De ce apare reactia Jarisch-Herxheimer, tipuri de tratament, complicatii ale afectiunii
Reactia Jarisch-Herxheimer, numita si reactia Herxheimer, este o reactie adversa care poate sa apara dupa administrarea de antibiotice sau alte tratamente pentru infectii bacteriene. Aceasta reactie este cauzata de eliberarea rapida a toxinelor din bacterii moarte sau dezintegrate in urma tratamentului, iar organismul reactioneaza la aceste substante toxice. Reactia a fost observata pentru prima data in contextul tratamentului sifilisului, dar poate aparea si in cazul altor boli infectioase cauzate de bacterii, precum boala Lyme sau tifos abdominal. Cauza principala a reactiei Jarisch-Herxheimer este eliberarea de mediatorii inflamatori, cum ar fi citokinele, in urma dezintegrarii bacteriilor. Acesti mediatori inflamatori sunt responsabili de initierea si mentinerea inflamatiei in tesuturi. Reactia poate duce la simptome precum:
Febra si frisoane
Aceste manifestari sunt reactii comune, iar febra poate fi destul de ridicata. Frisoanele pot insoti febra sau pot aparea independent.
Agravarea simptomelor
Simptomele specifice ale infectiei initiale pot fi agravate temporar, cum ar fi durerile articulare sau musculare in cazul infectiei cu Borrelia (boala Lyme).
Tensiune arteriala fluctuanta
Pot aparea schimbari ale tensiunii arteriale din cauza efectelor mediatorilor inflamatori asupra vaselor de sange.
Slabiciune si oboseala
Pacientii pot resimti o oboseala crescuta si slabiciune in timpul reactiei Jarisch-Herxheimer.
Durere de cap
Durerea de cap poate fi prezenta, fiind asociata cu inflamatia generala din corp.
Tulburari gastrointestinale
Unele persoane pot avea senzatii de greata sau disconfort gastrointestinal.
Desi aceste simptome pot fi neplacute, acestea sunt, in general, semne ca tratamentul antibiotic este eficient si ca organismul lupta impotriva infectiei. De obicei, reactia Jarisch-Herxheimer dureaza doar cateva ore pana la cateva zile si dispare pe masura ce organismul gestioneaza toxinele eliberate. Cu toate acestea, in cazuri rare, reactia poate fi mai severa si poate necesita atentie medicala suplimentara.
Este important sa i se mentioneze medicului toate simptomele reactiei Jarisch-Herxheimer, pentru ca pacientul sa primeasca indrumari si asistenta adecvata. De asemenea, acesta poate evalua daca simptomele sunt intr-adevar cauzate de reactia Herxheimer si nu de alte complicatii.
Diagnosticul unei reactii Jarisch-Herxheimer se bazeaza pe simptomele caracteristice care apar in contextul tratamentului cu antibiotice in prezenta unei infectii bacteriene cunoscute. Daca un pacient este constient de infectia bacteriana si este tratat cu antibiotice, iar simptomele reactiei devin evidente, diagnosticul este considerat confirmat. Prognosticul pacientilor depinde de gravitatea reactiei si de severitatea infectiei bacteriene. In timp ce unii pacienti nu prezinta nicio reactie la endotoxinele bacteriene, altii pot dezvolta chiar si stari de soc severe.
Aceasta este mai probabil sa apara in cazul in care pacientii sunt deja slabiti si infectia bacteriana s-a raspandit in organism intr-o masura mare. Cu cat mai multe bacterii sunt distruse, cu atat mai multe endotoxine sunt eliberate, crescand astfel severitatea reactiei Jarisch-Herxheimer, iar numarul mare de bacterii poate amplifica aceasta reactie.
Majoritatea persoanelor care experimenteaza aceasta reactie prezinta simptome asemanatoare gripei, inclusiv frisoane, slabiciune generala si oboseala. Capacitatea organismului de a gestiona stresul poate fi, de asemenea, redusa. In plus, articulatiile si muschii pot fi afectate, iar pielea poate deveni rosie. Calitatea vietii pacientului poate fi semnificativ afectata de aceasta reactie, iar unele simptome, precum depresia sau tulburarile psihologice, pot aparea. Dificultati in concentrare si coordonare pot fi, de asemenea, prezente. In cazuri mai grave, unii pacienti pot dezvolta chiar soc.
In majoritatea cazurilor, simptomele reactiei Jarisch-Herxheimer se estompeaza in cateva ore, fara complicatii semnificative. Cu toate acestea, daca simptomele persista pentru o perioada mai lunga, acestea pot fi gestionate cu ajutorul medicamentelor. Reactia Jarisch-Herxheimer nu modifica speranta de viata a pacientilor.
