Acrodermatita: Cum apare boala, ce o provoaca si cum se poate vindeca
Denumirile alternative ale acrodermatitei intalnite in literatura de specialitate includ: acrodermatita infantila, acrodermatita lichenoida infantila, acrodermatita papulara infantila si sindromul papulo-vezicular acro-localizat. Aceasta afectiune a pielii este cunoscuta in domeniul medical sub numele de sindromul Gianotti-Crosti si reuneste o gama diversificata de dermatite. Patologia se caracterizeaza prin prezenta unor simptome vizibile specifice, cum ar fi o eruptie cutanata formata din pete sau vezicule care pot deveni purulente. Infectia pielii dureaza cateva saptamani si poate fi precedata uneori de o faza subiacenta. In unele cazuri, poate fi necesar tratament medical, astfel ca o examinare medicala este importanta.
Acrodermatita, cunoscuta si sub numele de sindromul Gianotti-Crosti, este denumita uneori si „acrodermatita papulara a copilariei”. Aceasta infectie cutanata afecteaza mainile si picioarele copiilor inca din jurul varstei de 3 luni si poate fi identificata chiar si la adolescenti de 15 ani. Adultii pot, de asemenea, dezvolta acrodermatita, mai ales daca au avut un episod similar in copilarie.Chiar daca boala nu este considerata contagioasa in sine, virusul care o provoaca are un grad ridicat de infectiozitate.
Astfel, virusul poate fi usor raspandit de la un copil la altul, iar acrodermatita se poate manifesta la copiii care impart aceleasi jucarii sau au interactiuni frecvente. Este posibil ca acrodermatita sa reapara chiar si la copiii care au avut aceasta boala anterior si s-au vindecat ulterior. Se considera ca odata ce ai avut acrodermatita, virusul poate persista in organism. Aceasta afectiune a pielii pare sa fie mai frecvent intalnita in sezoanele calde, in special in primavara si vara, si de obicei dureaza intre 4 si 8 saptamani, cu exceptii care pot persista pana la 4 luni. In majoritatea cazurilor, nu apar complicatii majore, iar problemele pielii se rezolva relativ usor.
Cauze care duc la aparitia bolii
Acrodermatita are ca principala cauza infectiile virale, in special cele cauzate de Virusul Hepatic B si Virusul Epstein Barr. Acrodermatita din copilarie este o afectiune relativ usoara, dar care a fost asociata cu epidemii in anumite perioade. Virusul Epstein-Barr (EBV), membru al familiei de virusuri herpes si raspandit prin lichide corporale, este cel mai frecvent asociat cu acrodermatita din copilarie. Desi EBV este o cauza comuna, alte tipuri de infectii pot contribui la aparitia sindromului, inclusiv HIV, hepatitele A, B si C, citomegalovirus, enterovirus, rotavirus, rubeola, virusul coxsackie, virusurile parainfluenza si virusul sincitial respirator.
Virusul Hepatic B este un virus cu ADN dublu catenar, iar acest virus, alaturi de alte tipuri de virusuri hepatice, poate cauza inflamatii hepatice. De obicei, hepatitele cauzate de acest virus sunt asimptomatice sau prezinta simptome minore, cum ar fi febra, greata si icter. Infectia cronica cu acest virus poate duce la complicatii grave precum ciroza si carcinomul hepatocelular.
Transmiterea se realizeaza in principal prin contact direct, transfuzii de sange sau transmitere sexuala, iar virusul poate supravietui in mediul extern pentru o perioada de timp. De asemenea, transmiterea de la mama la nou-nascut este posibila, dar ficatul fetal nu este afectat. Virusul Epstein Barr este un alt virus cu ADN dublu catenar responsabil de mononucleoza infectioasa, caracterizata prin simptome precum febra, inflamatii ale gatului si adenopatie. Transmiterea acestui virus are loc prin contactul cu secretiile orofaringiene ale persoanei infectate.
In plus fata de infectiile virale, anumite infectii bacteriene pot contribui la aparitia acrodermatitei, cum ar fi infectia cu Neisseria meningitidis (cauzatoare de meningita meningococica), Mycoplasma pneumoniae (cauzatoare de pneumonii atipice), Bartonella henselae (agentul etiologic al bolii zgarieturii de pisica) si Borrelia burgdorferi (cauzatoare de Boala Lyme).
