Faringita streptococica: De ce apare, simptome, cum se trateaza

Faringita streptococica este o infectie bacteriana a amigdalelor si faringelui, in care gatul devine iritat si inflamat, provocand dureri bruste si severe. Daca aceasta afectiune nu este diagnosticata si tratata corespunzator, pot aparea complicatii din cauza streptococului, precum febra reumatica sau inflamatie renala. Boala apare in special la copiii cu varste cuprinse intre 3 si 15 ani, care traiesc in colectivitate (scoli, gradinite).

Cauze ale faringitei streptococice

Faringita streptococica este cauzata de bacteria Streptococcus pyogenes, care mai este cunoscuta sub denumirea de streptococul de grup A. Un aspect important de mentionat este faptul ca bacteriile streptococice sunt deosebit de contagioase, iar astfel se afectiunea se poate transmite cu usurinta. Datorita capacitatii de a secreta toxina eritrogena, streptococul de grup A este o bacterie invaziva, ce se raspandeste in organism, afectand si alte sisteme sau organe, iar un exemplu de afectiune cauzata de acesta este scarlatina, ca atare, streptococii de grup A, pe langa infectiile purulente acute ale faringelui si amigdalelor, pot provoca si alte patologii.

Modalitati de transmitere a faringitei streptococice

Asa cum s-a mentionat anterior, streptococul din grupa A este foarte contagios, putand a fi raspandit pe cale respiratorie, prin contactul cu secretiile ce se elimina in timpul stranutului, vorbitului sau tusitului. Mai mult, agentul infectios se poate transmite si prin intermediul tacamurilor si a veselei incorect igienizate, precum si prin contactul direct cu leziunile de impetigo.

Simptomele faringitei streptococice

Cele mai frecvente simptome ale faringitei streptococice sunt:

Durere brusca si severa in gat;
Durere la inghitire;
Febra peste 38,3°C;
Amigdalele si ganglionii limfatici sunt umflati;
Frisoane;
Puroi pe amigdale;

De asemenea, pot aparea dureri de cap si dureri in abdomen. Simptomele mai putin frecvente sunt eruptii cutanate rosiatice, varsaturi, pierderea poftei de mancare si dureri musculare. Pot aparea eruptii cutanate la nivelul gatului sau al cavitatii bucale, care se prezinta sub forma unor umflaturi de culoare rosie. Desi simptomele pe care un copil le poate avea pot fi cele manifestate in faringita, exista situatii in care acele semne nu confirma prezenta faringitei. Cauza acelor manifestari poate fi o alta afectiune ori o infectie virala, motiv pentru care, medicul va efectua teste specifice detectarii streptococului. Streptococul se poate raspandi de la o persoana la alta. Cand o persoana care are gat streptococic respira, tuseste sau stranuta, picaturi mici de bacterii streptococice intra in aer, iar alte persoane le pot pot inhala. Daca intrati in contact cu streptococi, va dura 2 pana la 5 zile inainte de a incepe sa aveti simptome.

Cum este diagnosticata faringita streptococica?

Medicul va face un examen fizic, va intreba despre simptomele si istoricul sanatatii si va efectua teste de laborator, precum ar fi o cultura a secretiilor din gat. Un test rapid da un rezultat in aproximativ 10 minute. Dar, uneori, testul nu prezinta streptococul chiar si atunci cand este prezent. In majoritatea cazurilor de faringita streptococica, este suficienta efectuarea unui examen clinic, dar pot exista situatii cand specialistul poate recomanda alte teste suplimentare, in vederea stabilirii unui plan adecvat de tratament. Iata ce teste se pot face pentru detectarea bacteriei ce cauzeaza faringita streptococicaꓽ

Antigenul Streptococcus pyogenes – este un test rapid, prin intermediul caruia se identifica bacteria. Daca rezultatul iese negativ, acest lucru nu infirma infectia cu germenul, prin urmare, este necesar sa se efectueze o cultura bacteriana ce se obtine cu ajutorul exudatului faringian;
Exsudatul faringian – este metoda cea mai des folosita atunci cand se suspecteaza prezenta unei infectii streptococice faringiene. Consta in recoltarea secretiilor din gat;
Anticorpii antistreptolizina O sau titrul ASLO – este o analiza de sange ce identifica bacteria in baza toxinei O, pe care germenul o secreta. La o saptamana de la debutul faringitei, apar valori modificate ale anticorpilor ASLO, iar dupa 2-3 saptamani, acele valori vor atinge un maxim. Daca nu apare o reinfectare, valorile scad treptat, iar in decurs de 1 an, acestea revin la normal. Este important de retinut faptul ca valorile rezultate in urma acestei analize nu pot stabili diagnosticul de faringita acuta, dar se poate identifica infectia recenta, precum si confirmarea raspunsului sistemului imunitar la pacientii suspectati ca au febra reumatica sau endocardita. Copiilor care prezinta episoade acute de faringita streptococica nu li se recomanda analiza ASLO!
Anticorpii antistreptodornaza B se dovedesc a fi mai specifici in faringita streptococica, desi valorile acestora se vor modifica mai tarziu, comparativ cu cele ale anticorpilor ASLO.

Tratament pentru faringita streptococica

Pentru vindecarea faringitei streptococice, ameliorarea simptomelor, prevenirea si raspandirea complicatiilor, se pot prescrie antibiotice. Acestea se recomanda in special copiilor care au scarlatina, un test pozitiv pentru streptococul de grup A, faringita simptomatica (daca un membru din familie are faringita streptococica). Pentru terapia febrei si a odinofagiei se recomanda tratament sistemic si local.

