Pentru comenzi telefonice: 0374.471.155
Pentru comenzi telefonice: 0374.471.155 | Program Call Center: Luni - Vineri, 9:30 - 17:00
Stimati clienti, datorita sarbatorilor Pascale este posibil sa apara intarzieri in livrarile coletelor. Ne cerem scuze pentru inconvenient. Paste fericit, plin de sanatate!
Salpingita: Cum apare boala, simptome si modalitati de tratament

Salpingita: Cum apare boala, simptome si modalitati de tratament

Alexandra Nelepcu
de , Farmacist Diriginte
Data publicării: 5 iulie 2023

Cuvantul salpingita provine din cuvintele grecesti antice “ salpinx '', care inseamna trompeta si “ itis ”, adica inflamatie. In consecinta, se traduce prin inflamatia tuburilor asemanatoare trompetei, care sunt cunoscute drept trompe uterine sau tuburile lui Fallopio. Salpingita este, asadar, o infectie si inflamatie a tuburilor falopiene. Este considerata a fi un tip de boala inflamatorie pelvina si este cel mai adesea cauzata de infectii bacteriene cu transmitere sexuala. In unele cazuri, insa, salpingita poate rezulta din proceduri intrauterine. Un aspect deosebit de important de mentionat este faptul ca nediagnosticata la timp sau netratata eficient, salpingita poate deteroriora trompele uterine, putand sa apara sarcini ectopice si infertilitate.

Salpingita acuta si cronica

Majoritatea cazurilor de salpingita sunt considerate acute, care se caracterizeaza printr-un debut brusc cu simptome severe. Cel mai frecvent, persoanele cu salpingita acuta pot avea o descarcare vaginala neobisnuita, care apare de culoare galbena si are un miros neplacut. In plus, femeile pot prezenta dureri abdominale, dureri pelvine sau dureri inferioare de spate. De multe ori pacientele simt si durere in timpul menstruatiei, ovulatiei sau pe durata contactului sexual. In unele cazuri, acestea pot avea si febra, greata, varsaturi sau urinare frecventa. In forma cronica, simptomele sunt usoare sau lipsesc, insa infectia se mentine pe o perioada lunga de timp.

Ce provoaca salpingita?

Salpingita apare atunci cand uterul si oviductul sunt infectate de organisme care sunt de obicei limitate la col uterin si vagin. Salpingita acuta, primara, este o infectie care rezulta atunci cand organismul patologic care provoaca cervicita invadeaza oviductul. Salpingita poate incepe, de asemenea, ca perisalpingita secundara infectiei intraabdominale, dar acest tip de infectie este mult mai putin frecvent. Inflamarea oviductului poate afecta fertilitatea daca cicatricea si adeziunile formeaza o obstructie. Aceasta afectiune poate fi cauzata de infectii bacteriene, cel mai adesea prin transmitere sexuala, cum ar fi Chlamydia sau Gonoreea.

Cu toate acestea, alte bacterii care pot cauza infectii ale tractului genital superior pot fi implicate si in dezvoltarea salpingitei. In anumite situatii, rare, din cauza procedurilor intrauterine (de exemplu, biopsii, amplasarea unui dispozitiv anticonceptional) pot aparea infectii la nivelul trompelor uterine. Riscul crescut pentru astfel de infectii apare la persoanele active sexual care au avut o infectie cu transmitere sexuala, care intretin raporturi sexuale neprotejate si care au parteneri sexuali multiplii.

Cum se manifesta
Salpingita simptomatica prezinta de obicei plangeri de dureri abdominale inferioare. Persoanele afectate se pot plange, de asemenea, de secretie vaginala, sangerare vaginala anormala, dispareunie, disurie, greata sau febra. Cu toate acestea, o proportie semnificativa de femei cu salpingita cauzata de infectia cu Chlamydia este asimptomatica sau are simptome minime, adica afectiunea se poate clasifica drept una atipica sau ”silentioasa”. Nu fiecare femeie va prezenta simptome. Cand sunt prezente simptome, pot aparea urmatoarele:

Descarcare vaginala cu miros neplacut
Secretie vaginala galbena
Durere in timpul ovulatiei, menstruatiei sau contactului sexual
Sangerare intre menstruatii
Dureri de spate
Dureri abdominale
Greata
Varsaturi
Febra
Urinare frecventa
In forma acuta, simptomele sunt severe si apar brusc, iar in salpingita cronica, manifestarile sunt usoare/putine sau nu se prezinta deloc.

