Nutritie: Beneficiile consumului de fistic pentru ochi si piele
Fisticul este una dintre cele mai benefice gustari, avand proprietati care implica reglarea colesterolului sau a tensiunii arteriale, precum si contribuind la imbunatatirea aspectului pielii. Contine o cantitate considerabila de fibre, acid folic si grasimi bune (mononesaturate si polinesaturate), care reduc nivelurile de colesterol rau din sange. Consumul a 30 pana la 50 grame de fistic, insotite de alte nuci, poate reduce riscul diferitelor boli de inima.
Proprietatile si beneficiile fisticului pentru ochi si organism
Dintre cele mai importante, remarcabile sunt urmatoareleꓽ
Ajuta digestia: Datorita continutului de fibre, o portie de fistic regleaza tranzitul intestinal.
Bun pentru dinti: Fisticul contine fosfor, care intareste dintii.
Potrivit studiilor, fisticul este una dintre cele mai recomandate gustari pentru persoanele care au diabet zaharat, datorita continutului sau bogat in fibre, beta-caroten si procianidine.
Continutul sau ridicat de grasimi sanatoase, fibre, proteine si antioxidanti, lucreaza impreuna si imbunatatesc performanta sexuala. Reduce stresul: Fiind bogat in potasiu si magneziu, fisticul reduce tensiunea arteriala si ritmul cardiac. Proportia de nutrienti din fisticul brut este foarte echilibrata:
Acestea furnizeaza nu mai putin de 20% din proteinele vegetale
Fisticul contine 28% carbohidrati, care, atunci cand sunt absorbiti lent de organism, procura energie graduala.
Ofera 10% fibre, ideale pentru a ajuta la reglarea tranzitului intestinal.
44,5% grasimi, formate pana la 54% din acidul oleic mononesaturat, acelasi care domina in uleiul de masline sau pulpa de avocado, benefici fiind pentru inima. In ceea ce priveste mineralele, dupa susan, fisticul este cel mai bogat in fier si cel mai abundent in potasiu (1 g la 100), ceea ce il face recomandat pentru controlarea tensiunii arteriale.
Agenti antioxidanti si antiinflamatorii
In plus, abundenta in fistic a antioxidantilor si a altor agenti care inhiba expresia genelor legate de procesele inflamatorii serveste la scaderea riscului de a suferi o varietate de boli cronice si degenerative, cum ar fi diabetul si chiar cancerul. Conform expertilor, o portie de 30 g de fistic contine mai multe substante antioxidante decat o ceasca de ceai verde.
Pentru frumusete
Fisticul contine luteina, vitamina E si gama-tocoferol, antioxidanti puternici care intarzie imbatranirea si fac pielea sa arate mai sanatoasa. Uleiul de fistic este un hidratant natural care mentine parul sanatos si il protejeaza de soare. De asemenea, fisticul ajuta pielea sa se regenereze, datorita continutului sau de vitamina A, E si B2.
Pentru silueta
Consumul regulat de fistic poate reduce IMS (indicele masei musculare) in dietele hipocalorice. De asemenea, fisticul ajuta la suprimarea foamei si la reducerea nevoii de supraalimentare. Mai multe studii arata ca persoanele care consuma acest aliment sunt mai putin predispuse in a suferi de obezitate.
Beneficii generale ale consumului de fistic
Fisticul contine o cantitate mai mica de grasimi si niveluri ridicate de fibre, vitaminele E si K, potasiu, fitosteroli si unele carotenoide, cum ar fi zeaxantina si luteina, in comparatie cu alte nuci, prin urmare, acest aliment devine din ce in ce mai consumat. Pe langa faptul ca este o sursa de carbohidrati, potrivit specialistilor, aproximativ 30 g de fistic ofera 37% din aportul zilnic recomandat de vitamina B6 si, desi este foarte caloric, fisticul este, de asemenea, bogat in proteine vegetale si lipide, in special grasimi mononesaturate (acid oleic).
Ajuta la scaderea colesterolului
Acest lucru este evidentiat in numeroase studii, prin intermediul carora se subliniaza ca grasimile mononesaturate continute in fistic ajuta la scaderea nivelului de colesterol LDL (colesterolul "rau").
Protejeaza impotriva tensiunii arteriale ridicate
Potrivit unui studiu realizat in SUA, adaugarea a 42,5 de grame de fistic la o dieta echilibrata a redus tensiunea arteriala sistolica a participantilor cu 4,8 mmHg, ceea ce este benefic pentru prevenirea hipertensiunii arteriale.
Echilibreaza nivelul zaharului din sange
Indicele glicemic al fisticului este scazut, consumul acestuia fiind potrivit si pentru persoanele cu diabet zaharat. Mai mult decat atat, conform cercetarilor efectuate, s-au constatat imbunatatiri ale nivelului de zahar din sange, risc mai mic obezitate, de tensiune arteriala ridicata si inflamatie la persoanele cu diabet zaharat. In plus, tot conform specialistilor, fisticul poate reduce valorile zaharului din sange daca este consumat impreuna cu alimentele cu carbohidrati.
Risc mai mic de boli cardiovasculare
Fisticul ar putea proteja inima, conform cercetarilor care au afirmat faptul ca doua portii de fistic pe zic reduc riscul de afectiuni cardiovasculare. Cu toate acestea, fiind bogat in calorii, se recomanda moderatie in ceea ce priveste consumul.
