Anatomie: Ce muschi sunt in zona umarului?
Umarul este una dintre cele mai complexe articulatii din corpul uman si este format din trei oase: clavicula, omoplatul si humerusul. Este conectat la scheletul axial prin intermediul claviculei si este conectat la brat prin intermediul humerusului. Acesta articulatie permite o gama larga de miscari, cum ar fi ridicarea bratului in sus, rotirea bratului in jurul axei si miscarea bratului in fata si in spate.
Muschii umarului sunt foarte importanti pentru sustinerea si miscarea acestei articulatii. Exista patru grupuri mari de muschi ai umarului: muschii deltoidieni, muschii mici ai umarului, muschii mari ai umarului si muschii periscapulari. Acesti muschi lucreaza impreuna pentru a permite miscarea umarului in diferite directii. Muschii umarului formeaza o masa musculara, care confera forma umarului si acopera articulatia scapulohumerala. Acestia sunt dispusi sub forma unui con, cu baza la torace si varful la humerus si sunt in numar de 6, anume: deltoidul, supraspinosul,
infraspinosul, rotundul mare, rotundul mic, subscapularul.
1. Muşchiul deltoid
Este cel mai superficial si mai voluminos muschi din aceasta zona, are forma triunghiulara si acopera articulatia scapulohumerala. Insertia superioara se face prin 3 portiuni diferite: pe treimea laterala a marginii anterioare a claviculei, pe marginea laterala a acromionului si pe buza inferioara a marginii posterioare a spinei scapulei. Insertia deltoidului pe humerus se face sub cea a pectoralului mare si are un rol important in deplasarea capetelor osoase intr-o fractura a diafizei humerale situata deasupra tuberozitatii.
Fragmentul inferior al osului se deplaseaza in sus, fiind tras de muschiul deltoid, iar fragmentul superior, medial, tras de pectoralul mare. Fata superficiala a muschiului este acoperită de fascie si piele iar fata profunda acopera articulatia umarului si tendoanele muschilor care inconjoara articulatia. Acestia sunt: inapoi, infraspinosul, rotundul mic, rotundul mare si capul lung al tricepsului, inainte, supraspinosul, bicepsul, coracobrahialul si pectoralul mare.
Asadar, sunt trei grupe de fascicule care realizeaza urmatoarele miscari:
fasciculele anterioare executa proiectia inainte si rotatia interna a bratului;
fasciculele posterioare executa proiectia inapoia si rotatia externa a bratului;
fasciculul mijlociu este exclusiv abductor.
Actiunea sinergica a celor trei fascicule produce abductia bratului pana la orizontala. Exista 2 tipuri de burse, si anume: bursa subdeltoidiana si bursa subacromiala. Inflamatia acestor burse, poarta denumirea de bursita si poate duce la o limitare a miscarilor
2. Muschiul supraspinos
Acesta se afla in fosa supraspinoasa a scapulei si pe fascia cu caracter de aponevroza. Muschiul este acoperit de trapez si acopera fosa supraspinoasa si capsula articulatiei umarului. Are actiune asupra articulatiei scapulohumerale fiind abductor al bratului si ajuta deltoidul in acţiunea sa si are rolul unui ligament activ mentinand capul humeral in cavitatea glenoida, asupra capsulei articulare inserandu-se si pe capsula, evitand sa fie prinsa intre suprafetele articulare in miscarile din articulatia umarului. Inervatia este data de nervul suprascapular, ramura colaterala a plexului brahial.
3. Muschiul infraspinos
Ocupa cea mai mare parte a fosei infraspinoase si isi are originea in fosa infraspinoasa prin fibre tendinoase si pe fascia infraspinoasa care il acopera. Acest muschi este acoperit de trapez, deltoid si piele, acopera fosa infraspinoasa si articulatia scapulohumerala. Indeplineste actiunea de rotator in afara al humerusului, si are o eficienta mai mare cand bratul a fost rotat inauntru. Esre un tensor al capsulei articulare si mentine in contact oasele in articulatia scapulohumerala.
4. Muschiul rotund mic
Este situat in pozitie laterala fata de muschiul infraspinos. Isi are originea pe fata posterioara a scapulei, langa marginea laterala a acesteia si pe fata profunda a fasciei infraspinoase. Muschiul este acoperit de muschiul deltoid si acopera capul lung al tricepsului. Se afla in imediata apropiere de rotundul mare, de care se departeaza si formeaza un spatiu triunghiular divizat in 2 portiuni:
lateral fiind patrulaterul humero-tricipital prin care trec nervul axilar si artera circumflexa humerala posterioara;
medial fiind triunghiul omotricipital prin care trece artera circumflexa a scapulei. Joaca rolul unui rotator in afara al bratului.
