Adenocarcinomul cefalopancreatic: Ce este, cum se diagnosticheaza si ce optiuni de tratament exista

Adenocarcinomul cefalopancreatic este un tip de cancer care se dezvolta in zona capului pancreasului, denumita si capul pancreatic. Adenocarcinomul este un tip comun de cancer care incepe in celulele glandulare, care produc mucus si alte substante necesare functionarii normale a organului.

Cancerul pancreatic este un tip de cancer agresiv si dificil de tratat in stadii avansate. Adenocarcinomul cefalopancreatic, care afecteaza partea capului pancreatic, poate provoca simptome precum durere abdominala, pierdere in greutate, icter (colorarea pielii si a ochilor in galben) si disconfort general. Din pacate, in multe cazuri, cancerul pancreatic este diagnosticat in stadii avansate, cand optiunile de tratament pot fi limitate.

Cum putem preveni adenocarcinomul cefalopancreatic

Prevenirea adenocarcinomului cefalopancreatic este un obiectiv important si, desi nu exista o metoda garantata pentru a preveni complet aceasta forma de cancer, exista cativa factori de stil de viata si masuri preventive care pot ajuta la reducerea riscului de a dezvolta cancer pancreatic:

Renuntati la fumat: Fumatul este unul dintre principalii factori de risc pentru cancerul pancreatic. Renuntarea la fumat poate reduce semnificativ riscul de a dezvolta acest tip de cancer si are si alte beneficii semnificative pentru sanatate.

Mentineti o greutate corporala sanatoasa: Supraponderabilitatea si obezitatea pot creste riscul de cancer pancreatic. Adoptarea unei diete echilibrate si mentinerea unui nivel sanatos de activitate fizica pot contribui la mentinerea greutatii corporale in limite normale.

Dieta sanatoasa: Consumul unei diete sanatoase, bogata in fructe, legume, cereale integrale si alimente cu continut scazut de grasimi, si limitarea consumului de carne procesata si alimente bogate in grasimi saturate poate fi benefica pentru prevenirea cancerului pancreatic.

Consum moderat de alcool: Consumul excesiv de alcool a fost asociat cu un risc crescut de cancer pancreatic. Limitarea consumului de alcool sau evitarea acestuia poate contribui la reducerea riscului.

Controlul diabetului: Persoanele cu diabet zaharat au un risc mai mare de a dezvolta cancer pancreatic. Mentinerea unei glicemii in limite normale si monitorizarea diabetului in mod adecvat pot ajuta la reducerea riscului.

Monitorizarea predispozitiei genetice: Persoanele cu istoric familial de cancer pancreatic pot avea un risc crescut de a dezvolta aceasta afectiune. In aceste cazuri, discutati cu medicul despre screening-ul si monitorizarea adecvata.

Reduceti expunerea la substante chimice nocive: Unele studii sugereaza ca expunerea la anumite substante chimice sau substante toxice poate creste riscul de cancer pancreatic. Incercati sa evitati expunerea la substante toxice si sa respectati regulile de siguranta in medii de lucru sau in locuri cu potentiale substante periculoase.

Este important sa intelegem ca preventia nu poate oferi o garantie absoluta impotriva cancerului pancreatic, dar adoptarea unui stil de viata sanatos si reducerea factorilor de risc poate contribui semnificativ la mentinerea sanatatii generale si la reducerea riscului de cancer pancreatic. Daca aveti preocupari sau un risc crescut de cancer pancreatic, discutati cu medicul pentru evaluarea si gestionarea adecvata a riscului individual.

 

1. 

   

   Efi-Digest, 20 comprimate, Naturalis

   Rating:

   100%

   4 Review-uri

   18,90  RON

   Adaugă în coș

   Adaugati la Lista de Dorinte Adaugati pentru comparare

Cum se diagnosticheaza aceasta forma de cancer

Diagnosticarea adenocarcinomului cefalopancreatic implica o serie de proceduri si investigatii medicale pentru a confirma prezenta tumorii si pentru a evalua stadiul extinderii acesteia. Unele dintre metodele obisnuite de diagnostic includ:

Anamneza si examinarea fizica: Medicul va discuta cu pacientul despre simptomele sale, istoricul medical si factorii de risc. De asemenea, va efectua un examen fizic pentru a cauta semne si simptome posibile ale cancerului pancreatic.

Analize de sange: Analizele de sange pot oferi informatii despre starea generala de sanatate a pacientului si pot detecta anumite markeri tumorali care pot fi crescuti in prezenta adenocarcinomului pancreatic.

