Pentru comenzi telefonice: 0374.471.155
Pentru comenzi telefonice: 0374.471.155 | Program Call Center: Luni - Vineri, 9:30 - 17:00
Stimati clienti, datorita sarbatorilor Pascale este posibil sa apara intarzieri in livrarile coletelor. Ne cerem scuze pentru inconvenient. Paste fericit, plin de sanatate!
Metaplazia scuamoasa: De ce apare boala, diagnostic, cum se poate preveni

Metaplazia scuamoasa: De ce apare boala, diagnostic, cum se poate preveni

Irina Ghiniţă
de , Farmacist
Data publicării: 5 iunie 2024 Ultima actualizare: 5 iunie 2024

Metaplazia scuamoasa reprezinta o modificare anormala a tipului de celule care alcatuiesc un anumit tesut sau organ. In general, metaplazia scuamoasa se refera la transformarea celulelor unui tesut intr-un tip de celule scuamoase, care sunt caracteristice epidermei (stratul exterior al pielii) sau mucoasei care acopera anumite suprafete interne ale corpului, cum ar fi tractul respirator, tractul digestiv sau tractul urinar.

Aceasta transformare metaplazica este considerata o adaptare a tesutului la un mediu nou sau la conditii patologice. Metaplazia scuamoasa apare ca un raspuns al organismului la factori iritanti sau la stresul cronic asupra tesutului. Un exemplu comun de metaplazie scuamoasa este metaplazia scuamoasa a epiteliului cilindric al tractului respirator inferior, care poate aparea ca raspuns la fumatul excesiv.

Desi metaplazia scuamoasa in sine poate fi o modificare reversibila si adaptativa, ea poate creste riscul de dezvoltare a unor afectiuni mai grave, cum ar fi displazia sau cancerul, mai ales daca factorii iritanti persista sau daca transformarea celulara evolueaza spre forme mai severe. Metaplazia scuamoasa poate fi diagnosticata prin biopsie sau examen histologic, iar tratamentul va depinde de cauza subiacenta si de gravitatea modificarilor. Este important ca aceasta conditie sa fie investigata si gestionata de catre un medic specialist, cum ar fi un patolog sau un medic specialist in boli de aparat respirator, digestiv sau urinar.

Ce simptome apar in cazul metaplaziei scuamoase

Metaplazia scuamoasa in sine nu produce simptome specifice, deoarece este o modificare la nivel celular si nu un proces patologic activ care sa provoace manifestari clinice. De obicei, metaplazia scuamoasa este descoperita in urma unor investigatii medicale, precum biopsia sau examenul histologic, efectuate pentru alte probleme de sanatate sau in timpul screening-ului pentru afectiuni mai grave. Totusi, este important de mentionat ca metaplazia scuamoasa poate fi asociata cu unele afectiuni sau factori de risc care pot produce simptome si semne clinice. De exemplu, metaplazia scuamoasa a epiteliului respirator inferior poate fi legata de fumatul cronic, care poate cauza simptome respiratorii precum tuse, dificultati de respiratie sau infectii respiratorii frecvente.

De asemenea, metaplazia scuamoasa poate fi un factor de risc pentru dezvoltarea displaziei sau a cancerului in tesutul afectat. Aceste conditii pot prezenta simptome specifice, in functie de localizarea lor. De exemplu, displazia sau cancerul de col uterin pot cauza sangerari anormale, dureri pelvine sau secretii vaginale neobisnuite. In functie de modul in care celulele se modifica, metaplazia scuamoasa poate fi:

  • Non-keratinizanta – situatie in care celulele nu acumuleaza multe proteine
  • Keratinizanta (leucoplazie) – in acest caz, celulele produc prea multa proteina (cheratina)

Asadar, exista doua tipuri de metaplazie scuamoasa a uroteliului, nekeratinizanta si keratinizanta. Prima este considerata o constatare normala la femei, putand aparea la 85% dintre femeile aflate la varsta reproductiva si la 75% la femeile aflate in postmenopauza. Foarte rar la barbati, acest tip de metaplazie scuamoasa a fost descris la barbatii care au primit terapie cu estrogen pentru carcinomul prostatic. 

