Stres si oboseala sau anxietate si depresie?

Stresul, oboseala cronica, anxietatea si depresia sunt tulburari psihologice si emotionale care afecteaza din ce in ce mai multe persoane, extrem de compatibile cu mediul de viata actual. Aceste afectiuni nu se exclud, ci din contra, unele pot fi simptomele celorlalte sau pot degenera si evolua de la o afectiune la alta.

Cuprins:

Cum se diferentiaza acestea?

Care este diferenta dintre stres si anxietate?

Care sunt primele simptome care se instaleaza in cazul fiecareia?

Ce efecte negative au acestea asupra creierului?

Cum ne influenteaza psihicul schimbarea anotimpului?

Cum se diferentiaza acestea?

Stresul, oboseala cronica, anxietatea si depresia, cu toate ca sunt afectiuni diferite, sunt strans legate intre ele, au caracteristici comune si afecteaza sistemul nervos. Sunt considerate afectiuni urbane deoarece apar cu precadere, fara a fi insa o regula, in cazul persoanelor care locuiesc la oras, unde gradul de poluare este ridicat.

Ce este anxietatea

Anxietatea este o tulburare emotionala caracterizata printr-un sentiment permanent de neliniste si de nesiguranta, chiar de frica. Intr-o oarecare masura, anxietatea are si un efect pozitiv si anume, faptul ca ne ajuta sa ne distantam, sa ne ferim de situatii care ne pot face rau. Conform studiilor, aproximativ 25% din populatia lumii sufera sau a suferit la un moment dat de anxietate. Anxietatea este o boala care necesita tratament si care poate afecta in mod dramatic viata sociala a persoanei care se confrunta cu ea.

Ce este depresia

Depresia este o tulburare psihica manifestata printr-o stare de tristete profunda care se manifesta pe perioade indelungate si impiedica desfasurarea activitatilor zilnice uzuale. Persoana care se confrunta cu stari depresive tinde sa se retraga din viata sociala si sa se izoleze, este dezinteresata de ceea ce se petrece in jurul sau si are ganduri negative in permanenta. In prezent, la nivel mondial, peste 300 de milioane de persoane se confrunta cu depresie, iar in Romania pana la 10% din populatie este afectata. Depresia ne poate ajuta, intr-o prima etapa, sa nu ne suprasolicitam organismul.

Ce este stresul

Stresul este un fenomen psihosocial caracterizat prin stari de tensiune, incordare si disconfort psihic determinat de factori externi care sunt perceputi ca fiind agresivi, dificili sau durerosi. Stresul de scurta durata poate fi benefic organismului deoarece ne ajuta sa ne mobilizam si sa infruntam o situatie dificila, chiar o situatie care ne poate pune viata in pericol, insa stresul cronic poate dauna grav sanatatii. Un stres pozitiv este, de exemplu, stresul de dinaintea unui examen.

Ce este oboseala cronica

Sindromul de oboseala cronica, notat SOC, este cunoscut si sub denumirea de sindrom burnout si este caracterizat printr-o stare de epuizare, de extenuare severa care impiedica persoana in cauza sa-si desfasoare activitatile cotidiene. La nivel mondial, 2,6% din populatie este afectata de sindromul de oboseala cronica. Daca oboseala cronica ar avea un avantaj, acela ar fi faptul ca impiedica organismul sa-si epuizeze resursele si sa clacheze.

Legatura intre aceste tulburari psihice

Conform cercetarilor, in momentele stresante se elibereaza cortizol in organism, substanta care, in cazul stresului prelungit, ataca celulele nervoase, mai exact regiunea responsabila cu starea de bine si gandurile pozitive. In momentul in care stresul devine cronic, se obtine un teren favorabil instalarii depresiei si anxietatii, afectiuni care afecteaza inclusiv calitatea somnului si de aici si pana la instalarea oboselii cronice nu mai este decat un pas.