Aliat impotriva sindromului metabolic
Un studiu realizat de Universitatea din Palermo (Italia) confirma faptul ca fisticul este benefic impotriva sindromului metabolic, deoarece imbunatateste profilul lipoproteinelor - care ajuta la scaderea colesterolului si a trigliceridelor, functia endoteliala, reduce riscul de stres oxidativ, inflamatia celulelor si ajuta la controlul metabolismului glucozei din sange.
Efect de satietate
Faptul ca trebuie sa scoateti coaja la fiecare fistic, acest lucru reduce deja aportul, deoarece ofera timp pentru a simti satietate. In plus, fisticul poate fi considerat o gustare sanatoasa pentru a fi consumat intre mese.
Sursa de antioxidanti
Fisticul este bogat in antioxidanti, cum ar fi beta-carotenul, luteina sau gama-tocoferol. Iar unele dintre beneficiile care au fost asociate cu alimentele antioxidante sunt incetinirea sau prevenirea unor boli, cardiovasculare, degenerative, cancer sau chiar imbatranirea in sine, desi sunt inca necesare studii suplimentare.
Imbunatateste aspectul pielii
Fisticul este un aliment ideal pentru frumusetea pielii, deoarece, contine vitamina E, vitamina A, care sunt considerare aliate ale sanatatii pielii, prevenind imbatranirea prematura.
Sustine o inima sanatoasa
Infarctul, arterioscleroza si alte tulburari vasculare pot fi prevenite prin consumul de fitosteroli si grasimi, cum ar fi fisticul. Acesta ofera luteina, care impiedica oxidarea colesterolului si acumularea acestuia in placile de aterom, precum si fitosteroli si fibre care ajuta la eliminarea acestuia din circulatie. Una pana la trei portii pe zi (30 pana la 100 g) pot reduce colesterolul LDL rau cu 11%.
Favorizeaza asimilarea fierului
Combinatia de proportii mari de cupru (1,3 mg/100 g) si fier (4,15 mg) favorizeaza asimilarea celui de-al doilea mineral. Prin urmare, fisticul este potrivit in cazuri de anemie. O alta modalitate de a spori absorbtia fierului din fistic este de a-l consuma insotit de alimente bogate in vitamina C.
Sprijina vederea
Luteina si carotenul protejeaza ochiul, astfel consumul de fistic a fost asociat cu o incidenta mai mica a cataractei, degenerarii maculare si pierderii vederii, precum si cu o perceptie buna a vederii pe timp de noapte. Fisticul este o gustare sanatoasa daca este consumat in portii moderate. Este bogat in fibre, care favorizeaza tranzitul intestinal si controlul zaharului. Diabeticii il pot consuma pentru a reduce incarcatura glicemica ridicata a altor alimente, cum ar fi painea sau cartofii.
Ce este luteina si cata luteina gasim in fistic
Pigment de culoare galbena – care poate vira in portocaliu-rosu atunci cand este prezent in concentratii mai mari – luteina a fost descoperita in corpul uman, la nivelul retinei, in „pata galbena” (macula lutea). Macula este regiunea unde se formeaza vederea clara, focalizata, necesara pentru activitati precum cititul sau sofatul.
Desi are un rol foarte important la nivelul ochilor – de a impiedica radiatiile solare din spectrul inalt (lumina albastra) sa ajunga la celulele specializate si sa le deterioreze –, luteina nu poate fi sintetizata de catre organism. Astfel ca, pentru a ne proteja ochii si pentru a ne pastra vederea – cu atat mai mult odata cu inaintarea in varsta –, avem nevoie sa ne parvina aceasta substanta prin alimentatie si, dupa caz, din suplimentele alimentare.
Parte a familiei de antioxidanti carotenoizi, luteina se gaseste in cantitati considerabile in legumele verzi (varza kale, spanac, urzici, broccoli, laptuca, sparanghel, dovlecei, verdeturi), dar si in alte alimente (galbenus de ou, porumb, fistic). De altfel, luteina este un carotenoid de top in actiunea sa de protector oftalmologic, caci, dupa cum arata cercetarile, surclaseaza efectele benefice ale binecunoscutilor beta-caroteni (morcovul fiind un exponent al lor).
S-a descoperit ca luteina se asociaza cu un alt carotenoid, zeaxantina, cu care actioneaza in tandem pentru a bloca efectelor distrugatoare ale luminii (albastre). De altfel, o serie de studii publicate in „Jurnalul American de Epidemiologie”, in „Oftalmologie” si in „Arhivele de Oftalmologie”, arata ca au fost identificate concentratii ridicate din cei doi antioxidanti in alimentatia persoanelor care prezentau un risc scazut de a dezvolta degenerescenta maculara (deteriorarea celulelor ce alcatuiesc structura macula lutea).
Pe de alta parte, impreuna cu alti antioxidanti, printre care beta-carotenul si vitaminele C si E, luteina si zeaxantina contribuie la incetintirea procesului de degenerescenta maculara, prevenind pierderea vederii la persoanele care sufera deja de boala. Un studiu publicat in revista americana „Arhivele de Oftalmologie”, arata ca luteina ar putea avea si efect de protejare impotriva degradarii si opacifierii cristalinului, adica impotriva cataractei.