Cum este diagnosticata salpingita?

Diagnosticul de salpingita implica adesea o combinatie de istoric medical detaliat, examinare fizica si teste suplimentare. Modalitati comune de diagnosticare a salpingitei includ:

Anamneza si examinare fizica: Medicul va discuta cu pacienta despre simptomele pe care le are si va analiza lua un istoric medical detaliat. De asemenea, medicul va efectua o examinare fizica, care poate include examinarea pelvina pentru a evalua eventualele semne de inflamatie in zona trompelor uterine si a altor organe pelvine.

Teste de laborator: Pentru a confirma diagnosticul de salpingita si pentru a identifica agentul cauzal al infectiei, medicul poate recomanda urmatoarele teste de laborator:

Teste pentru infectii cu transmitere sexuala: Se pot face teste de laborator pentru a detecta infectiile cu transmitere sexuala, cum ar fi chlamydia si gonoreea. Aceste teste pot fi realizate pe baza unei probe de urina sau a unui esantion prelevat din tractul genital.
Analiza sangelui: Un test de sange poate fi efectuat pentru a evalua nivelurile de globule albe (leucocite) si pentru a identifica semne de infectie in organism.
Imagistica medicala: In unele cazuri, medicul poate recomanda teste de imagine pentru a examina mai detaliat structurile pelvine si a identifica semne de inflamatie sau alte complicatii. Aceste teste pot include ecografia pelvina sau histerosalpingografia, care implica utilizarea unui agent de contrast pentru a vizualiza trompele uterine si uterul.

Dupa evaluarea simptomelor unei persoane si a istoricului medical trecut, va avea loc o examinare fizica pentru a se observa dureri ale regiunii pelvine si ale abdomenului inferior, precum si prezenta unei secretii vaginale neobisnuite. In plus, testele de sange si testele de urina pot fi indicate pentru a determina infectia. In mod similar, poate fi necesara si o cultura vaginala sau cervicala pentru a identifica tipul de bacterii implicate. In unele cazuri, poate fi efectuata o ecografie transvaginala sau abdominala pentru a vizualiza organele pelvine.

Ce optiuni de tratament sunt?

Tratamentul salpingitei are in general doua obiective principale: tratarea infectiei si prevenirea complicatiilor pe termen lung. Daca nu este tratata corespunzator, salpingita poate duce la complicatii grave, cum ar fi formarea abceselor tubo-ovariene, sarcina ectopica (in afara uterului) si infertilitatea. Tratamentul este de obicei administrat prin intermediul medicamentelor si poate include urmatoarele:

Antibiotice: Se utilizeaza antibiotice pentru a combate infectia bacteriana. Este posibil ca medicul sa prescrie mai multe antibiotice diferite, pentru a acoperi o gama larga de bacterii care pot cauza salpingita. Este important sa se respecte cu strictete schema de tratament prescrisa si sa se finalizeze intregul ciclu de antibiotice. Tratamentul partenerului: Daca salpingita este cauzata de o infectie cu transmitere sexuala, este important ca partenerul sexual sa primeasca, de asemenea, tratament pentru infectie. In caz contrar, exista riscul de reinfectare.

Analgezice: Medicamentele pentru ameliorarea durerii pot fi administrate pentru a reduce disconfortul si durerea asociate cu salpingita. Repaus si ingrijire adecvata: Medicul poate recomanda repaus la pat si evitarea activitatilor fizice intense pana cand simptomele se amelioreaza. De asemenea, este important sa se evite contactul sexual pana cand infectia este complet vindecata.
Tratamentul pentru salpingita depinde in general de gravitatea infectiei. In cazuri usoare, antibioticele orale sunt de obicei prescrise pentru a trata infectia. Pentru cazuri mai severe, pot fi necesare antibiotice intravenoase. De asemenea, este important ca partenerul sexual al individului sa fie tratat cu antibiotice in cazul salpingitei legate de boli cu transmitere sexuala.

Cum recunosti sindromul Gilbert? Simptome comune cu Salpinginita

Desi icterul este, de obicei, singurul simptom asociat cu sindromul Gilbert, unii oameni au raportat, de asemenea, oboseala pe scara larga, scaderea apetitului, greata si disconfort abdominal. Aceste simptome sunt o exceptie la copii. Oboseala este unul dintre simptomele cele mai raportate. De asemenea, pacientii manifesta o golire gastrica intarziata, deoarece mancarea are nevoie de mai mult timp pentru a iesi din stomac daca aveti sindromul Gilbert. Cu siguranta multi vor fi capabili sa recunoasca disconfortul abdominal pe care il implica acest lucru! 