5. Muschiul rotund mare
Este un muschi alungit, voluminos si puternic, ce se intinde de la unghiul inferior al scapulei, la creasta tuberculului mic al humerusului. Porneste de pe unghiul inferior al scapulei si de pe jumatatea inferioara a fasiei osoase aflate de-a lungul marginii laterale a osului. Cele mai importante raporturi le au marginile muschiului. Marginea inferioara formeaza cu marginea omonima a muschiului dorsal mare marginea posterioara a bazei axilei. Marginea superioara este separata de rotundul mic printr-un spatiu triunghiular cu baza la humerus. Actiune:
cand muschiul ia punctul fix pe torace: este adductor si rotator inauntru al bratului si imprima braţului o usoara miscare de retropulsie
cand ia punctul fix pe humerus duce scapula in sus si inainte.
6. Muschiul subscapular
Muschiul este un muschi triunghiular situat in fosa subscapulara. Isi are originea in fosa subscapulara. Toate fibrele converg lateral intr-un tendon ce adera strans de capsula articulatiei scapulohumerale si se insera pe tuberculul mic al humerusului. Fata posterioara acopera fosa subscapulara iar fata anterioara se aplica partial pe torace si ia parte la formarea peretelui posterior al axilei. Raporturile tendonului sunt urmatoarele:
posterior - cu capsula articulatiei de care este separat de bursa subscapulara
anterior este incrucisat de biceps si coracobrahial, de care se afla separat printr-o bursa seroasa independenta de articulatie.
Muschiul subscapular are actiune de rotator inauntru al humerusului si antagonist al infraspinosului, rotundului mic si portiunii scapulare a deltoidului dar si de adductor atunci cand bratul este ridicat. In plus, mentine capul humeral in cavitatea glenoida, avand si actiune protectoare asupra capsulei. Este inervat de nervul subscapular.
Rezumand actiunea sinergica si cea antagonista a celor 6 muschi grupati in jurul articulatiei scapulohumerale, se stie ca:
deltoidul si supraspinosul - sunt abductori;
infraspinosul si rotundul mic - sunt rotatori in afara;
rotundul mare si subscapularul - sunt adductori si rotatori inauntru.
Muschii umarului sunt esentiali pentru sustinerea si miscarea acestei articulatii complexe. Acesti muschi lucreaza impreuna pentru a permite o gama larga de miscari. Mentinerea unor muschi puternici si flexibili in umar poate ajuta la prevenirea leziunilor si la mentinerea unei miscari adecvate si sanatoase a acestei articulatii importante.
De ce apare discopatia? Cum se manifesta boala? Care sunt muschii afectati?
Discopatia, general vorbind, este o boala degenerativa a discului osos de pe coloana vertebrala si apare atunci cand modificarile din interiorul coloanei vertebrale nu mai sunt normale si au loc in discurile coloanei vertebrale pana cand provoaca durere. Discurile spinale sunt ca niste amortizoare intre vertebrele sau oasele coloanei vertebrale. Iti ajuta spatele sa ramana flexibil, astfel incat sa te poti indoi si rasuci. Pe masura ce imbatranesti, pot da semne de uzura. Incep sa se defecteze si s-ar putea sa nu functioneze la fel de bine.
Discurile aproape tuturor se strica in timp, dar nu toata lumea simte durere. Daca discurile uzate ale coloanei vertebrale sunt motivul pentru care te doare, ai o boala degenerativa a discului. Discurile spinale sunt formate dintr-un miez interior moale si un perete exterior dur. Discurile se modifica in moduri care pot provoca boli degenerative ale discului.
Cand te nasti, discurile din coloana vertebrala sunt formate in mare parte din apa. Pe masura ce imbatranesti, pierd apa si devin mai subtiri. Discurile mai plate nu pot absorbi cum trebuie socurile. Pierderea de apa inseamna, de asemenea, mai putina perna sau captuseala intre vertebre. Acest lucru poate duce la alte probleme la nivelul coloanei vertebrale care pot provoca durere.
Stresul sau miscarile bruste de zi cu zi si ranile minore de-a lungul anilor pot provoca mici fragmentari in peretele exterior, care contine nervi. Orice orificiu in apropierea nervilor poate deveni dureroasa. Si daca peretele se sparge, miezul moale al discului poate impinge durerea prin fisuri. Discul se poate umfla sau aluneca din loc, ceea ce se numeste disc alunecat sau hernie de disc si poate afecta nervii din apropiere.