Sulfamidele (inclusiv asocierea trimetoprim-sulfametoxazol) nu sunt recomandate pentru tratarea faringitei streptococice, dar nici tetraciclinele, intrucat streptococul de grup A are o rezistenta extrem de mare, iar aceste grupuri de antibiotice nu pot eradica tulpinele streptococului de grup A prezente in faringe.

In ceea ce priveste ameliorarea simptomelor, se pot lua in calcul medicamente antitermice, ce au rol in scaderea febrei, dar si anestezicele locale, sub forma de gel sau spray, care contribuie la diminuarea durerii faringiene. De asemenea, se pot utiliza si antialgicele, dar si vitamina C. Medicul va avea posibilitatea de a opta pentru mai multe scheme de tratament, pe care le va ajusta in functie de simptomele si de alte conditii ale pacientului.

Complicatii ale faringitei streptococice

Faringita streptococica poate genera aparitia unor complicatii. Cele supurative (precoce) includ complicatiile locale, care sunt neinvazive, precumꓽ sinuzita, pneumonie, otita medie, abces, mastoidita, dar si cele diseminate, care sunt invazive, precum meningita, sepsis, endocardita. Complicatiile nesupurative (tardive) includ eritemul nodos, reumatismul articular acut, artrita reactiva poststreptococica. Pentru a evita streptococul, ideal ar fi sa se evite contactul cu persoanele care au o infectie cu streptococul de grup A. Daca sunteti aproape de cineva care are o infectie streptococica, spalati-va pe maini frecvent, nu beti din acelasi pahar si nu folositi aceleasi tacamuri. Bacteriile pot trai pentru o perioada scurta de timp pe manere, robinete de apa si alte obiecte, iar spalarea regulata a mainilor este intotdeauna una dintre cele mai bune metode de prevenire a infectarii cu diferiti germeni.

Cum se pot monitoriza corect crizele de faringita streptococica

In primul rand, bolnavul trebuie sa aiba grija pentru mentinerea cat mai fluida a secretiilor (astfel se previne aparitia complicatiilor, cum ar fi otite, sinuzite si blocarea conductelor nazale prin secretii aderente si vascoase). Pentru ca mucusul sa fie cat mai fluid, pacientii sunt sfatuiti sa consume cat mai multe lichide, sa stea in incaperi cu aer umidificat (umidificarea se poate realiza cu un vaporizator sau umidificator) si sa utilizeze spray-uri nazale pe baza de solutii saline.

In plus, cantitatea de mucus poate fi scazuta prin administrarea antihistaminicelor (cum este cazul loratadinei. Pacientii sunt sfatuiti sa utilizeze aceste medicamente cu foarte multa grija deoarece o parte din efectele secundare sunt reprezentate de somnolenta si ameteala (ce pot interfera cu desfasurarea normala a diverselor activitati cotidiene) sau pot genera o forma complicata de rinita alergica.

In cazul in care se utilizeaza sprayuri nazale din categoria OTC-uri (care nu necesita prescriptie medicala pentru eliberare), pacientii sunt sfatuiti sa le utilizeze nu mai mult de 3 zile, facand apoi pauza de 3 zile. O altfel de administrare poate fi incercata doar daca este recomandata de catre medicul curant. Spray-urile nazale vasoconstrictoare pot fi utilizate pentru o perioada limitata de timp, insa utilizarea lor indelungata poate deveni contraindicata deoarece determina aparitia rinitei medicamentoase.

Majoritatea pacientilor considera ca scurgerile nazale galben-verzui semnifica o infectie bacteriana si ca urmare, isi auto-administreaza ca tratament de prima intentie, antibiotice. Acest lucru nu este adevarat si nu are deloc un fundament stiintific. In plus, acest lucru este periculos pentru organism pentru ca creeaza premisele unor virusi mai puternici rezistenti la antibiotice.

In plus abuzul de antibiotice afecteaza flora intestinala si digestia. De exemplu, gripa este o boala ce debuteaza cu rinoree incolora, dar evolutia ei este in cateva zile spre scurgeri nazale verzui, avand de asemenea, vascozitate crescuta. Gripa are insa, etiologie virala si in acest caz antibioticele nu sunt de folos, medicatia fiind adesea simptomatica si doar rar necesitand administrarea de antivirale.

Bibliografie:

Hibberd PL. Seasonal influenza vaccination in adults. https://www.uptodate.com/contents/search. Accessed Sept. 15, 2022;
Goldman L, et al., eds. Influenza. In: Goldman-Cecil Medicine. 26th ed. Elsevier; 2020. https://www.clinicalkey.com. Accessed Sept. 16, 2022;
Kellerman RD, et al. Influenza. In: Conn's Current Therapy 2022. Elsevier; 2022. https://www.clinicalkey.com. Accessed Sept. 9, 2022;
Live attenuated influenza vaccine [LAIV] (the nasal spray flu vaccine). Centers for Disease Control and Prevention. https://www.cdc.gov/flu/prevent/nasalspray.htm. Accessed Sept. 16, 2022;
Flu: What to do if you get sick. Centers for Disease Control and Prevention. https://www.cdc.gov/flu/treatment/takingcare.htm. Accessed Sept. 16, 2022;
Grohskopf LA, et al. Prevention and control of seasonal influenza with vaccines: Recommendations of the Advisory Committee on Immunization Practices — United States, 2022-2023 influenza season. MMWR Recommendations and Reports. 2022;