Pentru comenzi telefonice: 0374.471.155
Pentru comenzi telefonice: 0374.471.155 | Program Call Center: Luni - Vineri, 9:30 - 17:00
Sarbatori fericite!
Black Friday la Spring | Comenzi telefonice: 0374.471.155
Stimati clienti, datorita sarbatorilor Pascale este posibil sa apara intarzieri in livrarile coletelor. Ne cerem scuze pentru inconvenient. Paste fericit, plin de sanatate!
Accidentul ischemic tranzitoriu: cum apare si cum se poate trata

Accidentul ischemic tranzitoriu: cum apare si cum se poate trata

Alexandra Nelepcu
de , Farmacist Diriginte
Data publicării: 11 iulie 2022 Ultima actualizare: 11 ianuarie 2023

Accidentul ischemic tranzitoriu este un deficit neurologic sau retinian, care survine ca urmare a ocluziei brutale vasculare cerebrale sau retiniene, de origine ischemica, cu sistematizare clinica cerebrala si/sau oculara, ale carui simptome dispar rapid, in general in mai putin de 30 de minute, fara leziuni acute pe RMN cerebral. Prin urmare diagnosticul definitiv de AIT este un diagnostic a posteriori, adica numai dupa realizarea RMN-ului cerebral.

Ce este un accident ischemic tranzitoriu

Vechea definitie care incadra AIT-ul intr-o durata de maximum 24 de ore este vetusta si a fost abandonata, tipul acesta de simptomatologie incadrandu-se in definitia AVC-ului degresiv daca sunt leziuni acute pe RMN-ul cerebral realizat in urgenta. Daca simptomele sunt rapid degresive, chiar in cateva minute, dar sunt leziuni acute pe RMN-ul cerebral realizat in urgenta, desi tabloul clinic a fost rapid rezolutiv, nu mai vorbim despre AIT, ci despre AVC, prognosticul evolutiv fiind total diferit in contextul prezentei sau al absentei leziunilor cerebrale pe RMN. Tratamentul este de asemenea diferit.

Simptome accident ischemic tranzitoriu

Un AIT incepe brusc, ca un accident vascular cerebral ischemic. Diferenta este ca AIT dureaza doar 2 pana la 30 de minute. Simptomele pot include:

  • Amorteala sau slabiciune brusca a fetei, bratului sau piciorului, in special pe o parte a corpului;
  • Confuzie brusca;
  • Probleme brusce de vorbit;
  • Dificultati bruste de a vedea in unul sau ambii ochi;
  • Probleme bruste la mers;
  • Ameteala brusca, pierderea echilibrului sau a coordonarii;
  • Cefalee brusca, severa, fara cauza cunoscuta;

AIT sunt uneori numite „accidente vasculare cerebrale de avertizare” si tind sa apara de mai multe ori. In multe cazuri, AIT sunt urmate de accidente vasculare cerebrale, de obicei in decurs de un an de la primul atac.

Cauze si factori de risc

AIT-urile pot fi cauzate de o varietate de factori, inclusiv exista un raport de cauzalitate intre AIT si ingustarea arterelor, de obicei cauzata de ateroscleroza. Acesta este momentul in care materialul gras se acumuleaza si se intareste pe peretele unei artere. Acest material se poate rupe si se poate bloca in vasele de sange mai mici din creier.

  • Stenoza arterei cerebrale
  • Spasme in peretii arterelor
  • Tensiune arteriala crescuta

O lipsa de oxigen in sangele care curge catre creier, care poate aparea atunci cand o persoana este sever anemica, are otravire cu monoxid de carbon sau are leucemie sau policitemie, o afectiune care produce celule sanguine anormale si coagulare.

Diagnostic AIT

Multe tulburari, cum ar fi convulsii, tumori, migrene sau niveluri anormale de zahar din sange, pot provoca simptome similare cu cele ale AIT. In timp ce bruscitatea simptomelor sugereaza indicii despre care zona a creierului este afectata, este necesara o evaluare atenta.

Testele imagistice, cum ar fi tomografia computerizata (CT) sau imagistica prin rezonanta magnetica (RMN), sunt utile in diagnosticarea accidentului vascular cerebral si pentru a vedea ce parti ale creierului sunt afectate. Cu toate acestea, ele nu sunt utile pentru diagnosticarea AIT, deoarece AIT nu provoaca de obicei daune permanente care pot fi vazute odata ce atacul s-a incheiat.

Mai multe tehnici pot fi utilizate pentru a confirma TIA daca blocajul are loc in una sau ambele artere carotide. Tehnicile de diagnosticare includ analize precum imagistica duplex carotidian pentru a evalua starea de sanatate a arterelor principale care transporta sange de la inima la creier

Ecografia Doppler transcranian (TCD), care poate masura fluxul sanguin si poate oferi medicilor informatii despre dimensiunea blocajului
Un RMN sau o angiografie cerebrala poate arata daca este prezenta o ingustare severa a arterei sau angiografie tomografie computerizata (CT).