Keratinizarea metaplaziei scuamoase este mai frecventa la barbati si este de obicei asociata cu iritatii cronice, cum ar fi catetere, calcule si schistosomiaza. A fost recunoscut ca un factor de risc semnificativ pentru dezvoltarea carcinomului mucoasei urinare, majoritatea fiind carcinomul cu celule scuamoase.

Tratament

  • Metaplazie scuamoasa nekeratinizanta: este benigna, nu necesita tratament
  • Keratinizarea metaplaziei scuamoase: apare un risc crescut de carcinom in anumite medii

Metaplazia scuamoasa nekeratinizanta nu a fost asociata cu un risc crescut de a dezvolta neoplasme uroteliale viitoare sau carcinomul cu celule scuamoase ale vezicii urinare si nu necesita tratament specific. Keratinizarea metaplaziei scuamoase este totusi asociata cu un risc crescut de carcinom cu celule scuamoase si trebuie urmata indeaproape cu examen citologic si cistoscopic al urinei. Identificarea cauzei metaplaziei scuamoase la un pacient poate fi importanta pentru tratament. Unele cazuri de metaplazie scuamoasa pot duce la contractura vezicii urinare sau obstructie ureterala care necesita interventie chirurgicala.

Metaplazia scuamoasa in sine nu necesita tratament, deoarece reprezinta o adaptare a tesutului la factori iritanti sau la conditii specifice, iar celulele se transforma in celule scuamoase ca o reactie naturala. Cu toate acestea, este important ca medicul sa investigheze cauza subiacenta si sa determine daca exista afectiuni asociate sau riscuri de dezvoltare a altor conditii mai grave, cum ar fi displazia sau cancerul.

Tratamentul pentru metaplazia scuamoasa depinde de cauza si de localizarea acesteia, precum si de prezenta altor afectiuni asociate. Daca metaplazia scuamoasa este identificata in urma unor investigatii medicale, medicul poate decide sa urmareasca evolutia acestui proces in timp si sa faca investigatii periodice pentru a verifica daca apare o transformare mai severa sau alte modificari. Daca metaplazia scuamoasa este legata de o afectiune specifica sau de factori iritanti identificati, tratamentul se va concentra pe gestionarea acestei cauze si pe prevenirea sau reducerea iritatiei.

In cazul in care metaplazia scuamoasa este identificata in urma unei biopsii, medicul poate decide sa efectueze o examinare histologica a tesutului pentru a evalua gradul de afectare si pentru a identifica eventualele modificari asociate. Daca metaplazia scuamoasa este asociata cu afectiuni precum inflamatii cronice sau infectii, medicul va recomanda tratamentul specific pentru aceste conditii.

Metaplazia scuamoasa se poate preveni?

Metaplazia scuamoasa reprezinta o reactie adaptativa a tesuturilor la factori iritanti sau la conditii specifice si, de obicei, nu poate fi prevenita in mod direct. Cu toate acestea, exista masuri pe care le poti lua pentru a reduce riscul de a dezvolta inflamatii cronice sau afectiuni care pot fi asociate cu metaplazia scuamoasa

Fumatul reprezinta un factor important de risc pentru aparitia inflamatiilor cronice si pentru dezvoltarea afectiunilor respiratorii si a altor boli. Renuntarea la fumat poate ajuta la reducerea riscului de a dezvolta metaplazie scuamoasa a epiteliului bronhiilor si a cailor respiratorii. Evita expunerea frecventa si prelungita la substante toxice sau iritante, cum ar fi gazele toxice, substantele chimice sau fumurile nocive, deoarece acestea pot irita si deteriora tesuturile.

