Sindromul Chédiak-Higashi este o tulburare autozomala recesiva cauzata de mutatii care afecteaza o proteina de reglementare a traficului lizozomal. Aceasta proteina joaca un rol crucial in incapacitatea neutrofilelor de a elimina microbii fagociti. Pacientii cu sindrom Chédiak-Higashi au infectii recurente, sangerari usoare, vanatai si manifestari neurologice. Sindromul este, de asemenea, asociat cu albinismul oculocutanat. Diagnosticul se face din analiza sangelui pacientului sau a frotiului maduvei osoase si din testarea genetica.

Boala Chédiak-Higashi este o tulburare de imunodeficienta primara. De obicei, este mostenita ca o tulburare autozomala recesiva (care nu este legata de sex). Adica, sunt necesare doua gene pentru ca tulburarea sa existe, una de la fiecare parinte. Persoanele cu sindrom Chédiak-Higashi sunt mai sensibile la infectie, deoarece fagocitele (tipuri de celule albe din sange (leucocite), inclusiv neutrofile, eozinofilele, monocitele si macrofagele) nu functioneaza normal. Fagocitele sunt celule care ingera si distrug microorganismele.

Simptomele sindromului Chédiak-Higashi

In sindromul Chédiak-Higashi, se formeaza un pigment de melanina (albinism) foarte mic sau deloc. Melanina confera pielii, ochilor si parului culoarea lor. De obicei, pielea este palida, parul este deschis sau alb, iar ochii pot fi gri albastrui. Acest sindrom poate provoca, de asemenea, probleme oculare. De exemplu, acuitatea vizuala poate fi redusa, iar ochii pot fi sensibili la lumina (fotosensibilitate). Nistagmus este comun, provocand vedere incetosata, iar cand apare, ochii se misca rapid si repetat intr-o singura directie, apoi se intorc incet la pozitia initiala.

Sindromul Chédiak-Higashi, de asemenea, cauzeaza adesea leziuni ale gurii, gingivita si boala parodontala. Persoanele cu sindrom Chédiak-Higashi sufera, de asemenea, de infectii frecvente. Infectiile afecteaza, de obicei, caile respiratorii, pielea si membranele care captusesc interiorul gurii.

La aproximativ 80% dintre oameni, sindromul Chédiak-Higashi evolueaza negativ, provocand febra, icter (o ingalbenire a pielii si a ochilor), ficat si splina marite, ganglioni limfatici umflati si o tendinta de a sangera sau vanatai care apar cu usurinta. Tulburarea poate afecta, de asemenea, sistemul nervos, provocand slabiciune, stangacie, dificultati de mers pe jos si convulsii. Odata ce aceste simptome se dezvolta, sindromul este de obicei fatal in termen de 30 luni.

Faza accelerata, care afecteaza aproximativ 85% dintre pacienti in primul deceniu, este aspectul clinic cel mai amenintator al bolii. Aceasta manifestare este cunoscuta sub numele de versiunea "copilariei" a bolii. Se intampla de obicei dupa o infectie initiala cu virusul Epstein-Barr (EBV) si poate arata ca limfom.

Aproximativ 10-15% din cazuri, cunoscute sub numele de forme de „adolescent” si „adult”, au un istoric clinic mai putin sever. In timpul copilariei, adolescentei si maturitatii, acesti copii au in mare parte hipopigmentare modesta si o prevalenta mai mica a infectiilor. Ei au simptome modeste de sangerare si traiesc pana la varsta adulta fara a trece printr-o faza accelerata. Cu toate acestea, acestia dobandesc simptome neurologice in crestere, cum ar fi afectarea intelectuala, dementa, neuropatia periferica, problemele de echilibru, tremor in timpul adolescentei sau maturitatii.

Diagnostic
Din punct de vedere clinic, diagnosticul trebuie luat in considerare la persoanele care prezinta semne de imunodeficienta; diluarea pigmentara a pielii, parului sau ochilor; neutropenie congenitala sau tranzitorie; si semne de simptome neurologice inexplicabile sau neurodegenerare.

Un diagnostic poate fi facut pe baza prezentei granulelor anormal de mari in celule, cum ar fi melanocitele, leucocitele si precursorii lor de maduva osoasa, fibroblastele, tesutul nervos central si periferic si parul. Testarea genetica moleculara poate fi, de asemenea, efectuata pentru a detecta variantele bialelice ale genei LYST. Odata ce diagnosticul de Chediak Higashi a fost confirmat, se pot face urmatoarele pentru a evalua amploarea bolii:

Evaluarea prezentei fazei accelerate
Splenomegalie
Orice antecedente de febra recurenta sau febra inexplicabila
Citopenie care afecteaza cel putin doua linii celulare
Cresterea concentratiei serice de feritina
Niveluri crescute ale receptorilor interleukina-2 solubili
Semne de hemofagocitoza fie in maduva osoasa, fie in lichidul cefalorahidian
Semne de disfunctie hepatica (hipertrigliceridemie sau hipofibrinogenemie)
Tratamentul simptomelor clinice
Pentru deficienta hematologica si imuna
Singurul remediu este un transplant de celule stem hematopoietice alogene si, prin urmare, acesta trebuie facut imediat ce diagnosticul este stabilit.

Rezultatele sunt cele mai favorabile atunci cand transplantul se face inainte de dezvoltarea fazei accelerate. Daca semnele de faza accelerata sunt evidente, atunci hemofagocitoza trebuie adusa intr-o etapa de remisie inainte de transplant.

