiuni. Prin intermediul hormonilor tiroidieni, tiroida isi desfasoara activitatea.
Hormonul T4 (Tiroxina) este principalul hormon produs de glanda tiroida, are doar un efect usor asupra accelerarii indicelui metabolic al organismului. In schimb, T4 devine T3 (triiodotironina), cea mai activa forma hormonala. Conversia T4 la T3 are loc in ficat si alte tesuturi. Exista multi factori care controleaza conversia T4 la T3, inclusiv nevoile organismului in orice moment si prezenta sau absenta bolilor. Cele mai multe T4 si T3 din sange calatoresc legate de o proteina numita globulina purtatoare de tiroxina. Doar o mica parte din T4 si T3 circula liber in sange. Cu toate acestea, aceasta parte libera este partea activa. Atunci cand organismul utilizeaza hormon liber, unii dintre hormonii legati sunt eliberati din proteina de legare.
Iodul, un element gasit in alimente si apa, este necesar pentru a produce hormoni tiroidieni. Glanda tiroida colecteaza iodul si il proceseaza pentru a-l transforma in hormoni tiroidieni. Pe masura ce hormonii tiroidieni functioneaza, o parte din iodul continut in acesti hormoni este eliberat, returnat glandei tiroide si ”reciclat” pentru a produce mai multi hormoni. Glanda tiroida produce, de asemenea, hormonul calcitonina, care contribuie la intarirea oaselor prin facilitarea incorporarii calciului in oase.
Reglarea concentratiei hormonilor tiroidieni
Organismul foloseste un mecanism complex pentru a regla concentratia hormonilor tiroidieni. In primul rand, hipotalamusul, situat in creier chiar deasupra glandei pituitare, secreta hormonul de eliberare a tirotropinei, care incita hipofiza pentru a produce hormon de stimulare a tiroidei (TSH sau tirotropina). La randul sau, dupa cum sugereaza si numele, TSH stimuleaza glanda tiroida pentru a produce hormoni tiroidieni. Hipofiza incetineste sau accelereaza eliberarea TSH, in functie de cresterea sau scaderea nivelului hormonilor tiroidieni care circula in sange.
Tiroida are nevoie de iod pentru a-si secreta hormonii. Acesti hormoni echilibreaza metabolismul (rata la care este consumata energia alimentara) si ajuta organismul sa arda excesul de grasime prin reglarea eficienta a nivelului de energie. Tiroida joaca o gama larga de functii, inclusiv in controlul greutatii, in ritmul cardiac si nivelul colesterolului din sange, precum si mentinerea fortei musculare si a starii pielii. O tiroida sanatoasa este esentiala pentru bunastarea generala, insa exista insa o serie de afectiuni asociate cu aceasta glanda, iar printre cele mai cunoscute se regasesc si urmatoareleꓽ
Hipotiroidism
Hipotiroidismul, sau tiroida subactiva, apare atunci cand glanda tiroida nu produce suficienti hormoni tiroidieni pentru a satisface nevoile organismului. Simptomele hipotiroidismului pot varia de la o persoana la alta si pot include:
- Oboseala
- Crestere in greutate
- Fata umflata
- Probleme de tolerare a frigului
- Dureri articulare si musculare
- Constipatie
- Piele uscata
- Par uscat si subtire
- Perioade menstruale neregulate
- Probleme de fertilitate la femei
- Depresie
- Puls scazut
Hipertiroidismul, sau tiroida hiperactiva, apare atunci cand glanda tiroida produce mai multi hormoni tiroidieni decat are nevoie corpul tau. Hormonii controleaza modul in care organismul foloseste energia. Acesti hormoni afecteaza aproape fiecare organ din corp si controleaza multe dintre cele mai importante functii ale corpului. De exemplu, afecteaza respiratia, ritmul cardiac, greutatea, digestia si starea de spirit. Daca este lasat netratat, hipertiroidismul poate provoca probleme grave ale inimii, oaselor, muschilor, ciclului menstrual si fertilitatii. Cu toate acestea, exista tratamente care pot ajuta. Simptomele hipertiroidismului pot varia de la o persoana la alta si pot include:
- Nervozitate sau iritabilitate
- Oboseala
- Slabiciune musculara
- Probleme de tolerare a caldurii
- Probleme cu somnul
- Tremur, de obicei in maini
- Batai neregulate sau rapide ale inimii
- Scaune dese sau diaree
- Pierdere in greutate
- Schimbari de dispozitie
Boala Graves-Basedow
Este cea mai comuna forma de hipertiroidism autoimun in care tiroida este activata prin anticorpi care stimuleaza celulele care produc hormoni tiroidieni. In plus fata de determinarea hipertiroidismului si a cresterii difuze a glandei tiroide, aceasta boala afecteaza de obicei ochii si, in unele cazuri, si pielea. Simptomele pot include si urmatoareleꓽ
- Irascibilitate si nervozitate
- Cresterea ritmului cardiac
- Dificultati de somn
- Tremur al mainilor
- Slabiciune musculara
- Anxietate
- Pierdere in greutate
- Scaune dese
- Transpiratii abundente
- Intarzierea menstruatiei
Noduli tiroidieni
Mai mult de 95% din nodulii tiroidieni sunt benigni (nu sunt canceroase celulele). Nodulii nu pot da simptome sau pot creste si devin inconfortabili din cauza dimensiunii sau pentru ca lucreaza independent de restul tiroidei. Acestia pot fi o cauza a hipertiroidismului, aparand sub forma de ”bulgari” cu lichid sau fara si, de obicei, apar asimptomatic. Cu toate acestea, unii noduli au o dimensiune mai mare si pot fi simtiti atunci cand se apasa pe trahee sau esofag, ducand la dificultati de respiratie si de inghitire.
