Trismusul: cauze, simptome si solutii. Ce trebuie sa stii despre aceasta boala
Trismusul este o conditie caracterizata prin dificultatea de a deschide gura in mod normal. Persoanele afectate de trismus pot avea o gama limitata de miscare a maxilarelor si pot simti o senzatie de rigiditate sau durere in zona maxilarului. Trismusul apare de obicei ca urmare a unui spasm sau contractare involuntara a muschilor masticatori responsabili de miscarea maxilarului. Aceasta contractare poate duce la o restrictie a deschiderii normale a gurii si poate provoca senzatie de rigiditate si disconfort. Cauzele comune ale aparitiei trismusului includ:
Traumatisme sau leziuni: Loviturile puternice in zona fetei sau a maxilarului pot cauza inflamatie si spasm muscular care duce la trismus.
Infectii dentare sau ale cavitatii bucale: Abcesele dentare, gingivitele, parodontitele sau alte infectii la nivelul cavitatii bucale pot provoca inflamatie si umflarea muschilor masticatori, rezultand in trismus.
Interventii chirurgicale orale: Extractia dintilor de minte (maselele de minte) sau alte interventii chirurgicale orale pot determina aparitia temporara a trismusului din cauza inflamatiei si a procesului de vindecare.
Tetanos: Aceasta este o infectie rara, dar grava, cauzata de bacteria Clostridium tetani. Printre simptomele tetanosului se numara si trismusul.
Afectiuni ale articulatiei temporo-mandibulare: Probleme cu articulatia temporo-mandibulara, care controleaza miscarile maxilarului, pot duce la spasme musculare si trismus.
Alte cauze: Anumite afectiuni medicale sau boli neurologice pot provoca trismus, dar acest lucru este mai putin frecvent.
Simptome asociate cu aceasta boala
Trismusul este caracterizat prin dificultatea sau incapacitatea de a deschide gura pe deplin. Simptomele asociate cu trismusul pot varia in functie de cauza sa, dar pot include:
Durere sau disconfort la nivelul maxilarului sau articulatiei temporo-mandibulare.
Senzatie de rigiditate sau tensionare a muschilor masticatori.
Dificultate la mancat, vorbit sau efectuarea igienei orale.
Dificultate la deschiderea gurii suficient de larg pentru a permite examinarea orala sau interventii stomatologice.
Umflarea sau inflamatia muschilor din jurul maxilarului.
Sensibilitate sau durere la palparea zonei maxilarului.
In unele cazuri, trismusul poate fi insotit de alte simptome, cum ar fi febra (in cazul unei infectii), umflarea fetei, secretii nazale sau oculare, durere de cap sau probleme cu vorbirea si inghitirea. Corectia trismusului depinde de cauza specifica care a determinat aparitia acestuia. In functie de diagnostic, tratamentul poate varia si poate include:
Tratament pentru infectii: Daca trismusul este cauzat de o infectie la nivelul cavitatii bucale sau a dintilor, medicul poate prescrie antibiotice sau alte medicamente pentru a trata infectia.
Fizioterapie: Exercitiile de fizioterapie pot ajuta la intarirea si relaxarea muschilor masticatori si la imbunatatirea mobilitatii maxilarului.
Masaj si incalzire: Masajul delicat al muschilor maxilarului si aplicarea de comprese calde pot ajuta la relaxarea muschilor si la ameliorarea simptomelor de trismus.
Interventie chirurgicala: In unele cazuri, trismusul poate fi corectat printr-o interventie chirurgicala, mai ales daca este cauzat de o leziune sau o afectiune care necesita tratament chirurgical.
Medicamente relaxante musculare: In unele cazuri, medicul poate prescrie relaxante musculare pentru a ajuta la ameliorarea spasmei musculare si a trismusului.
![[DEC] [SPRING] [2+1] [Naturalis Benesio]](https://www.springfarma.com/media/spring_catalog/images/e/t/eticheta-rotunda-3-la-pret-de-2.png)
Se poate preveni trismusul?