Reactia Jarisch-Herxheimer nu poate fi tratata in mod direct, deoarece aceasta este o consecinta naturala a procesului de moarte sau dezintegrare a bacteriilor in timpul tratamentul infectiei bacteriene. Ca urmare a importantei cruciale de a trata infectiile bacteriene pentru a preveni complicatiile severe, cum ar fi sepsisul, nu este posibil sa se evite administrarea de antibiotice pentru a evita reactia Jarisch-Herxheimer.
In cazul in care reactia apare, simptomele pot fi tratate simptomatic. De obicei, se administreaza glucocorticoizi (corticosteroizi) pentru a atenua simptomele sau a preveni agravarea lor. Aceasta masura se aplica inainte de administrarea efectiva a antibioticelor si este o forma de preventie profilactica. In plus, daca apar simptome, se poate administra un antipiretic (medicament pentru scaderea febrei). De regula, nu este necesar sa se intrerupa tratamentul cu antibiotice din cauza reactiei Jarisch-Herxheimer.
In unele cazuri, se poate recomanda consumul crescut de lichide pentru a ajuta la eliminarea toxinelor din organism. Baile calde pot fi, de asemenea, utile pentru a ajuta la ameliorarea simptomelor. Tratamentul cu corticosteroizi trebuie administrat cu prudenta, mai ales in cazul in care exista suspiciuni de neuroborrelioza (complicatie a bolii Lyme), deoarece acesta poate agrava simptomele.
Prognosticul reactiei Jarisch-Herxheimer este in general favorabil. Simptomele reprezinta efecte secundare ale medicamentelor utilizate pentru tratarea infectiilor bacteriene. Pe masura ce medicamentele sunt eliminate din organism, simptomele se amelioreaza treptat. Este important sa nu se intrerupa tratamentul fara a consulta medicul, deoarece boala subiacenta trebuie sa fie tratata in continuare.
Planul de tratament va fi adaptat de medic in functie de reactia Jarisch-Herxheimer, pentru a asigura o recuperare completa. Cu cat tratamentul antibiotic este intrerupt mai devreme in coordonare cu medicul, cu atat simptomele vor regresa mai rapid. In cazuri severe, cum ar fi socul sau tulburari mintale, este important sa se obtina ajutor medical cat mai curand posibil. Asadar, tratamentul reactiei Jarisch-Herxheimer consta, in principal, in gestionarea simptomelor si in continuarea tratamentului infectiei bacteriene subiacente.
Cand sa consultati un medic
Deoarece reactia Jarisch-Herxheimer este o considerata a fi un raspuns natural al organismului, simptomele apar ca raspuns la prezenta patogenilor si, in mod obisnuit, dispar intr-un timp scurt, chiar si fara tratament medical. Cu toate acestea, daca simptomele existente se agraveaza sau persista pe termen lung, o vizita la medic poate fi recomandata.
Acest lucru este valabil mai ales daca doriti sa va sustineti organismul in gestionarea infectiei de baza sau daca aveti afectiuni preexistente. In functie de boala existenta, medicul poate sugera efectuarea anumitor investigatii in cazul in care apar semne precum febra, oboseala, ameteala sau stare generala de indispozitie.
In cazul durerilor, slabiciunii sau oboselii persistente, medicul poate recomanda o terapie optima pentru combaterea acestor manifestari. Daca simptomele afecteaza capacitatea dumneavoastra obisnuita de functionare, concentrarea sau atentia, tratamentul poate fi necesar pentru a imbunatati aceste aspecte. Daca simptomele precum frisoanele, tulburarile de somn sau durerile articulare persista sau daca experimentati lesin sau probleme de circulatie, consultarea medicului este recomandata.
Bibliografie:
Jones PJH, Rideout T. Lipids, sterols, and their metabolites. In: Ross AC, Caballero B, Cousins RJ, Tucker KL, Ziegler TR, eds. Modern Nutrition in Health and Disease. 11th ed. Baltimore, MD: Lippincott Williams & Wilkins; 2014.
Jones PJH, Papamandjaris AA. Lipids: cellular metabolism. In: Erdman JW, Macdonald IA, Zeisel SH, eds. Present Knowledge in Nutrition. 10th ed. Washington, DC: Wiley-Blackwell; 2012
Harris WS. Omega-3 fatty acids. In: Coates PM, Betz JM, Blackman MR, et al., eds. Encyclopedia of Dietary Supplements. 2nd ed. London and New York: Informa Healthcare; 2010
Lichtenstein AH, Jones PJH. Lipids: absorption and transport. In: Erdman JW, Macdonald IA, Zeisel SH, eds. Present Knowledge in Nutrition. 10th ed. Washington, DC: Wiley-Blackwell; 2012
Institute of Medicine, Food and Nutrition Board. Dietary reference intakes for energy, carbohydrate, fiber, fat, fatty acids, cholesterol, protein, and amino acids (macronutrients). Washington, DC: National Academy Press; 2005.
![[SPRING][TG] Transport Gratuit SWP](https://www.springfarma.com/media/spring_catalog/images/e/t/eticheta-tg_4.png)
