Pentru comenzi telefonice: 0374.471.155
Pentru comenzi telefonice: 0374.471.155 | Program Call Center: Luni - Vineri, 9:00 - 17:00
Spring va ureaza Paste fericit!
Black Friday la Spring | Comenzi telefonice: 0374.471.155
Stimati clienti, datorita sarbatorilor Pascale este posibil sa apara intarzieri in livrarile coletelor. Ne cerem scuze pentru inconvenient. Paste fericit, plin de sanatate!
Polimialgia reumatica: Cand poate declansa arterita si cum putem preveni aceasta afectiune

Polimialgia reumatica: Cand poate declansa arterita si cum putem preveni aceasta afectiune

Irina Ghiniţă
de , Farmacist
Data publicării: 15 noiembrie 2024 Ultima actualizare: 15 noiembrie 2024

Arterita temporala este o conditie inflamatorie serioasa care afecteaza adesea persoanele de varsta a treia si poate aparea in contextul polimialgiei reumatice, o alta afectiune inflamatorie ce provoaca dureri intense in zona umerilor si soldurilor. Desi mecanismele exacte ale aparitiei arteritei temporale raman inca neclare, studiile sugereaza ca factorii genetici ar putea juca un rol, desi cercetarile in acest sens nu au oferit inca rezultate concludente.

Adesea asociata cu utilizarea prelungita a antibioticelor sau cu infectii severe anterioare, arterita temporala este cunoscuta si sub denumirea de arterita cu celule gigant. Simptomele tipice includ somnolenta, o stare generala alterata si slabiciune, afectand semnificativ calitatea vietii pacientilor. Identificarea timpurie si tratamentul adecvat sunt esentiale pentru a controla simptomele si pentru a preveni progresia bolii spre complicatii mai severe. Tratamentul eficient poate duce la o ameliorare rapida a simptomelor si la normalizarea activitatilor zilnice ale pacientilor, subliniind importanta accesului la ingrijiri medicale prompte si adecvate pentru cei afectati.

Simptomele bolii. Cum le recunosti?

Arterita temporala poate avea o gama variata de simptome care adesea sunt trecute cu vederea sau minimizate din cauza naturii lor vagi. Simptomele tipice includ transpiratii excesive, febra si o stare generala de disconfort, toate datorate scaderii circulatiei sanguine. Printre manifestarile frecvente se numara si durerile de maxilar sau pierderea apetitului, care sunt semnale ale reducerii fluxului sanguin normal.

Simptome suplimentare pot include dureri musculare, migrene intense, sensibilitate la nivelul scalpului si, in situatii severe, chiar pierderea vederii. Problemele de vedere pot fi abordate uneori prin proceduri cum ar fi chirurgia LASIK, desi, in cazuri rare, orbirea poate deveni permanenta fara posibilitate de remediere. Letargia profunda si pierderea brusca si semnificativa in greutate (peste 5% din greutatea corporala fara intentia de a slabi) sunt alte semnale de alarma. Desi unele simptome sunt mai putin comune, cum ar fi sangerarea gingiilor, leziunile faciale sau bucale si durerile articulare inexplicabile, acestea nu trebuie ignorate, deoarece pot indica si alte probleme de sanatate.

Cauzele care duc la declansarea bolii

Arterele pot suferi inflamatii sau leziuni, ceea ce duce la aparitia unor complicatii serioase. Una dintre aceste afectiuni este arterita temporala, o boala inflamatorie a arterelor care ramane inca invaluita in mister in ceea ce priveste cauzele exacte ale aparitiei sale. Desi originea exacta a inflamatiei arteriale nu este pe deplin inteleasa, expertii sugereaza ca factorii genetici si influentele dietetice ar putea juca un rol semnificativ.

Arterita temporala afecteaza predominant persoanele de peste 50 de ani, cu un risc mai accentuat observat la femei si la indivizii de origine europeana, acestia din urma fiind mai susceptibili de a dezvolta varianta mai severa cunoscuta sub denumirea de arterita cu celule gigant. Recomandarea esentiala pentru cei care suspecteaza ca ar putea suferi de arterita temporala este consultarea medicala imediata. Dialogul cu un specialist este important pentru evaluarea simptomelor si discutarea optiunilor de tratament adecvate, care pot varia in functie de severitatea si specificul cazului individual.