Adopta un stil de viata sanatos, care sa includa o alimentatie echilibrata, exercitii fizice regulate si reducerea stresului. Un sistem imunitar puternic poate ajuta la protejarea tesuturilor impotriva inflamatiilor cronice. Daca munca sau activitatile tale implica expunerea la radiatii ionizante, asigura-te ca iei masuri de protectie adecvate. Pentru anumite afectiuni, cum ar fi cancerul de col uterin, exista programe de screening care pot identifica modificarile precoce ale celulelor si pot ajuta la prevenirea progresiei catre forme mai grave.

Este important sa discuti cu medicul tau si sa faci investigatiile medicale recomandate pentru a-ti monitoriza starea de sanatate si pentru a se identifica eventualele probleme la timp. Desi nu poti preveni direct metaplazia scuamoasa, poti lua masuri pentru a-ti mentine sanatatea generala si pentru a reduce riscul de a dezvolta afectiuni care pot fi asociate cu aceasta modificare celulara.

BIBLIOGRAFIE:

Bergren R, Brown G, Duker J (1991). "Prevalence and association of asteroid hyalosis with systemic diseases";

Gelatt, Kirk N., ed. (1999). Veterinary Ophthalmology (3rd ed.). Lippincott, Williams & Wilkins;

Bjerk, Ellen (2004). "Ocular Disease of the Aging Dog". Proceedings of the 29th World Congress of the World Small Animal Veterinary Association;

Komatsu H, Kamura Y, Ishi K, Kashima Y (2003). "Fine structure and morphogenesis of asteroid hyalosis". Med Electron Microsc. 36;

Wong S, Sampath R (2002). "Erroneous automated refraction in a case of asteroid hyalois". J Cataract Refract Surg. 28;

Olea Vallejo J, Muñoz Corrales E, Mateos Poch J, Mulet Perera P, Suñer Capo M (2002). "[Vitrectomy for asteroid hyalosis]";

Feist R, Morris R, Witherspoon C, Blair N, Ticho B, White M (1990). "Vitrectomy in asteroid hyalosis". Retina;

Articole similare
Boala Huntington: cauze, simptome, complicatii ale bolii Boala Huntington: cauze, simptome, complicatii ale bolii

Boala Huntington este o boala mostenita care determina uzura unor celule nervoase din creier. Oamenii se nasc cu gena defecta, dar simptomele nu apar decat dupa 30 sau 40 de ani. Simptomele initiale ale acestei boli pot include miscari necontrolate, stangacie si probleme de echilibru.

21 noiembrie 2022
Edited 1 iulie 2023
citește articolul
Boala celiaca: De ce apare, simptome, complicatii ale bolii Boala celiaca: De ce apare, simptome, complicatii ale bolii

Boala celiaca este o afectiune digestiva autoimuna reprezentata de o reactie inflamatorie a intestinului subtire generata dupa ingestia de gluten alimentar. Ultimele statistici vorbesc despre faptul ca pana in prezent, aproximativ 30% din populatie are una dintre genele care pot determina aparitia bolii.

23 septembrie 2022
Edited 30 octombrie 2023
citește articolul
Fibrilatia atriala: Simptome ale bolii, preventie si tratament Fibrilatia atriala: Simptome ale bolii, preventie si tratament

Afectiunea de fibrilatie atriala este cea mai frecventa aritmie cardiaca (ritm anormal al inimii). Desi in mod normal nu pune viata in pericol, poate cauza simptome suparatoare.

10 august 2022
Edited 22 iulie 2023
citește articolul

Informatiile din acest articol nu trebuie sa inlocuiasca consultarea unui specialist sau vizita la un medic. Orice recomandare medicala continuta de acest material are scop pur informativ. Concluziile sau referintele nu sunt tipice si pot varia de la individ la individ si pot depinde de stilul de viata al fiecaruia, de starea de sanatate, dar si de alti factori. Aceste informatii nu trebuie sa inlocuiasca un diagnostic avizat.

Top 10 produse recomandate

Articolele 1 la 4 din 9 total

Pagina