Ce este infarctul mezenteric si cum se manifesta
Infarctul mezenteric este o afectiune grava care apare atunci cand fluxul de sange catre intestine este blocat brusc, ceea ce duce la moartea celulelor intestinale din cauza lipsei de oxigen si nutrienti. Aceasta conditie este considerata o urgenta medicala si necesita tratament imediat pentru a preveni complicatiile grave si chiar moartea. Cauza principala a infarctului mezenteric este ocluzia (blocajul) vaselor de sange care furnizeaza sange la nivelul intestinului subtire sau al intestinului gros. Sunt mai multe cauze posibile ale infarctului mezenteric, iar unele dintre cele mai comune includ:
Tromboza mezenterica: Aparitia unui cheag de sange (tromb) intr-una dintre arterele mezenterice care furnizeaza sange la nivelul intestinului. Ateroscleroza (depunerea placii de aterom in peretii vaselor) poate fi un factor de risc important pentru tromboza mezenterica.
Embolia mezenterica: Un cheag de sange format in alta parte a corpului se poate deplasa prin fluxul sanguin si bloca o artera mezenterica, conducand la infarct.
Ischemie non-ocluziva: Fluxul de sange catre intestin poate fi redus semnificativ fara a exista un blocaj complet al arterelor, din cauza hipotensiunii (tensiune arteriala scazuta), a spasmelor arteriale sau a altor afectiuni care pot afecta fluxul sanguin.
Afectiuni ale vaselor de sange: Ateroscleroza si alte boli vasculare pot afecta arterele mezenterice, crescand riscul de infarct mezenteric.
Tulburari de coagulare a sangelui: Anumite afectiuni care afecteaza sistemul de coagulare a sangelui pot creste riscul de formare a cheagurilor de sange.
Afectiuni cardiace: Aritmiile cardiace sau tulburarile de ritm pot duce la formarea de cheaguri de sange care pot migra catre arterele mezenterice.
Care sunt factorii care cresc sansele aparitiei unui infarct mezenteric
Infarctul mezenteric este o afectiune grava si necesita tratament de urgenta pentru a preveni consecinte severe si chiar moartea. Factorii de risc pentru dezvoltarea infarctului mezenteric includ varsta inaintata, prezenta unor afectiuni medicale cronice (cum ar fi diabetul sau boli cardiovasculare), fumatul, obezitatea si un istoric personal sau familial de tulburari de coagulare a sangelui. Acesti factori de risc pot fi impartiti in doua categorii principale: factori de risc modificabili si factori de risc non-modificabili. Factori de risc modificabili:
Ateroscleroza: Depunerea de placi de aterom in peretii vaselor de sange poate contribui la ocluzia arterelor mezenterice, ducand la infarct mezenteric.
Hipertensiune arteriala: Tensiunea arteriala crescuta poate afecta sanatatea vaselor de sange si poate spori riscul de formare a cheagurilor de sange.
Diabetul zaharat: Diabetul poate afecta sanatatea vaselor de sange si poate contribui la dezvoltarea infarctului mezenteric.
Fumatul: Fumatul este un important factor de risc pentru boli vasculare, inclusiv pentru infarctul mezenteric.
Hiperlipidemia: Niveluri ridicate de colesterol si trigliceride in sange pot contribui la formarea placilor de aterom si pot afecta fluxul sanguin in vasele mezenterice.
Boli cardiovasculare: Persoanele cu boli de inima, cum ar fi boala coronariana sau fibrilatia atriala, pot prezenta un risc crescut de infarct mezenteric.
Varsta inaintata: Riscul de infarct mezenteric creste odata cu inaintarea in varsta.
Sexul masculin: Infarctul mezenteric afecteaza in principal barbatii.
Istoric personal sau familial: Persoanele care au avut anterior un infarct mezenteric sau care au antecedente familiale de afectiuni vasculare pot avea un risc mai mare.
Anumite afectiuni medicale: Anumite boli, cum ar fi boli autoimune, boli de sange si alte afectiuni care afecteaza sistemul imunitar sau coagularea sangelui, pot spori riscul de infarct mezenteric.
Prezenta unuia sau a mai multor factori de risc nu garanteaza dezvoltarea unui infarct mezenteric, dar creste probabilitatea. De asemenea, modificarea factorilor de risc care pot fi controlati, cum ar fi renuntarea la fumat, mentinerea unei alimentatii sanatoase si tratamentul corespunzator al conditiilor medicale existente, poate ajuta la reducerea riscului de infarct mezenteric si a altor afectiuni asociate. Daca aveti factori de risc si sunteti ingrijorat cu privire la sanatatea individuala, discutati cu medicul dumneavoastra pentru a putea beneficia de consiliere si evaluare adecvata.
Cum se manifesta infarctul mezenteric si tipuri de tratament
Simptomele infarctului mezenteric pot aparea brusc si pot varia in functie de severitatea blocarii fluxului de sange catre intestine. Semnele cele mai comune includꓽ
Durere abdominala severa si brusca: Durerea poate aparea in partea centrala a abdomenului si poate fi de intensitate mare. Pacientii o descriu adesea ca fiind mai grava decat orice durere abdominala pe care au avut-o anterior. Durerea poate fi continua si nu este usurata de miscare sau de eliminarea gazelor.
