Encefalita: cauze, simptome si optiuni de tratament

Encefalita, cunoscuta si ca inflamatia creierului, este o afectiune medicala serioasa ce poate fi declansata de o varietate de factori, incluzand infectii bacteriene sau virale, toxine sau alergeni. Uneori poate rezulta si din complicatii legate de alte probleme de sanatate, cum ar fi tumorile cerebrale. Desi nu este foarte frecventa, encefalita este o conditie grava datorita naturii sale inflamatorii intense a creierului.
Simptomele encefalitei pot fi absente sau vagi, adesea asemanatoare cu cele ale gripei, precum febra sau durerile de cap. Identificarea timpurie a encefalitei este foarte importanta pentru prevenirea complicatiilor severe, care pot pune viata in pericol. Afectiunea poate aparea la persoane de orice varsta, dar copiii si varstnicii sunt considerati a avea un risc mai mare de a dezvolta encefalita.Tratamentul adecvat, administrat rapid, poate ameliora simptomele si imbunatati prognosticul. Pacientii cu encefalita necesita adesea spitalizare, cu durate variabile de internare, de la cateva zile pana la cateva saptamani sau chiar luni, in functie de severitatea cazului.
- Tonico Forte 10 ml, tonic pentru organism, 10 flacoane, BenesioRating:99%Pret 28,28 RON Pret vechi 40,40 RON
- De ce apare encefalita? Factori de risc ai bolii
- Care sunt formele de encefalita? Cum sa le identificam corect
- Simptomele encefalitei virale. La ce trebuie sa fim atenti
De ce apare encefalita? Factori de risc ai bolii
Printre virusurile frecvente care pot cauza encefalita se numara virusul herpes simplex (tipurile 1 si 2), virusurile herpetice cum ar fi Epstein-Barr si varicelo-zosterian, enterovirusurile, inclusiv poliovirusul si virusul coxsackie, si virusuri transmise de vectori cum ar fi cele purtate de tantari (ex. virusul West Nile) si de capuse (ex. virusul Powassan). Infectiile comune din copilarie, cum ar fi rubeola, oreionul si pojarul german, sunt acum mai rare datorita vaccinarii. Encefalita nu este contagioasa, adica nu se transmite de la o persoana la alta, dar anumite grupuri de persoane au un risc mai mare de a dezvolta aceasta boala. Factorii de risc includ varsta, cu copiii mici si persoanele varstnice fiind deosebit de vulnerabile, un sistem imunitar slabit (de exemplu, in cazul persoanelor cu HIV/SIDA sau celor care primesc tratamente imunosupresoare), si rezidenta in regiuni geografice unde virusurile purtate de tantari si capuse sunt mai frecvente.
Care sunt formele de encefalita? Cum sa le identificam corect
Desi originea exacta a encefalitei poate ramane uneori necunoscuta, frecvent, aceasta este provocata de o infectie virala. Alteori, cauzele pot include infectii bacteriene sau afectiuni inflamatorii neinfectioase.Exista doua forme principale ale acestei boli:
1. Encefalita primara apare atunci cand un virus sau un alt agent patogen infecteaza direct creierul. Aceasta forma de encefalita poate fi localizata intr-o anumita zona a creierului sau poate fi raspandita. O caracteristica distincta a encefalitei primare este posibilitatea reactivarii unui virus anterior inactiv.
2. Encefalita secundara, cunoscuta si sub denumirea de encefalita post-infectioasa, se dezvolta cand sistemul imunitar reactioneaza incorect la o infectie initiala localizata in alta parte a corpului. In loc sa se limiteze la atacarea patogenilor, sistemul imunitar incepe sa atace si celulele sanatoase ale creierului. Aceasta se manifesta, de obicei, la cateva saptamani dupa infectia initiala.
Simptomele encefalitei virale. La ce trebuie sa fim atenti
Encefalita virala este o afectiune care poate afecta pe oricine, manifestandu-se initial prin simptome similare gripei. Majoritatea persoanelor experimenteaza:
● Cefalee
● Febra
● Dureri musculare sau articulare
● Oboseala sau slabiciune
Totusi, in unele cazuri, simptomele pot fi mult mai severe, necesitand atentie medicala imediata. Printre aceste simptome grave se numara:
● Confuzie, agitatie sau halucinatii
● Pierderea cunostintei sau lesin
● Pierderea simturilor sau paralizie in anumite parti ale fetei sau corpului
● Slabiciune musculara
● Probleme de vorbire sau de auz
● Modificari de comportament
La sugari si copii mici, encefalita virala poate avea manifestari specifice, cum ar fi:
● Umflaturi in zonele moi ale craniului (fontanele)
● Greata si varsaturi
● Rigiditatea corpului
● Lipsa poftei de mancare
● Iritabilitate
Tratament pentru encefalita
Encefalita necesita interventie medicala imediata si tratament intr-un mediu spitalicesc, care poate varia de la cateva zile la luni intregi, in functie de severitatea afectiunii. Tratamentul prompt este important pentru eficacitatea acestuia si presupune o serie de interventii specializate adaptate in functie de cauza specifica a encefalitei. Optiunile de tratament pot include:
● Medicamente antivirale: Acestea sunt folosite in cazul encefalitelor cauzate de virusuri, pentru a limita raspandirea infectiei.