Pentru simptomele oculare
Acuitatea vizuala poate fi imbunatatita prin corectarea erorilor de refractie. Ochelarii de soare ar trebui sa fie purtati pentru a proteja ochii sensibili impotriva razelor UV.

Pentru hipopigmentare
Persoanele trebuie sa poarte protectie solara pentru a preveni cancerele de piele si daunele provocate de soare. Gradul de protectie depinde de severitatea hipopigmentarii.

Pentru manifestari neurologica
Deoarece simptomele sunt progresive, reabilitarea ar trebui sa fie inceputa pentru pacientii mai in varsta cat mai curand posibil in cursul bolii.

Prevenirea complicatiilor secundare
Protejati-va cat mai mult posibil impotriva expunerii la agenti infectiosi. De asemenea, AINS trebuie evitate, deoarece acestea pot exacerba tendintele de sangerare.
Utilizarea prompta si agresiva a antibioticelor pentru tratarea bolilor bacteriene. Utilizarea profilaxiei antibiotice pe scara larga inainte de procedurile dentare sau invazive este controversata. Cu toate acestea, ar trebui sa fie luate in considerare la cei cu un sistem imunitar compromis si neutropenie. Imunizarile trebuie administrate.

Inainte de orice procedura invaziva, se vor administra medicamente pentru a ajuta la controlul sangerarii. Transfuzia de trombocite poate fi necesara pentru cei cu traume grave sau sangerari extinse. Tratamentul sindromului Chédiak-Higashi include antibiotice pentru a ajuta la prevenirea infectiilor si interferon gamma (un medicament care modifica sistemul imunitar) pentru a ajuta sistemul imunitar sa functioneze mai bine. Corticosteroizii si indepartarea splinei (splenectomia) uneori amelioreaza temporar simptomele.

Cu toate acestea, daca nu se efectueaza transplantul de celule stem, majoritatea oamenilor mor din cauza infectiilor inainte de varsta de 7 de ani. Transplantul de celule stem de la un donator cu acelasi tip de tesut le poate vindeca. Copiii primesc, de obicei, un medicament pentru chimioterapie inainte de transplant (chimioterapie pre-transplant conditionat) pentru a reduce riscul de respingere a celulelor transplantate. Aproximativ 60% dintre copii sunt inca in viata la 5 ani dupa transplant.

Persoanele cu semne de imunodeficienta, diluare a pigmentului pielii, parului sau ochilor, neutropenie congenitala sau temporara si simptome de probleme neurologice inexplicabile sau neurodegenerare trebuie evaluate clinic. Este esential sa se distinga sindromul Chédiak-Higashi de alte boli de hipopigmentare legate de imunodeficiente. 

Ce este boala celiaca?

Boala celiaca este o boala autoimuna in care alimentele care contin glutenul proteic, care se gaseste in grau, orz, secara si alte cereale, declanseaza celulele albe din sange sa atace mucoasa intestinului subtire, erodandu-l in cele din urma pana cand este uzat. Boala celiaca are o gama larga de simptome potentiale, de la dureri abdominale la dureri de cap, iar simptomele incipiente sunt confundate usor cu alte boli precum enterocolita acuta, ulcer gastric, ulcer duodenal, indigestie, ampendicita sau alte boli sistemice ale sistemului digestiv.

Aceste simptome si daune intestinale pot fi in mare masura inversate odata ce sunteti diagnosticat si urmati o dieta fara gluten - singurul tratament actual pentru aceasta afectiune. Persoanele cu boala celiaca netratata adesea nu pot absorbi nutrientii din alimente, iar acest lucru poate duce la complicatii grave de sanatate, cum ar fi malnutritia, osteoporoza, infertilitatea si chiar cancerul.

In plus, daca persoanele care sufera de boala celiaca consuma alimente care nu contin gluten sa zicem fructe, legume in amestec cu preparate cu gluten, sa spunem pizza cu legume pot declansa blocaje acute in intestin pentru ca bolul alimentar nu este procesat adecvat.

Cum poti depista boala celiaca?

Bibliografie:

Green PHR. The Role of Endoscopy in the Diagnosis of Celiac Disease. Gastroenterol Hepatol (N Y). 2014;
Rashid M, Butzner JD, Warren R, et al. Home blood testing for celiac disease: recommendations for management. Physician. 2009;
Kalf RR, Mihaescu R, Kundu S, De knijff P, Green RC, Janssens AC. Variations in predicted risks in personal genome testing for common complex diseases. Genet Med. 2014;
Wolf J, Hasenclever D, Petroff D, et al. Antibodies in the diagnosis of coeliac disease: a biopsy-controlled, international, multicentre study of 376 children with coeliac disease and 695 controls. PLoS ONE. 2014;
Antiga E, Caproni M. The diagnosis and treatment of dermatitis herpetiformis. Clin Cosmet Investig Dermatol. 2015;
Zhu J, Mulder CJ, Dieleman LA. Celiac Disease: Against the Grain in Gastroenterology. Journal of the Canadian Association of Gastroenterology. 2018. 
Roy A, Pallai M, Lebwohl B, Taylor AK, Green PH. Attitudes Toward Genetic Testing for Celiac Disease. J Genet Couns. 2016;
Luján-sanchis M, Pérez-cuadrado-robles E, García-lledó J, et al. Role of capsule endoscopy in suspected celiac disease: A European multi-centre study. World J Gastroenterol. 2017;
Rubio-tapia A, Barton SH, Murray JA. Celiac disease and persistent symptoms. Clin Gastroenterol Hepatol. 2011;