Factori de risc asociati cu aceasta boala reumatica

Factorii de risc pentru arterita de celule gigante sunt influentati de cateva aspecte demografice si conditii de sanatate preexistente. In primul rand, varsta constituie un factor determinant, deoarece persoanele care au depasit varsta de 50 de ani sunt predispuse la aceasta afectiune. Sexul joaca un rol semnificativ, femeile fiind mai susceptibile la dezvoltarea acestei boli comparativ cu barbatii.

O particularitate interesanta o reprezinta originea etnica, indivizii cu ascendenta din Europa de Nord, mai precis cei de origine scandinava, avand o incidenta mai mare a arteritei de celule gigante. Exista o corelatie notabila intre arterita de celule gigante si polimialgia reumatica, aproape jumatate dintre pacientii cu aceasta forma de arterita fiind diagnosticati si cu polimialgie reumatica. Aceste informatii subliniaza importanta constientizarii si monitorizarii simptomelor specifice in randul grupurilor cu risc crescut.

Complicatii care pot agrava boala

Arterita de celule gigant, cunoscuta si sub denumirea de arterita temporala, poate duce la complicatii serioase daca nu este tratata corespunzator. Una dintre cele mai grave consecinte ale acestei afectiuni este orbirea. Aceasta apare din cauza inflamatiei care restrange vasele de sange, diminuand astfel fluxul sanguin catre diverse parti ale corpului, inclusiv ochii. Fara un aport adecvat de sange, tesuturile oculare pot suferi, ceea ce poate rezulta in pierderea vederii.

O alta complicatie alarmanta este formarea anevrismelor aortice. Anevrismul apare atunci cand peretii unui vas de sange, cel mai adesea aorta, devin slabiti si se dilata anormal. Aceasta bula, daca se rupe, poate declansa sangerari interne grave, cu riscuri vitale. Arterita de celule gigant poate creste riscul unui accident vascular cerebral. Inflamatia arteriala poate facilita formarea unui tromb (cheag de sange) care, daca blocheaza o artera cerebrala, poate opri fluxul sanguin catre creier, avand ca rezultat un accident vascular cerebral. Aceste potentiale complicatii subliniaza importanta diagnosticarii precoce si a tratamentului adecvat al arteritei de celule gigant.

Preventia si tratarea afectiunii

Arterita temporala poate fi gestionata eficient pentru a preveni complicatii severe, inclusiv pierderea vederii. Tratamentul standard implica utilizarea prednisonului, un corticosteroid care suprima activitatea sistemului imunitar si amelioreaza simptomele asociate, precum durerile de cap si problemele cardiace. In prima faza, se administreaza doze mari de prednison pentru a controla rapid inflamatia arteriala, urmate de o reducere graduala a dozei in lunile urmatoare pentru a minimiza inflamatia pe termen lung. Desi corticosteroizii sunt eficienti, utilizarea lor pe termen lung prezinta riscuri semnificative, cum ar fi infectiile, diabetul, cresterea in greutate, glaucomul, hipertensiunea arteriala, osteoporoza si alte efecte secundare. Pentru pacientii care nu tolereaza bine prednisonul, medicii pot recomanda medicamente imunosupresoare alternative, cum ar fi azatioprina sau metotrexatul.

Pentru a reduce riscul de complicatii grave, cum ar fi orbirea sau accidentul vascular cerebral, medicii pot prescrie si o doza redusa de acid acetilsalicilic. Monitorizarea regulata a starii de sanatate este importanta, in special pentru persoanele peste 50 de ani, care ar trebui sa efectueze controale oftalmologice periodice si sa-si evalueze starea de sanatate vasculara la fiecare 5 ani, sau anual in cazul diabetului. Prevenirea arteritei temporale implica gestionarea factorilor de risc, cum ar fi dieta bogata in grasimi animale, sare si zahar si evitarea fumatului. Chiar daca nu exista o metoda simpla si directa de preventie, modificarile stilului de viata pot juca un rol semnificativ in reducerea riscurilor asociate acestei boli.