● Injectii cu steroizi: Utilizate pentru a reduce inflamatia cerebrala, acestea sunt o componenta cheie in managementul encefalitei.
● Tratamente imunomodulatoare: Aceste tratamente sunt pentru controlul raspunsului imunitar hiperactiv, care poate contribui la deteriorarea tesuturilor cerebrale.
● Antibiotice sau antifungice: Acestea sunt necesare daca encefalita este cauzata de infectii bacteriene sau fungice.
● Antialgice: Aceste medicamente sunt folosite pentru a alina disconfortul sau febra, aducand alinare pacientului.
● Anticonvulsivante: Acestea controleaza convulsiile, o complicatie frecventa a encefalitei.
● Suport respirator: In cazurile severe, pacientii pot necesita asistenta respiratorie, fie printr-o masca de oxigen, fie printr-un ventilator mecanic.
Fiecare tratament este esential si contribuie la stabilizarea pacientului, minimizand riscurile pe termen lung. Recuperarea completa poate fi un proces indelungat si necesita o abordare multidisciplinara.
Masuri de preventie
Pentru a te proteja eficient impotriva encefalitei virale, este important sa adopti masuri preventive care sa limiteze contactul cu virusurile raspandite prin vectori cum ar fi tantarii si capusele. Iata cateva recomandari esentiale:
● Igiena riguroasa - Mentinerea unei igiene personale adecvate este fundamentala. Asigura-te ca te speli pe maini frecvent cu apa si sapun, mai ales dupa utilizarea toaletei si inainte de a manca. Evita sa imparti obiecte personale cum ar fi tacamuri sau pahare, si invata copiii sa urmeze aceleasi principii de igiena, atat acasa, cat si la scoala.
● Vaccinarea - O masura preventiva importanta este vaccinarea. Verifica si actualizeaza-ti vaccinurile inainte de a calatori in regiuni unde riscul de infectie este mai mare.
● Protectie impotriva tantarilor si capuselor - Poarta haine care sa acopere cat mai mult corpul, cum ar fi camasi cu maneci lungi si pantaloni lungi, mai ales in perioadele cand tantarii sunt activi sau in zonele unde capusele sunt prezente. Utilizeaza repelenti eficienti, optand pentru cei care contin DEET, si aplica-i conform instructiunilor – pe piele si haine. Daca utilizezi si crema solara, aplic-o inainte de repelent. De asemenea, foloseste insecticide pe baza de permetrina pentru a trata hainele, corturile si alte echipamente de exterior, dar evita aplicarea pe fata.
● Protectie speciala pentru copii - Pentru bebelusii sub 2 luni, evita folosirea repelentilor. In schimb, protejeaza carucioarele cu plase anti-tantari. Pentru copiii mai mari, repelentii cu o concentratie de 10-30% DEET sunt siguri, dar evita produsele care combina DEET cu factor de protectie solara pentru a nu expune copilul la o doza prea mare de substante chimice.
● Utilizarea repelentilor la copii - Supravegheaza utilizarea repelentilor de catre copii. Aplica repelentul pe haine si pe pielea expusa, folosindu-l mai intai pe mainile tale pentru a-l aplica pe fata copilului, evitand zona ochilor si a urechilor. Nu aplica repelent pe mainile copiilor mici. Dupa revenirea in interior, este recomandat sa speli pielea expusa a copilului cu apa si sapun.
Bibliografie:
Ahn SH, Prince EA, Dubel GJ. Basic neuroangiography: review of technique and perioperative patient care. Semin Intervent Radiol. 2022;
Madhwal S, Rajagopal V, Bhatt DL, Bajzer CT, Whitlow P, Kapadia SR. Predictors of difficult carotid stenting as determined by aortic arch angiography. J Invasive Cardiol. 2023 May;
Tavakol M, Ashraf S, Brener SJ. Risks and complications of coronary angiography: a comprehensive review. Glob J Health Sci. 2024;