Tratament AIT

Tratamentul AIT are ca scop prevenirea accidentului vascular cerebral. Principalii factori de risc pentru accident vascular cerebral sunt:

  • Tensiune arteriala crescuta
  • Niveluri ridicate de colesterol
  • Fumat
  • Diabet necontrolat

cum recunosti un avc

Alte abordari pentru tratarea sau prevenirea AIT pot fi utilizate in functie de cauza atacului. Daca cauza este stenoza arterei carotide, tratamentul poate include o procedura de deschidere a arterei cunoscuta sub numele de stentarea arterei carotide sau o alta procedura cunoscuta sub numele de endarterectomie carotida.

Daca atacul a fost cauzat de un cheag de sange, medicamentele pot ajuta la spargerea cheagului de sange si la prevenirea viitoarelor cheaguri. Acest lucru poate fi la fel de simplu ca o aspirina pe zi sau poate insemna administrarea de anticoagulante, cum ar fi heparina sau warfarina.

O procedura neurochirurgicala cunoscuta sub numele de endarterectomie poate fi luata in considerare daca mai mult de 70% din vasul de sange este blocat si pacientul a avut simptome asemanatoare accidentului vascular cerebral in ultimele sase luni.

Scopul tratamentului este de a preveni complicatiile care pot pune viata in pericol, care pot aparea imediat dupa dezvoltarea simptomelor de AVC, de a preveni viitoarele accidente vasculare cerebrale, de a reduce dizabilitatea, de a preveni complicatiile pe termen lung si de a ajuta pacientul sa revina la o functionare cat mai normala posibil prin reabilitare.

Sursa: https://www.cedars-sinai.org/

Bibliografie:

1. Gennai S, Giordano-Orsini G, Lefour S, Cuisenier P. [Transient Ischemic Attack: Limits and challenges of early management]. Presse Med. 2018 Nov - Dec;
2. Yousufuddin M, Young N, Shultz J, Doyle T, Fuerstenberg KM, Jensen K, Arumaithurai K, Murad MH. Predictors of Recurrent Hospitalizations and the Importance of These Hospitalizations for Subsequent Mortality After Incident Transient Ischemic Attack. J Stroke Cerebrovasc Dis. 2019 Jan;

3.Kim J, Thrift AG. A Promising Skills-Based Intervention to Reduce Blood Pressure in Individuals With Stroke and Transient Ischemic Attack. JAMA Neurol. 2019 Jan 01;

4. Navis A, Garcia-Santibanez R, Skliut M. Epidemiology and Outcomes of Ischemic Stroke and Transient Ischemic Attack in the Adult and Geriatric Population. J Stroke Cerebrovasc Dis. 2019 Jan;

5. Cereda CW, Olivot JM. Emergency Department (ED) Triage for Transient Ischemic Attack (TIA). Curr Atheroscler Rep. 2018 Sep 25;

6. Liu L, Ding J, Leng X, Pu Y, Huang LA, Xu A, Wong KSL, Wang X, Wang Y. Guidelines for evaluation and management of cerebral collateral circulation in ischaemic stroke 2017. Stroke Vasc Neurol. 2018 Sep;

7. Bibok MB, Votova K, Balshaw RF, Penn M, Lesperance ML, Harris DR, Sedgwick C, Nealis M, Farrell B, Mathieson JR, Penn AM. Retrospective evaluation of a clinical decision support tool for effective computed tomography angiography utilization in urgent brain imaging of suspected TIA/minor stroke in the emergency department. CJEM. 2019 May;

8. Johnston SC, Nguyen-Huynh MN, Schwarz ME, Fuller K, Williams CE, Josephson SA, Hankey GJ, Hart RG, Levine SR, Biller J, Brown RD, Sacco RL, Kappelle LJ, Koudstaal PJ, Bogousslavsky J, Caplan LR, van Gijn J, Algra A, Rothwell PM, Adams HP, Albers GW. National Stroke Association guidelines for the management of transient ischemic attacks. Ann Neurol. 2006 Sep;

9. Cutting S, Regan E, Lee VH, Prabhakaran S. High ABCD2 Scores and In-Hospital Interventions following Transient Ischemic Attack. Cerebrovasc Dis Extra. 2016;

10. Bath PM, Woodhouse LJ, Appleton JP, Beridze M, Christensen H, Dineen RA, Flaherty K, Duley L, England TJ, Havard D, Heptinstall S, James M, Kasonde C, Krishnan K, Markus HS, Montgomery AA, Pocock S, Randall M, Ranta A, Robinson TG, Scutt P, Venables GS, Sprigg N. Triple versus guideline antiplatelet therapy to prevent recurrence after acute ischaemic stroke or transient ischaemic attack: the TARDIS RCT. Health Technol Assess. 2018 Aug;

Informatiile din acest articol nu trebuie sa inlocuiasca consultarea unui specialist sau vizita la un medic. Orice recomandare medicala continuta de acest material are scop pur informativ. Concluziile sau referintele nu sunt tipice si pot varia de la individ la individ si pot depinde de stilul de viata al fiecaruia, de starea de sanatate, dar si de alti factori. Aceste informatii nu trebuie sa inlocuiasca un diagnostic avizat.

Top 10 produse recomandate

Articolele 1 la 4 din 8 total

Pagina