Bibliografie:

Ahn SH, Prince EA, Dubel GJ. Basic neuroangiography: review of technique and perioperative patient care. Semin Intervent Radiol. 2013; 

Ali ZA, Karimi Galougahi K, Nazif T, Maehara A, Hardy MA, Cohen DJ, Ratner LE, Collins MB, Moses JW, Kirtane AJ, Stone GW, Karmpaliotis D, Leon MB. Imaging- and physiology-guided percutaneous coronary intervention without contrast administration in advanced renal failure: a feasibility, safety, and outcome study. Eur Heart J. 2016 Oct 21;

Parviz Y, Fall K, Stone GW, Maehara A, Ben-Yehuda O, Mintz GS, Ali ZA. Imaging and Physiology to Guide Venous Graft Interventions Without Contrast Administration in Advanced Renal Failure. J Invasive Cardiol. 2017 Nov;

Articole similare
Sindromul Brugada: Cum il recunosti, simptome, cum se poate trata Sindromul Brugada: Cum il recunosti, simptome, cum se poate trata

Prima asociere genetica cu sindromul Brugada descoperita a fost o mutatie a pierderii functiei in gena canalului de sodiu cu tensiune cardiaca SCN5A. Se crede ca se gaseste in 15-30% din cazurile de sindrom Brugada. Mutatiile canalelor de calciu si potasiu, proteinele canalelor asociate si proteinele desmosomale au fost, de asemenea, legate de boala. Sindromul Brugada este mostenit intr-un model dominant autozomal. In plus, multi factori de mediu si genetici pot influenta fenotipul, inclusiv temperatura, medicamentele, anomaliile electrolitice si consumul de cocaina.

12 noiembrie 2024
Edited 12 noiembrie 2024
citește articolul
Sindromul de QT lung: Tulburare genetica a ritmului cardiac, cum se poate trata Sindromul de QT lung: Tulburare genetica a ritmului cardiac, cum se poate trata

Sindromul QT lung (SQTL) este o tulburare ereditara a ritmului cardiac, caracterizata prin intervalul QT prelungit in electrocardiograma. Aceasta afectiune predispune persoanele afectate la aritmii ventriculare periculoase, cum ar fi tahicardia ventriculara sau fibrilatia ventriculara, care pot duce la sincopa, stop cardiac sau moarte subita. Sindromul QT lung este un tip de tulburare de conducere.  O tulburare de conducere este o problema cu sistemul electric care controleaza bataile inimii. ECG este un test care detecteaza si inregistreaza activitatea electrica a inimii. 

7 iunie 2023
citește articolul
Sindromul urechilor deformate: Cum se poate corecta, factori genetici care il declanseaza Sindromul urechilor deformate: Cum se poate corecta, factori genetici care il declanseaza

Medicii credeau ca urechile deformate se vor corecta pe masura ce bebelusii cresc. Cercetarile actuale arata ca acest lucru nu este cazul, deoarece aproximativ 70% din deformarile urechii netratate persista in copilarie. O mai buna intelegere a cartilajului care formeaza urechea externa si progresele in ingineria biomedicala au generat mai multe optiuni de tratament pentru a corecta la corectarea aspectului urechilor la copii. Unele tratamente ajuta urechile sa functioneze corect, in timp ce altele tind sa arate mai bine.

31 mai 2023
citește articolul

Informatiile din acest articol nu trebuie sa inlocuiasca consultarea unui specialist sau vizita la un medic. Orice recomandare medicala continuta de acest material are scop pur informativ. Concluziile sau referintele nu sunt tipice si pot varia de la individ la individ si pot depinde de stilul de viata al fiecaruia, de starea de sanatate, dar si de alti factori. Aceste informatii nu trebuie sa inlocuiasca un diagnostic avizat.