De asemenea, fenomenele imunomodulatoare pot juca un rol in aparitia acestei afectiuni. Exista dovezi ca boala poate fi accentuat in urma vaccinarii, in special cu vaccinuri precum cele pentru Virusurile Hepatice A si B, ROR (rujeola, oreion, rubeola), poliomielita, gripa H1N1, difterie, tetanos, tuse convulsiva, varicela si BCG. Cu toate acestea, acrodermatita are o gravitate moderata si este autolimitanta, ceea ce inseamna ca nu reprezinta o contraindicatie pentru vaccinare. contactul cu persoanele care sunt bolnave. Daca observati simptome specifice ale bolii la copilul, consultati medicul pentru a obtine un tratament adecvat cat mai curand posibil.
Cum recunosti simptomele
Simptomele acrodermatitei includ pete rosii care se dezvolta pe piele intr-un interval de trei pana la patru zile. Aceste pete pot aparea pe diferite parti ale corpului, de obicei pe brate, coapse si fese. In timp, petele pot deveni violete, datorita sangerarii in zonele afectate. Aceste pete evolueaza ulterior in vezicule cu lichid, care sunt insotite de mancarime. Alte simptome pot include umflare si sensibilitate in abdomen si ganglioni limfatici. In cazul in care acrodermatita este cauzata de hepatita B, poate aparea si icterul (colorarea galbena a pielii si ochilor).
Diagnosticul de acrodermatita poate fi facut de catre medicul pediatru in functie de aspectul pielii si simptomele prezente. Unele teste de sange sau urina pot fi efectuate pentru a evalua nivelurile de bilirubina si enzime hepatice, sau pentru a cauta prezenta anticorpilor EBV. De asemenea, biopsia pielii poate fi realizata pentru a exclude alte afectiuni ale pielii si pentru a confirma diagnosticul.
Optiuni terapeutice pentru acrodermatita
Acrodermatita in sine nu necesita un tratament specific si de obicei dispare de la sine, fara a provoca complicatii semnificative. Cu toate acestea, in cazul in care exista simptome sau cauze subiacente care necesita tratament, medicul se va concentra pe gestionarea acestora. De obicei, simptomele acrodermatitei se reduc in termen de patru pana la opt saptamani de la debut, dar pot persista pana la patru luni. In timpul acestei perioade, pentru a ameliora mancarimea, pot fi utilizate creme cu hidrocortizon. Daca copilul are alergii, antihistaminicele pot fi prescrise pentru a ajuta la gestionarea simptomelor.
In cazul in care hepatita B este identificata drept cauza acrodermatitei, recuperarea ficatului poate dura intre sase luni si un an. Este putin probabil ca acrodermatita sa reapara in aceste situatii. Dupa administrarea tratamentului, simptomele vor diminua treptat si copilul va reveni la starea de bine, fara a dezvolta complicatii sau efecte pe termen lung. In timpul eruptiei cutanate, copilul nu mai este contagios, iar izolarea sa de colectivitate nu este necesara. Intrucat acrodermatita pare sa fie cauzata de infectii virale, singura metoda de prevenire a acesteia este evitarea infectiilor virale. Este important sa incurajati copilul sa-si spele mainile cu apa si sapun in mod regulat si sa evite
Bibliografie:
National Library of Medicine. Hutchinson-Gilford progeria syndrome. Genetics Home Reference. https://ghr.nlm.nih.gov/condition/hutchinson-gilford-progeria-syndrome, 2021;
Learning about progeria. National Human Genome Research Institute. https://www.genome.gov/11007255/learning-about-progeria/. Accessed Feb. 1, 2017;
Hutchinson-Gilford progeria. National Organization for Rare Disorders. https://rarediseases.org/rare-diseases/hutchinson-gilford-progeria/. Accessed Feb. 1, 2019;
Merck Manual Professional Version. http://www.merckmanuals.com/professional/pediatrics/miscellaneous-disorders-in-infants-and-children/progeria. Accessed Feb. 1, 2010;
![[2025] [MAR] [SPRING] [2+1] [Naturalis Benesio]](https://www.springfarma.com/media/spring_catalog/images/e/t/eticheta-rotunda-3-la-pret-de-2.png)
![[2025] [MAR] [SPRING] [TG] Transport Gratuit [Naturalis] Septocalmin [2 produse]](https://www.springfarma.com/media/spring_catalog/images/e/t/eticheta-tg_3.png)