Sensibilitate la atingere a abdomenului: Abdomenul devine sensibil si dureros la palpare.
Nausee si varsaturi: Pot aparea insotind durerea abdominala.
Diaree sau scaune cu sange: Infarctul mezenteric poate afecta integritatea mucoasei intestinale, ducand la diaree sau chiar sangerare rectala.
Distensie abdominala: Abdomenul poate deveni umflat si marit in volum din cauza acumularii de gaze si lichide.
Lipsa apetitului si scaderea in greutate: Pe masura ce simptomele progreseaza, pacientii pot prezenta scadere in greutate si pierderea apetitului.
Simptomele infarctului mezenteric pot fi adesea confundate cu alte afectiuni abdominale, cum ar fi apendicita sau colica renala. Din acest motiv, este esential sa cautati asistenta medicala de urgenta daca experimentati durere abdominala severa sau alte simptome suspecte. Infarctul mezenteric este o afectiune grava si necesita tratament imediat pentru a preveni consecinte severe si chiar moartea. In cazul suspiciunii de infarct mezenteric, medicul va efectua o evaluare amanuntita, inclusiv teste de sange si imagistica medicala, precum tomografia computerizata (CT) sau angiografia pentru a confirma diagnosticul si pentru a initia tratamentul adecvat. Tratamentul infarctului mezenteric este o urgenta medicala si trebuie inceput imediat pentru a preveni complicatiile grave si chiar moartea. Obiectivul tratamentului este de a restabili fluxul de sange catre intestin cat mai curand posibil. Optiunile terapeutic pot include urmatoarele masuri:
Rehidratare si suport nutritional: Pacientii cu infarct mezenteric pot fi deshidratati din cauza varsaturilor si diareei. In aceste cazuri, este important sa primeasca lichide si nutrienti prin intermediul unei perfuzii intravenoase.
Terapie medicala: In functie de cauza infarctului mezenteric, medicul poate prescrie medicamente pentru a imbunatati fluxul sanguin, pentru a preveni formarea de noi cheaguri de sange si pentru a controla simptomele asociate, cum ar fi durerea si inflamatia.
Chirurgie: In cazuri mai grave, poate fi necesara interventia chirurgicala.
Infarctul mezenteric este o afectiune grava, iar tratamentul trebuie initiat cat mai curand posibil pentru a imbunatati sansele de recuperare. Daca suspectati ca aveti infarct mezenteric sau daca experimentati simptome severe, cum ar fi durere abdominala brusca si intensa, cautati asistenta medicala de urgenta imediat. O echipa de medici specializati in tratamentul afectiunilor gastrointestinale si vasculare va stabili planul de tratament adecvat in functie de gravitatea cazului si de cauza specifica a infarctului mezenteric.
Ecografia Doppler: Utilitate, cand se recomanda, ce trebuie sa stii despre ea
Ecografia Doppler este o tehnica imagistica medicala non-invaziva utilizata pentru a evalua fluxul sanguin in diferite zone ale corpului. Aceasta combina principiile ecografiei cu efectul Doppler, care masoara modificarile frecventei undelor sonore reflectate de sangele in miscare. Ecografia Doppler este neinvaziva si nu implica expunerea la radiatii ionizante, ceea ce o face o optiune sigura si non-dureroasa pentru pacienti.
Principiul Doppler, numit astfel dupa fizicianul Christian Doppler, se refera la modificarea frecventei undelor sonore sau a undelor electromagnetice cand sursa si receptorul se apropie sau se indeparteaza unul de celalalt. Efectul Doppler este aplicat in ecografia Doppler pentru a evalua fluxul sanguin. Atunci cand o unda sonora este emisa catre un obiect in miscare (cum ar fi sangele care circula intr-o artera), frecventa undei sonore se modifica in functie de viteza relativa a obiectului si a receptorului. Daca sursa si receptorul se apropie unul de celalalt, frecventa undei sonore perceputa de receptor va fi mai mare decat frecventa emisa initial. Daca sursa si receptorul se indeparteaza unul de celalalt, frecventa undei sonore perceputa de receptor va fi mai mica decat frecventa emisa initial.
In cadrul ecografiei Doppler, undele sonore sunt emise catre fluxul sanguin si apoi se reflecta de la globulele rosii in miscare. Aceste undele sonore reflectate sunt captate de transductor si transformate in semnale electrice, care sunt ulterior convertite in imagini si grafice care prezinta viteza si directia fluxului sanguin. Principiul Doppler permite astfel evaluarea fluxului sanguin in artere, vene si alte vase de sange, oferind informatii valoroase despre starea si functionarea sistemului vascular.
Bibliografie:
Wolff K, et al. Eczema/Dermatitis. In: Fitzpatrick's Color Atlas and Synopsis of Clinical Dermatology. 8th ed. New York, N.Y.: McGraw-Hill Education; 2017; https://www.accessmedicine.mhmedical.com. Accessed March 22, 2019;
Adams DR, et al. Acute palmoplantar eczema (dyshidrotic eczema). http://www.uptodate.com/contents/search. Accessed March 22, 2019;
Hand and foot dermatitis. Merck Manual Professional Version. https://www.merckmanuals.com/professional/dermatologic-disorders/dermatitis/hand-and-foot-dermatitis. Accessed March 22;