Tomografie computerizata (CT): CT-ul abdominal poate oferi imagini detaliate ale pancreasului si a altor structuri abdominale, ajutand la detectarea tumorilor si evaluarea extinderii lor.
Ecografia endoscopica (EUS): Aceasta implica introducerea unui endoscop in duoden si in partea superioara a tractului gastrointestinal pentru a vizualiza direct pancreasul si structurile invecinate, identificand eventualele tumori sau leziuni.

Rezonanta magnetica (RMN): RMN-ul poate oferi imagini detaliate ale pancreasului si poate fi utilizata in completarea evaluarii imagistice.

Colangiopancreatografia retrograda endoscopica (ERCP): Aceasta este o procedura in care un endoscop flexibil este introdus prin gura pana in intestinul subtire pentru a vizualiza si evalua sistemul biliar si canalul pancreatic.

Biopsia: Pentru a confirma diagnosticul de adenocarcinom cefalopancreatic, se poate efectua o biopsie. Aceasta implica prelevarea unei mostre de tesut din tumora pentru examinarea microscopica a celulelor canceroase.

Stadializare: Dupa confirmarea diagnosticului de adenocarcinom cefalopancreatic, este important sa se determine stadiul cancerului, adica sa se determine cat de mult s-a raspandit in organism. Acest lucru se realizeaza prin diferite teste imagistice si investigatii suplimentare.

Tratamentul corespunzator pentru adenocarcinom cefalopancreatic

Tratamentul adenocarcinomului cefalopancreatic poate varia in functie de stadiul cancerului, localizarea exacta a tumorii, starea de sanatate a pacientului si alte factori individuali. De obicei, tratamentul implica o abordare multidisciplinara, care combina mai multe metode terapeutice pentru a imbunatati sansele de supravietuire si pentru a controla simptomele. Optiunile de tratament pentru adenocarcinomul cefalopancreatic pot include urmatoarele:

Chirurgia: In cazul in care tumorile sunt localizate intr-o zona accesibila si nu s-au raspandit in alte parti ale corpului, se poate efectua o interventie chirurgicala pentru indepartarea tumorii. In anumite cazuri, poate fi necesara si indepartarea partiala sau totala a pancreasului, a duodenului si/sau a altor organe vecine.

Radioterapia: Aceasta metoda implica utilizarea razelor de inalta energie pentru a distruge celulele canceroase sau a incetini cresterea acestora. Radioterapia poate fi folosita inainte de interventia chirurgicala pentru a micsora tumora si a facilita excizia ei, sau dupa chirurgie pentru a distruge celulele canceroase ramase.

Chimioterapia: Chimioterapia implica administrarea de medicamente anticanceroase pentru a distruge celulele canceroase sau a incetini cresterea si raspandirea lor. Chimioterapia poate fi administrata inainte sau dupa interventia chirurgicala si, uneori, impreuna cu radioterapia.

Terapie tintita: Aceasta abordare implica utilizarea medicamentelor care actioneaza asupra unor tinte specifice prezente in celulele canceroase. Aceste medicamente pot bloca procesele de crestere si raspandire a tumorii.

Imunoterapia: Imunoterapia este o modalitate de tratament care stimuleaza sistemul imunitar al organismului pentru a lupta impotriva celulelor canceroase. Aceasta poate fi utilizata in anumite cazuri de adenocarcinom cefalopancreatic.

Terapie paliativa: Pentru pacientii cu adenocarcinom cefalopancreatic in stadii avansate, care nu sunt eligibili pentru tratamente curative, terapia paliativa se concentreaza pe controlul simptomelor, ameliorarea durerii si imbunatatirea calitatii vietii.

1. 

   Secom Essiac, 300 ml solutie

   Rating:

   100%

   1 Recenzie

   282,40  RON

   Adaugă în coș

   Adaugati la Lista de Dorinte Adaugati pentru comparare

Cum te poate ajuta o angiografie in caz de adenom pancreatic?

