Probioticele naturale: Top 5 alimente care le contin, cum sa le consumam corect
Ca sa functioneze corect sistemul digestiv are nevoie si de bacterii bune. In intestine avem astfel de bacterii „bune”, ele continua sa fie acolo atat timp cat avem o alimentatie corecta si o sanatate excelenta. Doar ca uneori flora intestinala si bacteriile ajung sa nu mai fie in numar atat de mare sau sa apara si bacterii rele, care distrug microbiomul intestinal. In acel moment vom avea nevoie de probiotice. Probioticele sunt o combinatie de bacterii vii si drojdii gasite in mod natural in organism. Ele sunt parte integranta a microbiomului intestinal.
Microbii din intestine sunt o combinatie de bacterii, ciuperci, virusuri, protozoare, toate bune. Fiecare microbiom uman este unica. Un microbiom ajunge sa fie denumit probiotic daca: poate fi izolat in raport cu organismul uman, supravietuieste intestinului dupa ingestie, iti ofera beneficii, poate fi consumat in siguranta. Microbii „buni” ii gasim in intestine, in gura, in vagin, la femei, in tractul urinar, pe piele, in plamani.
Principala functie a probioticelor, bacteriile bune, este sa mentina sanatatea si echilibrul la nivelul corpului. Sistemul imunitar este sustinut de probiotice, ele controleaza si inflamatia. Unele bacterii bune ne ajuta sa digeram anumite alimente, altele tin departe bacteriile rele, alte creeaza vitamine, protejeaza mucoasa intestinala, ajuta la absorbirea unor medicamente. Daca vei avea o dieta echilibrata si vei manca de toate cu siguranta vei avea un numar mare de bacterii bune, probiotice, nu trebuie sa iei mereu probiotice ca sa te asiguri ca ai suficient de multe, organismul tau are grija ca numarul lor sa fie cat mai mare mereu.
De ce sa consumi probiotice din surse naturale?
Care sunt beneficiile oferite de probiotice? Probabil le-ai intuit deja. Digestia este imbunatatita, eviti problemele digestive, constipatie, diaree, nu mai sunt atat de dese infectiile digestive. Este prevenita balonarae, efectele intolerantele pe care le-ai putea avea, te ajuta in digerarea lactozei, sunt ameliorate simptomele sindromului colonului iritabil.
Si colitele ulceroase, boala Crohn, colitele indeterminate ar putea fi tratate mai usor daca ai probiotice in numar cat mai mare in intestine. La femeile gravide se reduce greata tipica din primele saptamani de sarcina, senzatia de greata, varsaturile si temuta constipatie nu mai este factor de stres. Si tot mamicile gravide care au probiotice in numar cat mai mare si consuma alimente si ingrediente cu probiotice naturale vor avea bebelusi care nu vor avea alergii atat de puternice, congestia nazala sau ochii care curg mereu nu ii vor mai deranja pe pici.
Scapi de depresie, se amelioreaza anumite simptome ale bolilor psihice mai grave daca avem grija de micorbiomul intestinal. Alergiile la ingrediente si alimente sunt deja istorie sau au simptome mult mai usor de suportat daca te vei asigura ca ai in alimentatie suficiente surse de probiotice naturale.
Sanatatea cavitatii bucale va fi mult imbunatatita daca avem grija si de probioticele din corpul nostru si le „alimentam” mereu. Nu mai apar cariile atat de rapid, dintii sunt protejati foarte bine prin scaderea pH-ului din cavitatea bucala, bacteriile rele nu se mai pot dezvolta in gura noastra.
La nivelul pielii sunt prevenite foarte usor eczemele, iritatiile, anumite boli de piele comune. Revii si la greutatea optima cand ai microbiomul intestinal perfect functional. Inflamatia din interiorul corpului dispare treptat, rezistenta la insulina este mai buna, mai usor de gestionat, diabetul de tip 2 nu pune probleme deosebite daca avem grija sa consumam alimente bogate in probiotice, grasimea din alimente este procesata mai rapid si mai eficient.
Cele mai importante surse de probiotice naturale din alimentatia noastra
Iaurt
E poate cea mai cunoscuta si mai simpla sursa naturala de probioticele. Aici ne referim la cele simple, fara zahar, fara coloranti. In fiecare portie de iaurt avem probiotice de calitate, bifidobacterii extrem de bune pentru sanatatea sistemului digestiv. Iaurtul este excelent pentru oase, inima, dinti, riscul de diabet se reduce, managementul greutatii corporale este mai simplu. Tot aici intra si kefirul, lapte fermentat, o optiune foarte buna pentru cei care au intoleranta la lactoza. Este un probiotic mai „potent” decat iaurtul.
