Pentru comenzi telefonice: 0374.471.155
Pentru comenzi telefonice: 0374.471.155 | Program Call Center: Luni - Vineri, 9:30 - 17:00
Black Friday la Spring | Comenzi telefonice: 0374.471.155
Stimati clienti, datorita sarbatorilor Pascale este posibil sa apara intarzieri in livrarile coletelor. Ne cerem scuze pentru inconvenient. Paste fericit, plin de sanatate!
Ce substante active contin medicamentele care ajuta la gestionarea diabetului

Ce substante active contin medicamentele care ajuta la gestionarea diabetului

Alexandra Nelepcu
de , Farmacist Diriginte
Data publicării: 6 iunie 2023

 

Diabetul zaharat este o boala in care fie nu se produce suficienta insulina, fie aceasta nu este folosita in mod adecvat. Astfel, diabetul se imparte in doua mari categorii: diabet de tip 1 sau diabet insulino-dependent si diabet de tip 2 sau non-insulino-dependent. Mai exista o categorie, diabetul gestiational, dar acesta apare doar in perioada sarcinii si dispare ulterior, femeia, insa, pastrand riscul de pana la 50% de a dezvolta in urmatorii 5-10 ani un diabet de tip 2.

Diabetul zaharat de tip 1 este o boala autoimuna in care organismul, in urma unei anomalii imunitare, ataca si distruge celulele din pancreas care produc insulina. In diabetul zaharat de tip 2, desi celulele pancreatice produc insulina, organismul, din cauze necunoscute, nu stie sa o mai foloseasca corespunzator. Aceasta forma de diabet este intalnita la aproximativ 90-95% dintre cazurile diagnosticate cu diabet. De punctat ca de la diabetul de tip 2 se poate ajunge la diabetul de tip 1. Medicii tind sa denumeasca o a patra forma de diabet, mai exact prediabetul, stare in care pacientul prezinta modificari metabolice, in special ale valorilor glicemiei, si care anunta instalarea diabetului. Descoperit in aceasta etapa, diabetul poate fi prevenit prin regim alimentar si suplimente ajutatoare.

Ce sunt medicamentele pentru diabet?

Metformina este unul dintre cele mai utilizate medicamente pentru tratamentul diabetului de tip 2 la adulti, atunci cand modificarile stilului de viata (dieta si exercitii fizice ) nu sunt suficiente pentru controlul glicemiei. Principalul loc de actiune al metforminei este in ficat, astfel aceasta reduce eliberarea de zahar excesiv in diabetul de tip 2. Metformina nu provoaca crestere in greutate si este de obicei prima alegere atunci cand vine vorba despre pentru tratarea diabetului de tip 2. Cu toate acestea, daca aveti probleme renale sau hepatice, insuficienta cardiaca sau daca sunteti foarte bolnav, nu puteti utiliza metformina.

Principalele reactii adverse ale metforminei sunt diareea si crampele stomacale. Este important sa luati metformina cu alimente pentru a reduce efectele secundare legate de stomac. Un efect foarte rar (mai mic de 1 persoana la 100.000 de pacienti care iau metformina) este acidoza lactica (acumularea de acid lactic in sange). Acidoza lactica este foarte periculoasa si, de obicei, fatala. In general, persoanele care dezvolta acest efect secundar rar sunt persoane care nu ar fi trebuit sa ia metformina in primul rand (persoane cu probleme renale sau insuficienta cardiaca sau alcoolism).

Metformina poate restabili glicemia la niveluri normale sau non-diabetice. Daca sunteti tratat cu metformina singur, nu trebuie sa aveti glicemie scazuta. Si daca sunteti tratat cu metformina si alti agenti de normalizare a glicemiei, nu trebuie sa aveti glicemie scazuta. Cu toate acestea, hipoglicemia sau glicemia scazuta se pot dezvolta atunci cand luati metformina impreuna cu pastilele care elibereaza insulina, deoarece cresc nivelul de insulina si cresc riscul de a dezvolta valori minime.

Cum functioneaza medicamentele care pot gestiona diabetul de tip 1 si 2?