Trebuie remarcat faptul ca, in alte cazuri, nodulii duc la productia suplimentara de tiroxina, ducand la hipertiroidism. Observarea periodica a nodulului este, de obicei, abordarea initiala recomandata de specialisti, dar daca nodulul creste prea mult, interventia chirurgicala poate fi necesara. Desi in multe cazuri, nodulii tiroidieni nu genereaza simptome, cu toate acestea, pot aparea si urmatoarele semne care pot indica prezenta acestoraꓽ
- Raguseala
- Dificultati la inghitire
- Oboseala
- Pierdere in greutate
- Nervozitate
- Cresterea ritmului cardiac
Gusa
Se refera la o crestere anormala a glandei tiroide, ceea ce inseamna ca exista un factor care determina cresterea tiroidei mai mult decat in mod normal. Este important sa stiti ca prezenta gusei nu inseamna neaparat ca tiroida nu functioneaza bine. Gusa tiroidiana poate produce hormoni tiroidieni in cantitate normala (eutiroidism), in exces (hipertiroidism) sau cativa hormoni (hipotiroidism). Aceasta crestere poate fi difuza (generalizata) sau nodulara (focala). Cea mai frecventa cauza a gusei este lipsa de iod din dieta. Umflarea la baza gatului este principalul simptom al acestei afectiuni, desi pot aparea si urmatoareleꓽ
- Senzatia de strangere a gatului
- Dificultati de respiratie si probleme la inghitire
- Tuse
- Raguseala
- Cancer tiroidian
Este o boala care apare ca urmare a cresterii anormale si exagerate a celulelor glandei tiroide si se poate manifesta prinꓽ
- Tuse constanta
- Probleme la inghitire si dificultati de respiratie
- Raguseala sau schimbarea vocii
- Durere in partea din fata a gatului
- Prezenta unei umflaturi care, in unele cazuri, are o crestere rapida
Specialitatea care se ocupa cu studierea si problemele asociate tiroidei este endocrinologia, insa medicul endocrinolog poate recomanda pacientului sa efectueze si alte controale medicale, la alte specialitati.
Pe scurt ce trebuie sa retii despre hipertiroidism
In circa 95% din cazuri, hipertiroidismul se datoreaza unei probleme in sine a glandei tiroide si este numit sindrom “primar”. Anumite medicamente si anumite boli pot deregla si ele functia tiroidei. In unele cazuri, hipotiroidia este o urmare a scaderii productiei de hormon stimulator tiroidian (TSH) de catre glanda pituitara. Alaturi de sistemul nervos, sistemul endocrin ajuta la transmiterea si integrarea informatiilor; daca sistemul nervos regleaza activitatile organismului prin intermediul impulsurilor electrice transmise de catre neuroni, acestea fiind rapide si scurte, sistemul endocrin o face mai lent, dar avand un raspuns de lunga durata, prin termediul hormonilor transportati prin sange pana la nivelul celulelor tinta.
Secretia hormonala este ajustata in permanenta in functie de mediul intern si extern printr-un mecanism complex de feedback. Identificarea acestui mecanism de control si a biortimurilor endogene a permis structurarea unor protocoale de diagnostic si tratament de exactitate aproape matematica - o particularitate a endocrinologiei.
Spre deosebire de feedback, biortmurile sunt innascute, dar sufera o sincronizare sub influenta factorilor de mediu. Ele pot avea o periodicitate de minute-ore (secretia gonadotropinelor hipotalamice), pot fi circadiene (periodicitate de circa 24 de ore - secretia cortizolica, de testosteron) sau repetabile la aproximativ 30 de zile (ovulatia). Glandele endocrine sunt reprezentate de hipotalamus, hipofiza (pituitara), epifiza (glanda pineala), glanda tiroida, glandele paratiroide, pancreas (componenta endocrina), glandele suprarenale, gonadele (ovarele sau testiculele).
Bibliografie:
Kliegman RM, et al. Respiratory syncytial virus. In: Nelson Textbook of Pediatrics. Elsevier; 2020. https://www.clinicalkey.com. Accessed Oct. 22, 2020;
Ferri FF. Respiratory syncytial virus. In: Ferri's Clinical Advisor 2021. Elsevier; 2021. https://www.clinicalkey.com. Accessed Oct. 22, 2020;
Hurley LP, et al. Primary care physicians' perspectives on respiratory syncytial virus (RSV) disease in adults and a potential RSV 2019;
Chen X, et al. The microbial coinfection in COVID-19. Applied Microbiology and Biotechnology. 2020; ;