Miso
E un condiment japonez foarte apreciat, obtinut din soia fermentata cu sare si koji. Se mai adauga uneori orz, orez sau secara. De regula se consuma supa de miso, un preparat tipic pentru micul dejun in Japonia. Are proteine, fibre, vitamine, minerale, vitamina K, cupru, mangan. Reduce tensiunea arteriala crescuta si te fereste de colesterolul crescut si de bolile cardiovasculare.
Muraturile
Desi au doar sare si apa si legumele murate, muraturile sunt foarte bune pentru ca se lasa la fermentat, devin acre si deosebit de bune pentru microbiomul intestinal. In special castravetii murati sunt excelenti pentru sistemul digestiv, au probiotice de calitate, au si vitamina K, previn formarea cheagurilor de sange. Este de notat ca niste castraveti pusi in otet nu vor contine probiotice vii. Aici intra si varza murata, care are multe probiotice, vitamina C, ajuta digestia odata ingerata.
Zerul
Aici este bun doar lichidul ramas de la fabricarea untului, doar in el avem probiotice. Daca este vorba de zer „de cultura” atunci nu are nicio treaba cu probioticele. Ai si vitamina B12, riboflavina si calciu, fosfor in zer, deci este excelent pentru intreg organismul uman.
Unele tipuri de branzeturi
Desi poti crede ca orice branza este buna si are probiotice, doar cele pe eticheta carora vei gasi „live cultures”, „active cultures” sunt excelente, surse de probiotice naturale. Branza semi-tare, cheddar, mozzarella, gouda, branza de vaca proaspata, feta, Emmentaler, Gruyere, Edam, Provolone, toate contin probiotice din belsug. In branzeturi gasesti vitaminele A, B6, B12, D, K, calciu, iod, magneziu, potasiu, fosfor, seleniu, zinc.
Alte surse de probiotice: otetul de mere, nefiltrat, organic, masline doar in saramura, fara conservanti, ciocolata neagra, lapte batut, paine dospita, bors, ceai Kombucha, Tempeh, din soia, Kimchi, amestec coreean, lapte soia si microalge. Avand la dispozitie toate aceste informatii vei sti cum sa iti asiguri sursa zilnica de probiotice si de unde le poti lua cand ai deja probleme cu intestinele si digestia. Consulta mereu un medic si ia tratamente specifice daca ai probleme serioase cu tractul digestiv inainte de a incerca si aceste surse de probiotice naturale.
Ce este sindromul Brugada. Cum il recunosti si cum afecteaza el sistemul digestiv
Prevalenta sindromului Brugada este de aproximativ 3 pana la 5 la 10.000 de persoane. Sindromul Brugada este de aproximativ 8 pana la 10 ori mai frecvent la barbati decat la femei. Aceasta diferenta de gen nu se regaseste insa la pacientii pediatrici. Acest lucru a fost ipotezat ca urmare a nivelului mai mare de testosteron dupa pubertate. Sindromul Brugada este, de asemenea, mai raspandit la cei care sunt de origine din tari sud-estice. Varsta medie afectata este de 41 de ani. Sindromul Brugada reprezinta 4% din totalul deceselor cardiace bruste.
Mecanismul exact pentru sindromul Brugada nu este clar. Exista doua ipoteze fiziologice principale care au fost sugerate: tulburarea de repolarizare si modelele de tulburare de depolarizare. Conform modelului tulburarii de repolarizare, scaderea curentului de sodiu secundar mutatiei canalului de sodiu care pierde functia determina potentialul de actiune al epicardului ventricular drept sa aiba o nota mai profunda in comparatie cu potentialul de actiune al endocardului. Aceasta diferenta de curent poate duce la constatarea tipica a EKG a sindromului Brugada si a aritmiilor fatale ulterioare. Modelul tulburarii de depolarizare, pe de alta parte, sugereaza ca rezultatele EKG ale sindromului Brugada sunt secundare unei intarzieri a depolarizarii din cauza conducerii lente in tractul de iesire a ventriculului drept.
Bibliografie:
Plasmeijer EI, Nguyen TM, Olsen CM, Janda M, Soyer HP, Green AC. The natural history of common melanocytic nevi: a systematic review of longitudinal skin desiseas 2017 ;
Roh MR, Eliades P, Gupta S, Tsao H. Genetics of melanocytic nevi. Pigment Cell Melanoma Res. 2015;
Silva JH1, Sá BC, Avila AL, Landman G, Duprat Neto JP. Atypical mole syndrome and dysplastic nevi: identification of populations at risk for developing melanoma (Sao Paulo). 2011;