Acest medicament antidiabetic scade nivelul glicemiei, atat bazal-in timpul odihnei, cat si al postului - si al nivelului atins dupa mese. Functioneaza prin reducerea si intarzierea cantitatii de glucoza absorbita din alimente la nivel intestinal. De asemenea, scade cantitatea de glucoza produsa de ficat si promoveaza stocarea sa ca glicogen. In plus, creste sensibilitatea musculara si a tesutului periferic la insulina, crescand absorbtia si utilizarea glucozei.

Acest medicament poate fi utilizat singur sau in combinatie cu alti antidiabetici orali sau insulina. Doza initiala obisnuita se va administra, in general, de 2 sau 3 ori pe zi, impreuna cu alimente sau dupa mese. Dupa 10 sau 15 zile, doza trebuie ajustata in functie de nivelul glicemiei. In acest sens, este recomandat sa incepeti tratamentul cu doza mai mica si sa o cresteti in functie de indicatiile medicului. La pacientii varstnici, avand in vedere posibila deteriorare a functiei renale, doza de metformina va fi ajustata in functie de aceasta afectiune. Prin urmare, va fi necesar sa se efectueze evaluari in mod regulat.

Ce efecte secundare are metformina si cat dureaza?

Expertii spun ca la inceputul tratamentului cu metformina apar adesea reactii adverse gastrointestinale, cum ar fi greata, varsaturi, diaree, dureri abdominale si pierderea poftei de mancare. Cu toate acestea, aceste disconforturi se rezolva spontan in majoritatea cazurilor. Pot aparea si tulburari ale gustului.

Oamenii tratati mult timp cu metformina pot avea o reducere a absorbtiei vitaminei B12, care produce niveluri scazute de sange si un risc crescut de anemie. Cea mai grava complicatie, desi foarte rara, este acidoza lactica. Apare, in special la persoanele care au insuficienta renala severa. Pacientii ar trebuie sa sesizeze si sa raporteze medicului daca apar disconforturi nespecifice, cum ar fi stresul respirator, durerea abdominala, crampe musculare, astenie si hipotermie, care pot duce in cele din urma la coma.

Care sunt cele mai frecvente erori de administrare?  
Cele mai frecvente greseli comise de pacientii tratati cu metformina:

Nu incep medicamentul in doze mici pentru a reduce efectele secundare.
Nu se ia in considerare functia renala a pacientului la inceputul tratamentului si, ulterior, pe parcursul diabetului, pentru a ajusta doza de metformina in functie de deteriorarea renala.
Nu opriti temporar medicamentul in anumite situatii, cum ar fi chirurgia si utilizarea contrastelor iodate.
Precautii pentru utilizare
Metformina trebuie oprita in momentul interventiei chirurgicale cu anestezie generala, spinala sau epidurala. Tratamentul poate fi reluat dupa 48 de ore de la operatie sau dupa revenirea la aportul oral, cu conditia ca functia renala sa fi fost reevaluata anterior.

La examinarile radiologice care necesita substante de contrast intravenoase cu iod, administrarea de metformina trebuie intrerupta inainte sau la momentul testului si nu trebuie reluata pana la expirarea a cel putin 48 de ore, cu conditia ca functia renala sa fie reevaluata.

Desi este un medicament care nu produce hipoglicemie, atunci cand este utilizat in monoterapie, o poate produce daca este luata cu alte medicamente hipoglicemice.

Interactiuni de luat in considerare
Contraceptivele orale pot agrava metabolismul glicemic si pot face antidiabeticii mai putin eficienti, necesitand o reajustare a dozei.  Potrivit profesionistilor din domeniul sanatatii, trebuie sa existe precautie si cu utilizarea de medicamente care pot creste sau scadea nivelul glicemiei, cum ar fi glucocorticoizii.

Alte interactiuni de luat in considerare sunt medicamentele care pot agrava functia renala: antiinflamatoare, unele antihipertensive si utilizarea substantelor de contrast cu iod pentru examinari radiologice. Toate aceste situatii ar creste nivelul de metformina in sange si riscul de acidoza lactica.