Prevenirea trismusului poate fi posibila in anumite situatii, dar depinde in mare masura de cauza care determina aparitia acestei afectiuni. Iata cateva masuri care pot contribui la prevenirea trismusului in diferite situatii:
Igiena orala adecvata: Mentinerea unei igiene orale corespunzatoare, inclusiv periajul regulat al dintilor si folosirea atei dentare, poate ajuta la prevenirea infectiilor gingivale sau dentare care pot cauza trismus.
Tratarea infectiilor: Daca apare o infectie orala sau a dintilor, trebuie sa solicitati tratament de la medicul stomatolog cat mai curand posibil. Tratamentul prompt al infectiilor poate preveni extinderea acesteia catre structurile mai profunde ale maxilarului.
Evitarea leziunilor faciale: Pentru a reduce riscul de aparitie a leziunilor care pot cauza trismus, purtati echipament de protectie adecvat in timpul activitatilor sportive sau in situatii in care exista riscul de traumatisme faciale.
Evitarea obiceiurilor daunatoare: Evitati obiceiurile care pot afecta sanatatea dentara si bucala, cum ar fi mestecatul de gume prea tare, folosirea obiectelor dure pentru deschiderea ambalajelor sau mestecatul unghiilor.
Controlul afectiunilor medicale: Daca aveti o afectiune medicala care poate afecta maxilarul sau articulatia temporo-mandibulara, urmati sfaturile medicului si luati masurile necesare pentru a controla aceasta afectiune.
Exercitii pentru maxilar: In unele cazuri, exercitiile regulate pentru maxilar pot ajuta la mentinerea flexibilitatii si mobilitatii articulatiei temporo-mandibulare.
Trismusul poate fi temporar, iar in unele cazuri va disparea de la sine, cum ar fi in cazul trismusului post-chirurgical sau trismusului cauzat de o infectie usoara. Insa, in cazul in care trismusul persista sau este asociat cu alte simptome, este important sa consulti un medic specialist pentru evaluare si diagnostic adecvat. Acesta va identifica cauza specifica si va recomanda tratamentul adecvat in functie de situatie. Tratamentul pentru trismus depinde de cauza sa. In cazul inflamatiilor sau infectiilor, medicul poate prescrie medicamente antiinflamatoare sau antibiotice. In cazuri mai severe, terapia fizica sau interventii chirurgicale pot fi necesare pentru a restabili mobilitatea maxilarului.
![[SPRING] [TG] Transport Gratuit [Haleon Igiena Orala] [2 produse]](https://www.springfarma.com/media/spring_catalog/images/e/t/eticheta-tg_6.png)
Ce medic trateaza trismusul
Trismusul poate fi tratat de mai multi specialisti, in functie de cauza sa subiacenta. Medicii stomatologi sunt specializati in tratarea afectiunilor dintilor si gingiilor, inclusiv a problemelor legate de articulatia temporo-mandibulara. Trismusul poate fi cauzat de infectii dentare, inflamatii sau alte afectiuni dentare, astfel ca un medic dentist poate identifica cauza si recomanda tratamentul corespunzator.
Chirurgul oral si maxilo-facial este specializat in tratarea afectiunilor si traumelor maxilo-faciale, inclusiv a celor care pot cauza trismus. Daca trismusul este cauzat de o leziune faciala sau de o interventie chirurgicala, chirurgul oral si maxilo-facial poate fi implicat in tratament. In cazul in care trismusul este asociat cu afectiuni reumatologice, cum ar fi artrita reumatoida, un reumatolog poate fi implicat in diagnosticare si tratament. Uneori, trismusul poate fi legat de alte afectiuni oculare sau orbitale. In aceste cazuri, medicul oftalmolog poate fi implicat in tratament.