Care este diferenta dintre stres si anxietate?

Cu toate ca au multe in comun, intre stres si anxietate exista o mare diferenta. In primul rand, faptul ca au factori declansatori diferiti. Pe de alta parte, in timp ce anxietatea induce o teama irationala, stresul induce un sentiment de coplesire. Ambele, insa, pot impiedica buna desfasurare a sarcinilor zilnice.

Anxietatea este un simptom al stresului

Confuzia dintre stres si anxietate poate decurge si din faptul ca anxietatea este una din manifestarile stresului cronic. O consecinta a stresului cronic sunt insomniile si gandurile negative. Atunci cand acestea ajung sa coplesasca persoana in cauza apar manifestarile anxioase. Din nou, acestea amplificate conduc la depresie si oboseala cronica.

Presiunea conduce la stres, viziunea la anxietate

O alta diferenta majora intre stres si anxietate este faptul ca presiunea impusa de societate, de locul de munca, de sarcinile multiple, de dedline-urile stranse cauzeaza stres, in timp ce presiunea impusa de propria persoana cauzeaza anxietate. Cu alte cuvinte, propriile principii, credinte si valori de viata, dar si dorintele si telurile tale pot cauza anxietate daca nu sunt satisfacute. De exemplu, o frica din copilarie (frica de singurate) sau o teama insuflata de familia ta (teama de divort, de a fi parasita) poate evolua pana la declansarea unei stari anxioase.

Frica si anxietatea trebuie diferentiate

Anxietatea, pana la un anumit punct, reprezinta o stare de frica, de teama exagerata, insa intre cele doua exista, de asemenea, o mare diferenta. De exemplu, frica de dinaintea unui examen este normala, insa teama de esec este irationala. De asemenea, frica de anumite obiecte, de anumite vietati care nu pot face rau, este o frica ilogica de natura anxioasa, iar in aceasta categorie intra si fobiile. Orice stare de frica sau teama dusa la extrem si, in principiu, nejustificata, poate fi simptom al anxietatii si ar trebui investigat la un medic psiholog inainte de a afecta in mod vizibil starea psihica.

Diferenta intre stres si oboseala cronica

Oboseala cronica poate fi un rezultat al stresului, asa cum am aratat mai sus, insa care este diferenta dintre cele doua? Ei bine, intre cele doua exista o mare diferenta punctata de medicii psihologi si anume ca stresul se resimte la nivel fizic, iar oboseala cronica se resimte si la nivel psihic, motiv pentru care se afla intr-o stramsa legatura cu depresia si anxietatea. De exemplu, stresul nu denota lipsa de motivatie sau dezinteres, in timp ce oboseala cronica este compatibila cu aceste stari care, totodata, sunt simptome ale depresiei.

Intre tristete si depresie exista o mare diferenta

Tristetea nu trebuie confundata cu depresia. Tristetea este o stare normala intr-un moment al vietii in care persoana se confrunta cu o dezamagire, nemultumire, pierdere, se amelioreaza in timp si este trecatoare. Insa atunci cand este simptom al depresiei, tristetea nu poate fi explicata in termeni logici, este constanta, coplesitoare si impiedica desfasurarea normala a activitatilor zilnice.

Care sunt primele simptome care se instaleaza in cazul fiecareia?

Este foarte greu sa se faca o distinctie clara intre aceste patru tulburari emotionale si psihologice dat fiind faptul ca nu se exclud una pe alta, insa, cu toate acestea, iata care sunt simptomele de baza ale fiecareia!

Anxietatea: simptome

-        Tulburari de somn si insomnii;

-        Temeri irationale si frici nejustificate;

-        Stari de panica si agitatie;

-        Grija exagerata pentru probleme nesemnificative;

-        Indigestie;

-        Tensiune musculara;

-        Tulburari de respiratie;

-        Trac extrem;

-        Autocritica si tendinta catre perfectionism;

-        Neincredere in propria persoana;

Atacurile de panica si fobiile sunt manifestari de natura anxioasa, iar depresia poate agrava anxietatea, reciproca fiind, de asemenea, valabila.