Ultimul avertisment facut de experti, dar nu in ultimul rand, este ca in timpul tratamentului cu metformin, alcoolul trebuie evitat, deoarece intoxicatia cu alcool este asociata cu un risc crescut de acidoza lactica, in special in caz de post, malnutritie sau insuficienta hepatica.

Exista reactii adverse?
Cand pacientii incep sa ia metformina pentru prima data sau incep sa ia o doza mai mare, unii dintre ei manifesta diaree sau crampe abdominale pentru o perioada scurta de timp. De asemenea, in timp, nivelul de sange de vitamina B12 poate scadea la unele persoane care iau metformina. Daca luati metformina de mai bine de cativa ani, intrebati medicul daca aveti nevoie de un test de sange de vitamina B12 pentru a masura cantitatea de vitamina B12 din sange.

Toate medicamentele pot provoca reactii adverse. Multe persoane nu prezinta reactii adverse. Iar reactiile adverse minore dispar uneori dupa un timp. Dar uneori efectele secundare pot fi problematice sau grave. Daca aveti probleme cu reactiile adverse, adresati-va medicului dumneavoastra. Acesta va putea reduce doza sau pot sa prescrie un medicament diferit. Nu incetati sa luati medicamentele fara sa consultati mai intai medicul.

Asigurati-va intotdeauna ca primiti informatii specifice despre medicamentul pe care il luati. Pentru o lista completa de reactii adverse, consultati informatiile regasite pe prospect. Daca aveti intrebari, discutati cu medicul sau farmacistul.

 

Articole similare
Boala Lafora: O boala genetica rara care afecteaza sistemul nervos central Boala Lafora: O boala genetica rara care afecteaza sistemul nervos central

Boala Lafora este o forma mostenita, severa de epilepsie mioclonica progresiva. Conditia incepe cel mai frecvent cu crize epileptice in copilaria tarzie sau adolescenta. Alte semne si simptome includ dificultati de mers pe jos, spasme musculare (mioclonie) si dementa. Persoanele afectate se confrunta, de asemenea, cu o deteriorare cognitiva rapida, care incepe in jurul aceleiasi perioade de timp cu convulsiile.

18 septembrie 2024
Edited 18 septembrie 2024
citește articolul
Boala Chédiak-Higashi: Diagnostic si optiuni de tratament Boala Chédiak-Higashi: Diagnostic si optiuni de tratament

Sindromul Chédiak-Higashi este o tulburare autozomala recesiva cauzata de mutatii care afecteaza o proteina de reglementare a traficului lizozomal. Aceasta proteina joaca un rol crucial in incapacitatea neutrofilelor de a elimina microbii fagociti. Pacientii cu sindrom Chédiak-Higashi au infectii recurente, sangerari usoare, vanatai si manifestari neurologice. Sindromul este, de asemenea, asociat cu albinismul oculocutanat. Diagnosticul se face din analiza sangelui pacientului sau a frotiului maduvei osoase si din testarea genetica.

11 mai 2023
Edited 11 mai 2023
citește articolul
Boala Castleman: Cauze, simptome si metode de tratament Boala Castleman: Cauze, simptome si metode de tratament

Ganglionii limfatici ”lucreaza”! cu sistemul imunitar pentru a filtra substantele din corp, iar cand o persoana este bolnava, ganglionii limfatici lucreaza mai greu pentru a elimina bacteriile sau virusul, impreuna cu celulele pe care corpul le foloseste pentru a se lupta cu patogenul. Acest lucru provoaca o crestere excesiva a celulelor in ganglionii limfatici, facand ca acesti ganglioni sa fie mai mari (se umfla).

11 mai 2023
Edited 11 mai 2023
citește articolul

Informatiile din acest articol nu trebuie sa inlocuiasca consultarea unui specialist sau vizita la un medic. Orice recomandare medicala continuta de acest material are scop pur informativ. Concluziile sau referintele nu sunt tipice si pot varia de la individ la individ si pot depinde de stilul de viata al fiecaruia, de starea de sanatate, dar si de alti factori. Aceste informatii nu trebuie sa inlocuiasca un diagnostic avizat.

Top 10 produse recomandate