Un medic ORL poate trata trismusul cauzat de infectii ale sinusurilor sau ale gatului, care pot afecta articulatia temporo-mandibulara si pot duce la dificultati in deschiderea gurii. In functie de cauza specifica a trismusului, medicul va efectua un examen fizic, poate solicita teste suplimentare si va recomanda un plan de tratament adecvat. Daca apar dificultati in deschiderea gurii sau se simte durere ori rigiditate in zona maxilarului, este important sa se consulte un medic dentist sau un specialist in chirurgie maxilo-faciala pentru evaluare si diagnostic. Acesta poate determina cauza exacta a trismusului si poate recomanda tratamentul potrivit pentru a rezolva problema.
Ce este xerostomia si ce legatura poate avea cu trismusul
Xerostomia, asa cum mai este cunoscut simptomul de gura uscata, este senzatia pe care o avem cu totii uneori cand nu exista suficienta saliva produsa de glandele salivare. Asadar, avem un simptom al unei afectiuni, nu o afectiune in sine. Se poate intampla sa scada nivelul de saliva din cauza medicamentelor, antihistaminice, decongestionante sau din alte motive pe care le vom vedea pe parcursul acestui articol.
Lipsa salivei din cavitatea bucala duce imediat la halitoza, respiratie urat mirositoare, la senzatii neplacute, la problema de igiena orala, carii, probleme dentare serioase, boli ale cavitatii bucale, probleme cu lucrarile dentare existente, probleme de inghitire si de vorbire. Intalnim simptomul de gura uscata in special la adultii in varsta, unul din cinci adulti vor fi afectati.
Cauzele comune ale gurii uscate sunt medicamentele, cele pentru anxietate, depresie, cele pentru incontinenta urinara sau vezica hiperactiva, pentru tensiune arteriala crescuta, terapiile cu radiatii. Alte cauze ale gurii uscate ar putea fi: deshidratarea, respiratia pe gura pe timp de noapte, nasul infundat, diabetul, boala Alzheimer, sindromul Sjogren, boala autoimuna ce forteaza corpul sa atace glandele ce ajuta la umezirea gurii, intalnita frecvent la femeile aflate la menopauza. Se mai adauga deteriorari ale nervilor locali, stilul de viata, eliminarea chirurgicala a glandelor salivare, stresul permanent si anxietatea.
Simptomatologia asociata gurii uscate este foarte simplu de identificat. Pe langa halitoza avem si dureri de gat, dificultati in timpul hranirii, raguseala, senzatia de uscaciune in nas, sete mai mare, dureri de buze, limba, gura, probleme cu identificarea gustului, piele si ochi uscati, iritatii ale pielii, dureri de incheieturi.
BIBLIOGRAFIE:
Suri, S., Passi, J. S., Goyat, J. Chia Seed (Salvia Hispanica L.) – A New Age Functional Food. 4th International Conference on Recent Innovations in Science Engineering and Management;
Koh AS, Pan A, Wang R, Odegaard AO, Pereira MA, Yuan JM, Koh WP. The association between dietary omega-3 fatty acids and cardiovascular death: the Singapore Chinese Health Study;
Albert CM, Oh K, Whang W, Manson JE, Chae CU, Stampfer MJ, Willett WC, Hu FB. Dietary α-linolenic acid intake and risk of sudden cardiac death and coronary heart disease. Circulation;
Lemaitre RN, King IB, Mozaffarian D, Kuller LH, Tracy RP, Siscovick DS. n− 3 Polyunsaturated fatty acids, fatal ischemic heart disease, and nonfatal myocardial infarction in older adults: the Cardiovascular Health Study. Am J Clin Nutr. 2003 Feb 1;
Souza Ferreira C, de Sousa Fomes LD, Espirito Santo da Silva G, Rosa G. Effect of chia seed (Salvia hispanica L.) consumption on cardiovascular risk factors in humans: a systematic review;
Nieman DC, Gillitt N, Jin F, Henson DA, Kennerly K, Shanely RA, Ore B, Su M, Schwartz S. Chia seed supplementation and disease risk factors in overweight women: a metabolomics investigation;