Totodata, pacientii care au aceasta afectiune au un exces de serotonina, intrucat au o o procesare defectuoasa a anumitor neurotransmitatori (substante chimice care trimit mesaje catre creier si sistemul nervos). Acest lucru poate conduce la niveluri ridicate de serotonina, de exemplu, care este legata de sentimente de letargie si lipsa de motivatie, precum si anxietate.

Desi prezent de la nastere, sindromul Gilbert nu este detectat pana la pubertate sau mai tarziu, deoarece productia de bilirubina creste in timpul pubertatii. Medicul poate suspecta prezenta sindromului Gilbert daca aveti icter fara niciun motiv aparent sau daca nivelul bilirubinei din sange este ridicat. Alte simptome care pot indica sindromul Gilbert si alte cateva afectiuni hepatice includ urina inchisa la culoare si durerea abdominala. Pentru a exclude mai multe afectiuni hepatice comune, medicul poate recomanda un test complet al sangelui si al functiei hepatice. Combinatia de hemograme standard si enzime hepatice cu un nivel ridicat de bilirubina este un indicator al sindromului Gilbert. De obicei, nu sunt necesare mai multe teste, desi un test genetic poate confirma diagnosticul.

Care sunt simptomele sindromului Gilbert?

Bibliografie:

Feldman M, et al., eds. Jaundice. In: Sleisenger and Fordtran's Gastrointestinal and Liver Disease: Pathophysiology, Diagnosis, Management. 11th ed. Elsevier; 2021; 
Ferri FF. Gilbert syndrome. In: Ferri's Clinical Advisor 2023. Elsevier; 2023. https://www.clinicalkey.com. Accessed June 1, 2022;
Gilbert syndrome. American Liver Foundation. https://liverfoundation.org/for-patients/about-the-liver/diseases-of-the-liver/gilbert-syndrome/. Accessed May 31, 2022;
Chowdhury JR, et al. Gilbert's syndrome and unconjugated hyperbilirubinemia due to bilirubin overproduction. https://www.uptodate.com/contents/search. Accessed June 1, 2022;

Articole similare
Glanda suprarenala: Rolul acesteia, afectiuni asociate Glanda suprarenala: Rolul acesteia, afectiuni asociate

Suprarenala este o glanda mica care produce hormoni ce ajuta la controlul ritmului cardiac, a tensiunii arteriale si a altor functii importante ale corpului. In plus, glanda este formata si din sistemul nervos simpatic si partea corticala (cortexul): partea exterioara a glandelor suprarenale secreta diferiti hormoni, inclusiv corticosteroizi (hormoni asemanatori cortizonului, cum ar fi cortizolul) si mineralocorticoizi (in special aldosteronul, care regleaza tensiunea arteriala si concentratia de sare si potasiu in organism). 

2 mai 2024
Edited 7 mai 2024
citește articolul
Sistemul digestiv: Ce rol are esofagul, afectiuni asociate Sistemul digestiv: Ce rol are esofagul, afectiuni asociate

Esofagul este tubul gol care conecteaza gatul (faringele) la stomac. Peretii esofagului imping alimentele in stomac prin valuri ritmice de contractii musculare, numite peristaltism. Cand esofagul este in repaus, aceste benzi se inchid, astfel incat alimentele si acidul gastric sa nu curga prin esofag din stomac in gura. In timpul inghitirii, se deschid pentru a permite alimentelor sa intre in stomac.

12 februarie 2024
Edited 13 februarie 2024
citește articolul
Ficatul: informatii utile, boli asociate cu acest organ Ficatul: informatii utile, boli asociate cu acest organ

Ficatul este un organ de culoare rosiatica-brun inchis, fiind situat in partea dreapta superioara a cavitatii abdominale, sub diafragma si deasupra stomacului, rinichiului drept si intestinelor.

25 martie 2023
Edited 11 aprilie 2023
citește articolul

Informatiile din acest articol nu trebuie sa inlocuiasca consultarea unui specialist sau vizita la un medic. Orice recomandare medicala continuta de acest material are scop pur informativ. Concluziile sau referintele nu sunt tipice si pot varia de la individ la individ si pot depinde de stilul de viata al fiecaruia, de starea de sanatate, dar si de alti factori. Aceste informatii nu trebuie sa inlocuiasca un diagnostic avizat.

Top 10 produse recomandate

Articolele 1 la 4 din 9 total

Pagina