Depresia: simptome

-        Stari anxioase;

-        Tristete constanta si stari melancolice;

-        Pierderea interesului fata de activitati care alta data produceau placere;

-        Lipsa apetitului sexual;

-        Pierderea poftei de mancare si fluctuatii de greutate;

-        Probleme de tranzit intestinal;

-        Insomnii sau somn prelungit insotit de dificultati la trezire;

-        Energie scazuta si oboseala nejustificata;

-        Stima de sine scazuta;

-        Stari de neliniste si irascibilitate;

-        Ganduri negative, pesimiste, chiar sinucigase.

Conform statisticilor, aproximativ 15-20% din persoanele care sufera de depresie si nu o trateaza ajung la suicid.

Oboseala cronica: simptome

-        Senzatia de epuizare dupa activitati fizice de intensitate scazuta;

-        Somn neodihnitor;

-        Stari de ameteala, confuzie si lesin;

-        Intoleranta la zgomote puternice si sensibilitate la lumina;

-        Tulburari de memorie si de concentrare;

-        Dureri de cap, dureri articulare sau musculare nejustificate;

-        Amorteala in maini si picioare, chiar fara justificare;

-        Palpitatii;

-        Transpiratii;

-        Tulburari de tranzit intestinal;

-        Dificultati la inghitire si senzatii constante de greata;

-        Tulburari menstruale;

-        Lipsa apetitului sexual.

Stresul sta la baza sindromului de oboseala cronica. Netratata, aceasta tulburare avanseaza catre anxietate, depresie si somatizare, cu alte cuvinte, persoana in cauza poate dezvolta simptomele unor boli in absenta unei cauze medicale. Din pacate, in prezent nu exista un tratament 100% eficient in tratarea sindromului de oboseala cronica, sub 10% dintre pacientii care se confrunta cu aceasta tulburare reusind sa se recupereze complet.

Stresul: simptome

Stresul induce o senzatie permanenta de incordare si o stare de irascibilitate chiar si in lipsa unui stimul si se resimte la nivel fizic astfel:

-        Caderea parului;

-        Afectiuni ale pielii, inclusiv aparitia acneei;

-        Probleme stomatologice;

-        Insomnie;

-        Rosul unghiilor;

-        Probleme de memorie, concentrare si memorare;

-        Imunitate scazuta;

-        Afectiuni gastrointestinale;

-        Apetit crescut sau, din contra, lipsa apetitului;

-        Libidou scazut, disfunctii sexuale si dificultate in atingerea orgasmului;

-        Tendinta de a abuza de alcool, tutun, substante stupefiante, dar si medicamente.

Ce efecte negative au acestea asupra creierului?

Stresul, oboseala cronica, anxietatea si depresia au efecte negative nu doar asupra creierului, ci si asupra intregului organism, stand la baza declasarii multor probleme de sanatate.

Efectele stresului asupra creierului

Mai multe studii efectuate de-a lungul timpului au demonstrat ca stresul este principalul vinovat de deteriorarea sistemului nervos, actionand negativ asupra amigdalei, hipocampului si a cortexului prefrontal. Stresul moderat sau episodic nu reprezinta o problema de sanatate, insa stresul cronic devine o stare patologica. Printre efectele sale nocive asupra sanatatii organismului, prima si cea mai nociva este asupra creierului. Stresul conduce la dezvoltarea tulburarilor mentale, categorie din care face depresia, dar favorizeaza si tulburarile neurodegenerative, categorie din care face parte boala Alzheimer, o afectiune ireversibila in acest moment, si este factor cauzator in aparitia tulburarii obsesiv-compulsiva. Stresul distruge considerabil numarul de neuroni si sa impiedice formarea altora noi, prin urmare apar deficiente de concentrare si de memorare si interfereaza cu gandirea critica, rationala. Totodata, stresul cronic, prin afectarea functiei cognitive, are impact negativ asupa inteligentei.