O angiografie se face atunci cand se doreste examinarea si studierea vaselor de sange (artere sau vene) pentru oricare dintre aceste probleme:

Obstructia partiala sau completa a vasului de sange: Orice artera sau vena poate avea o obstructie, iar cea mai frecventa cauza este formarea placilor de colesterol. Unele dintre consecintele acestei tulburari sunt infarctul cardiac, cerebral, dar orice organ poate fi afectat in functie de vasul de sange obstructionat;

Sangerare interna: Uneori nu este usor sa se identifice punctul in care apare pierderea de sange, iar angiografia permite obserbarea rupturii arterei sau venei prin care se scurge contrastul radiologic;

Identificarea tumorii: O angiografie poate ajuta la localizarea tumorilor maligne, deoarece circulatia in ele este foarte neregulata si poate fi vazuta prin intermediul acestei investigatii;

Stenoza arteriala: Stenoza este o ingustare a arterelor care depinde direct de intregul vas, spre deosebire de obstructii, care apar prin formarea obstacolelor in interior. Una dintre cele mai frecvente si importante stenoze este stenoza arterei renale;

Malformatie arteriala: Studiul angiografic permite vizualizarea ramurilor arterelor, care pot fi uneori dezorganizate si slabe. Aceste anomalii pot fi prezente de la nastere sau pot aparea pe tot parcursul vietii;

Planificarea chirurgiei: In unele situatii speciale, este necesar sa se efectueze o angiografie pentru a studia anatomia circulatiei sangelui in zona care urmeaza sa fie operata, desi in prezent se utilizeaza foarte putin, datorita dezvoltarii tomografiei axiale computerizate (CT);

Boala Buerger: In aceasta patologie arterele bratelor si picioarelor sufera de reactii fibrotice care le deformeaza, impiedicand astfel fluxul sanguin. Cauza sa principala este tutunul, iar angiografia permite vizualizarea formelor caracteristice ale arterelor in forma de tirbuson;

1. 

   

   Glicemonorm, 120 comprimate, Dacia Plant

   34,90  RON

   Adaugă în coș

   Adaugati la Lista de Dorinte Adaugati pentru comparare

Bibliografie:

1. Fleischmann D, Chin AS, Molvin L, Wang J, Hallett R. Computed Tomography Angiography: A Review and Technical Update. 2016 Jan;

2. Hartung MP, Grist TM, François CJ. Magnetic resonance angiography: current status and future directions. J Cardiovasc Magn Reson. 2011;

3. Campens L, Demulier L, De Groote K, Vandekerckhove K, De Wolf D, Roman MJ, Devereux RB, De Paepe A, De Backer J. Reference values for echocardiographic assessment of the diameter of the aortic root and ascending aorta spanning all age categories. Am J Cardiol. 2014 Sep 15;

4. Mintz GS, Popma JJ, Pichard AD, Kent KM, Satler LF, Chuang YC, Ditrano CJ, Leon MB. Patterns of calcification in coronary artery disease. A statistical analysis of intravascular ultrasound and coronary angiography in 1155 lesions. Circulation. 1995 Apr 01;

5. Ahn SH, Prince EA, Dubel GJ. Basic neuroangiography: review of technique and perioperative patient care. Semin Intervent Radiol. 2013; 

6. Ali ZA, Karimi Galougahi K, Nazif T, Maehara A, Hardy MA, Cohen DJ, Ratner LE, Collins MB, Moses JW, Kirtane AJ, Stone GW, Karmpaliotis D, Leon MB. Imaging- and physiology-guided percutaneous coronary intervention without contrast administration in advanced renal failure: a feasibility, safety, and outcome study. Eur Heart J. 2016 Oct 21;

7. Parviz Y, Fall K, Stone GW, Maehara A, Ben-Yehuda O, Mintz GS, Ali ZA. Imaging and Physiology to Guide Venous Graft Interventions Without Contrast Administration in Advanced Renal Failure. J Invasive Cardiol. 2017 Nov;

8. Madhwal S, Rajagopal V, Bhatt DL, Bajzer CT, Whitlow P, Kapadia SR. Predictors of difficult carotid stenting as determined by aortic arch angiography. J Invasive Cardiol. 2008 May;

9. Tavakol M, Ashraf S, Brener SJ. Risks and complications of coronary angiography: a comprehensive review. Glob J Health Sci. 2012;

10. Cigarroa RG, Lange RA, Williams RH, Hillis LD. Dosing of contrast material to prevent contrast nephropathy in patients with renal disease. Am J Med. 1989 Jun;

11. Gurm HS, Dixon SR, Smith DE, Share D, Lalonde T, Greenbaum A, Moscucci M., BMC2 (Blue Cross Blue Shield of Michigan Cardiovascular Consortium) Registry. Renal function-based contrast dosing to define safe limits of radiographic contrast media in patients undergoing percutaneous coronary interventions. J Am Coll Cardiol. 2011 Aug 23;