Sanatatea mentala: Cum sa eviti crizele de burnout la locul de munca

Sanatatea mentala in mediul de lucru este extrem de importanta pentru bunastarea si productivitatea angajatilor. O multime de factori o pot afecta, inclusiv stresul, presiunea, oboseala si lipsa echilibrului intre viata personala si cea profesionala. In acest sens, angajatorii ar trebui sa acorde atentie si sa promoveze o cultura a sanatatii mentale in cadrul organizatiei.

Stresul la locul de munca este un fenomen din ce in ce mai frecvent, care este in crestere in societatea noastra, in principal pentru ca tipurile de munca s-au schimbat in ultimele decenii. Aceasta afecteaza bunastarea fizica si psihologica a lucratorului si poate deteriora climatul organizational. In plus, ritmul de lucru a crescut, deoarece mai putini lucratori trebuie sa obtina rezultate mai bune.

Dar nu intotdeauna raspunsurile pentru a face fata cerintelor au un caracter negativ, deoarece adesea sunt necesare pentru a face fata situatiilor dificile si pentru supravietuire. Fiecare persoana are nevoie de niveluri moderate de stres pentru a raspunde in mod satisfacator nu numai nevoilor sau asteptarilor proprii, ci si cerintelor mediului. Iar nivelurile foarte scazute de stres sunt legate de demotivare, conformism si dezinteres.

Ce consecinte are stresul la locul de munca?

Urmari fizice
Modificarile fizice care pot rezulta din raspunsul inadecvat al organismului la factorii de stres si pot include: tulburari gastro-intestinale, cardiovasculare, respiratorii, endocrine, dermatologice, boli de inima, tulburari musculare si modificari ale sistemului imunitar.

Consecinte psihice
Printre efectele psihologice negative produse de stresul de la locul de munca se numara: ingrijorarea excesiva, incapacitatea de a lua decizii, senzatia de confuzie, incapacitatea de a se concentra, dificultatea de a mentine atentia, sentimentele de lipsa de control, sentimentele de dezorientare, uitarea frecventa, blocajele mentale, hipersensibilitatea la critica.

Mentinerea acestor efecte poate duce la dezvoltarea tulburarilor psihologice asociate cu stresul. Printre cele mai frecvente sunt: tulburari de somn, tulburari de anxietate, fobii, dependenta de droguri, tulburari sexuale, depresie si alte tulburari afective, tulburari de alimentatie, de personalitate si tulburari schizofrenice.

Printre semnele sau manifestarile externe la nivel motor si comportamental se numara: vorbire rapida, tremuraturi, balbaiala, inexactitate in vorbire, precipitatii in actiune, explozii emotionale, supraalimentare, lipsa de apetit, comportamente impulsive, rasul nervos si cascatul frecvent.

Toate aceste consecinte deterioreaza calitatea relatiilor interpersonale, atat in familie, cat si in munca, si pot provoca prabusirea unor astfel de relatii.

De natura organizationala
Efectele negative ale stresului la locul de munca nu numai ca pot dauna individului, dar pot duce si la deteriorarea locului de munca, afectand negativ atat relatiile interpersonale, cat si performanta si productivitatea. Acestea pot duce la boala, absenteism, accidente crescute sau chiar incapacitate de munca.

Strategii pentru sprijinirea sanatatii mentale

Iata cateva strategii si practici pe care angajatorii le pot implementa pentru a sprijini sanatatea mentala a angajatilor in mediul de lucru:

Promovarea unui mediu de lucru pozitiv si deschis, in care angajatii se simt confortabil sa vorbeasca despre problemele lor.
Asigurarea unui echilibru intre viata profesionala si personala, prin stabilirea unor limite clare privind orele de lucru si concediile de odihna.
Ofertarea de resurse pentru sanatatea mentala, precum consiliere, terapie si programe de mindfulness sau fitness ori o alta forma de miscare si relaxare.
Promovarea unui stil de viata sanatos prin oferirea de programe de fitness si nutritie, precum si prin reducerea stresului in locul de munca.
Angajarea de psihologi care sa sprijine sanatatea mentala si sa se implice in eforturile de crestere a culturii de sanatate mentala din organizatie.