Punctam ca stresul cronic creste riscul de diabet, boli cardiovasculare si afectiuni gastrointestinale, afecteaza sistemul endocrin si, implicit, productia de hormoni, si joaca un rol decisiv in declansarea cancerului.

Oboseala cronica si efectele nocive asupra creierului

Oboseala cronica, neurastenia, asa cum mai este denumita, reprezinta o stare de epuizare, moment in care organismul elibereaza in corp niste substante nocive care ataca sistemul limbic aspect care, implicit, conduce la aparitia emotiilor negative. Totodata, oboseala cronica conduce la pierderea capacitatii de concentrare si memorare si stimuleaza starile de nervozitate si irascibilitate, simptome care in timp favorizeaza instalarea depresiei. Persoanele care sufera de oboseala cronica se afla in imposibilitatea de a se mai relaxa deoarece creierul este intr-o continua stare de suprastimulare.

Sindromul de oboseala cronica este considerat factor cauzator al tulburarilor de somatizare si, pe de alta parte, sta la baza aparitiei hipertensiunii si a afectiunilor cardiovasculare, antreneaza tulburarile digestive si favorizeaza imbatranirea prematura a organismului.

Efectele anxietatii asupra creierului

Asemenea stresului, anxietatea deterioreaza structurile din amigdala si cortexul prefrontal, responsabile cu trairea emotiilor, si conduce la atrofia hipocampului, structura responsabila cu memoria de lunga durata si orientarea spatiala. Prin urmare, efectele sale asupra creierului sunt foarte asemanatoare cu cele cauzate de stres. In plus, anxietatea sta la baza tulburarilor bipolare, schizofreniei si atacurilor de panica.

Punctam ca anxietatea afecteaza organismul si pe alte directii, plamanii fiind expusi, inima, dar si sistemul imunitar, sistemul digestiv si metabolismul. Punctam ca stresul si anxietatea sunt cauze de baza in declansarea sindromului de colon iritabil.

Efectele depresiei asupra sistemului nervos

Conform estimarilor, depresia va deveni pana in 2020 cea mai comuna boala in lumea dezvoltata. In prezent, in Europa, decesele prin sinucidere cauzate de depresie sunt mai frecvente decat decesele survenite in urma accidentelor rutiere.

Depresia afecteaza creierul prin reducerea productiei de serotonina, hormonul fericirii, si astfel distorsioneaza viziunea asupra vietii, motiv pentru care persoanele care se confrunta cu aceasta afectiune sunt predispuse sinuciderii, automutilarii, viciilor si violentelor de ordin fizic. Depresia micsoreaza hipocampul si reduce masa neuronala, iar faptul ca se afla in stransa legatura cu stresul prezinta aceleasi efecte nocive asupra creierului ca si acesta. In plus, intre inima si creier s-a demonstrat ca exista fluxuri de informatie transmise prin coduri electromagnetice, iar in momentul in care tristetea si sentimentele negative sunt resimtite, acestea sunt transmise creierului, afectandu-l. Persoanele deprimate sunt nesigure, iau greu decizii si sunt imprudente, manifestari cauzate de conexiunile afectate de la nivelul creierului.

Pe de alta parte, punctam ca depresia ingreuneaza vindecarea organismului, inrautateste afectiunile cronice si contribuie la declansarea bolilor tiroidiene, a bolii Parkinson, a afectiunilor cardiovasculare, a astmului si bolilor pulmonare, a osteoartritei, dar si a bolilor autoimune.

Cum ne influenteaza psihicul schimbarea anotimpului?

Schimbarea anotimpului, cu toate ca la prima vedere poate parea utopic, ne influenteaza atat starea psihica, cat si starea fizica. Acest fenomen este cunoscut si sub denumirea de meteosensibilitate si este un termen care in urma cu zeci de ani nu era recunoscut ca fiind o conditie medicala.

Meteosensibilitatea este un semnal de alarma

Meteosensibilitatea nu este considerata o afectiune in sine, insa este un semnal de alarma pe care-l trage organismul, atentionand ca ceva nu functioneaza cum trebuie. Meteosensibilitatea apare la trecerea de la un anotimp la altul si este o reactie de adaptare a organismului la schimbarile meteorologice bruste. Femeile sunt afectate de trei ori mai mult decat barbatii, iar cel mai greu este resimtita trecerea de la vara la iarna, aspect care afecteaza aproximativ 75% din populatie.

Cauzele meteosensibilitatii

Schimbarile de luminozitate, faptul ca ziua se micsoreaza si implicit ne expunem mai putin luminii solare, dar si schimbarile bruste de temperatura de la un sezon la altul, uneori chiar de la o zi la alta, ne afecteaza organismul. La acestea se adauga si fluctuatiile de presiune atmosferica si umiditate, aspecte care sunt insotite de campuri electromagnetice pe care corpul nostru le percepe imediat si reactioneaza prin schimbari la nivel psihic si fizic.

Psihicul este cel mai afectat de schimbarea anotimpului

Schimbarea anotimpului afecteaza in primul rand starea psihica si favorizeaza aparitia tulburarilor sezoniere. Conform studiilor, tulburarile sezoniere se afla in stransa legatura cu chimia creierului, mai exact se deregleaza productia anumitor neurotransmitatori, printre care serotonina si dopamina, hormoni responsabili cu starea de bine a organismului, iar consecintele sunt depresia, anxietatea, epuizarea, irascibilitatea, melancolia, durerile de cap, ametelile, dificultatea de concentrare, dar si modificarile de apetit. Faptul ca ne expunem mai putin luminii solare este prima cauza, motiv pentru care tulburarile sezoniere apar cu precadere la trecerea de la anotimpul cald la cel rece si afecteaza cu precadere persoanele care au un istoric in aceasta directie. Punctam ca starea persoanelor care se confrunta cu depresie si anxietate se agraveaza in peste 50% din cazuri in aceasta perioada.

Fiecare anotimp are toanele lui

Daca toamna vine la pachet cu tulburari sezoniere, iarna isi pune amprenta asupra starii de spirit si buna dispozitie incepe sa scada treptat. Punctam ca sezonul rece este responsabil de declansarea celor mai multe afectiuni psihice, categorie in care intra schizofrenia, tulburarea bipolara, depresia, fobiile, dar si tulburarile alimentare. Primavara isi face simtita prezenta astenia, iar vara, disconfortul termic cauzeaza apatie.

Alte efecte negative la schimbarea sezonului

Prima consecinta neplacuta a schimbarii sezonului este slabirea imunitatii organismului, motiv pentru care toamna si primavara apar cele mai multe cazuri de raceala, gripa si afectiuni din sfera ORL, chiar alergii. Pentru a se adapata la frig, organismul este nevoit sa consume energie astfel incat temperatura corpului sa ramana constanta, fapt ce dezechilibreaza sistemul imunitar, cu atat mai mult cu cat alimentatia nu este una sanatoasa si persoana nu se odihneste suficient. Pe de alta parte, tranzitia de la un sezon la altul afecteaza cel mai mult cardiacii, hipertensivii, persoanele care se confrunta cu reumatism sau nevralgie sciatica, durerile de oase si articulatii fiind mult mai intense acum.

SURSE DOCUMENTARE:

https://www.psychiatry.org/patients-families/depression/what-is-depression

https://www.who.int/news-room/fact-sheets/detail/depression

REFERINTE:

1.

2.

3.

4.

5.

6.

7.

8.

9.

10.

11.

12.

13.

14.

15.