Crearea unui mediu de lucru non-discriminatoriu, in care toti angajatii se simt acceptati si inclusi, si in care se acorda atentie problemelor specifice unor grupuri, cum ar fi minoritatile sau persoanele cu dizabilitati. Asigurarea ca personalul este implicat in deciziile importante, incat sa se simta valorizati si conectati la organizatie. Exista o serie de modalitati prin care poti reduce stresul si sa iti mentii sanatatea mentala in timpul orelor de munca. Iata cateva sugestii:

Organizeaza-ti timpul: Incearca sa iti stabilesti prioritatile pentru ziua respectiva si sa iti organizezi timpul astfel incat sa poti finaliza sarcinile intr-un mod eficient si fara a te simti coplesit.
Fa pauze regulate: Este important sa iti acorzi cateva minute de pauza in timpul orelor de munca, astfel incat sa iti poti relaxa mintea si corpul. Poti face o plimbare scurta in aer liber, sa te intinzi sau sa faci cateva exercitii de respiratie.

Comunica deschis: Incearca sa comunici cu colegii si managerul despre orice probleme sau ingrijorari pe care le ai. Acest lucru poate ajuta la imbunatatirea relatiilor la locul de munca si la reducerea stresului.

Invata sa spui „nu”: Este important sa iti setezi limite clare si sa inveti sa spui „nu” atunci cand este necesar. Astfel, iti poti proteja timpul si energia si poti evita suprasolicitarea.
Gaseste o activitate care sa te relaxeze: O activitate care te ajuta sa te relaxezi poate fi foarte benefica pentru sanatatea ta mentala. Poti incerca yoga, meditatia sau orice altceva care te face sa te simti bine. Mentine o dieta echilibrata si un program regulat de exercitii fizice: Alimentatia sanatoasa si exercitiile fizice regulate pot ajuta la reducerea nivelului de stres si la imbunatatirea starii de spirit.

Incearca sa iti pastrezi un echilibru intre viata personala si cea profesionala: Este important sa iti acorzi timp pentru a te bucura de viata personala si sa iti mentii o balanta intre aceasta si munca ta. Astfel, poti evita suprasolicitarea si epuizarea.

Deoarece originea stresului la locul de munca poate fi multipla, masurile preventive pentru eliminarea sau reducerea stresului la locul de munca pot fi numeroase si, prin urmare, vor interveni asupra angajatului si angajatorului. Tehnicile diferite pot oferi lucratorului resurse pentru a face fata stresului la locul de munca atunci cand masurile organizationale nu produc rezultate. Trebuie sa faceti exercitii fizice, sa evitati consumul de stimulente, cum ar fi tutunul, cafeaua sau alcoolul si sa evitati comunicatiile pasive sau agresive, respectandu-i pe ceilalti.  

Toate aceste practici amintite in acest articol pot ajuta atat la crearea unui mediu de lucru mai sanatos si fericit pentru angajati, ceea ce, la randul sau, poate contribui la cresterea productivitatii si la imbunatatirea rezultatelor organizatiei, cat si la gestionarea stresului, din perspectiva angajatului.

Tipuri de Sindrom Burnout

Sindromul Burnout apare tot mai frecvent in epoca moderna si conduce la scaderea performantelor la locul de munca, afecteaza relatiile cu cei din jur si calitatea vietii individului. In prezent, se considera ca sindromul Burnout nu se restrange la anumite categorii profesionale, ci poate afecta orice persoana expusa la un stres de lunga durata. In prezent specialistii din zona neuro si din sfera psihoterapeutica au identificat mai multe subtipuri de declansari si crize de tip burnout.

Burnout frenetic - are loc atunci cand oamenii canalizeaza atata energie in munca lor, adesea ca urmare a anxietatii, incat recompensele de pe urma acesteia le par disproportionate fata de efortul pe care il investesc in respectiva activitate. Pe scurt, Burnout-ul apare atunci cand o persoana lucreaza la intensitate maxima pana la punctul de epuizare pentru ca nu mai simt nicio bucurie fara sa obtina rezultate peste rezultate.

Burnout necontrolat - apare atunci cand o persoana se simte prinsa intr-un mediu de munca monoton si care nu-l stimuleaza, indeplinind un rol care nu ofera satisfactie la locul de munca in afara de un venit mic si constant la final de luna. Aceasta contribuie la scaderea generala a starii de spirit si a unei presiuni psihice imense.

Burnout de uzura - apare atunci cand oamenii renunta la jobul pe care il aveau si isi dau demisia dupa ce au trecut printr-o perioada in care mediul lor de munca a fost constant o sursa de stres intens sau care produce recompense neglijabile sau insatisfacatoare.