Analgezice: ce sunt, cand se administreaza si cum le alegem

Analgezicele sunt medicamente care pot suprima sau ameliora senzatia dureroasa. Cand apare o leziune si o parte a corpului nostru se simte deteriorata (rani, traume, inflamatie, arsuri etc.), celulele si terminatiile nervoase sensibile produc substante cunoscute sub numele de prostaglandine, care declanseaza impulsuri nervoase care ajung la creier, unde celulele creierului interpreteaza semnalul ca durere.

De ce apare durerea?

Durerea, care poate fi definita ca o experienta senzoriala sau emotionala neplacuta, insoteste nenumarate patologii de etiologie si gravitate foarte diverse, fiind un raspuns fiziologic la deteriorarea corpului. Obiectivul sau initial este de a fi o alarma si de a indica faptul ca exista o problema, de obicei o leziune a unor tesuturi. Pe de alta parte, inflamatia este un raspuns fiziologic la o agresiune care consta in principal dintr-o vasodilatatie locala si o acumulare de celule imunologice. Receptorii speciali ai senzatiilor dureroase sunt terminatiile nervoase libere. Impulsurile dureroase din structurile somatice si viscerale sunt transmise creierului prin nervii corespunzatori si structurile maduvei spinarii.

Tipuri de dureri

Exista numeroase clasificari ale durerii, desi niciuna dintre ele nu a fost impusa, deoarece acestea sunt in esenta complementare. Clasificarea etiologica se bazeaza pe originea bolii care provoaca durere. Vorbim atunci de durere mecanica, degenerativa, post-traumatica, neoplazica etc. In functie de durata, vom vorbi despre durerea acuta (cateva zile sau cateva saptamani) si cronica, atunci cand persista mai mult, cateva luni sau ani. In ceea ce priveste locul de origine al durerii, putem distinge durerea somatica superficiala (cea care provine din piele), durerea somatica profunda (cea care provine din muschi, tendoane, articulatii, etc.) si durerea viscerala profunda (cea care apare in organele interne). Luand in considerare intensitatea durerii, vorbim de durere usoara, moderata, intensa sau severa si foarte intensa.

Ce rol au analgezicele?

Analgezicele sunt medicamente care pot suprima sau ameliora senzatia dureroasa. Cu toate acestea, trebuie sa ne amintim ca, in cazul durerii constante si persistente, este important sa nu luam analgezice pana cand nu stim exact originea acestei dureri. Exista 3 grupuri principale: non-opioide (non-narcotice), opioide si analgezice adjuvante. Analgezicele non-narcotice sunt grupul cel mai frecvent utilizat, de exemplu acidul acetilsalicilic, ibuprofenul. Printre analgezicele narcotice (opioide), cea mai raspandita este codeina, iar cea mai puternica si universala este morfina. Analgezicele narcotice sunt rezervate pentru a trata durerea de intensitate severa la care non-narcoticele s-au dovedit ineficiente.

Tipuri de medicamente analgezice

Analgezice non-opioide - antiinflamatoare nesteroidiene si paracetamolul. In cadrul acestui grup, putem gasi paracetamol, care este antipiretic de prima alegere (desi nu are un efect antiinflamator nu apare intotdeauna in aceasta clasificare), si ibuprofen. Mecanismul de actiune al tuturor AINS este inhibarea ciclooxigenazei si sunt utilizate pentru dureri si inflamatii usoare, pe langa utilizarea lor ca antipiretice.
Analgezice opioide slabe - In cadrul acestui grup regasim ingrediente active, cum ar fi codeina. Acest grup de antiinflamatoare este utilizat pentru dureri moderate.
Analgezice opioide puternice - Acestea sunt utilizate pentru dureri severe si, printre altele, se incadreaza in aceasta clasificare morfina.
Analgezice adjuvante -  Medicamentele adjuvante imbunatatesc raspunsul analgezic. Acestea sunt utilizate in mod normal pentru a trata simptomele care afecteaza calitatea vietii si agraveaza durerea, fiind deosebit de utile pentru unele tipuri de durere, cum ar fi neuropatia, fiind necesare pentru a atenua sau elimina efectele secundare ale altor medicamente. Acest grup include antidepresive, anticonvulsivante sau antiepileptice, neuroleptice, anxiolitice, steroizi, corticosteroizi, relaxante musculare, calcitonina, antiemetice, antispastice si anestezice locale.
Exista un numar mare de analgezice disponibile in farmacii sub diferite nume de marci. Pentru majoritatea celor care se confrunta cu durerea, le sunt prescrisa analgezice doar pentru cateva zile sau cel mult cateva saptamani, insa unele persoane au nevoie de un tratament pentru durere pe o perioada mai lunga de timp.

Cum alegem analgezicele?

Desi pe piata exista o mare varietate de analgezice, in alegerea acestora se va tine cont de mai mult aspecte, printre care si urmatoareleꓽ Varsta, Eventualele probleme de sanatate existente, Efectele adverse pe care analgezicele le pot avea, Tipul durerii (cauza si sursa acesteia), Gradul de intensitate al durerii si Evolutia si persistenta durerii.

Legat de modul de prescriptie, avem urmatoarea clasificare:

Paracetamol – se prescrie, de regula, in situatii in care durerea este usoara si, de asemenea, atunci cand nu exista o inflamatie in organism;

Antiinflamatoare nesteroidiene – se prescriu, in general, in cazuri de durere ce se asociaza cu inflamatia, de exemplu, dureri articulare produse de artrita sau dureri musculare;

Opioide – cele slabe se prescriu pentru dureri cronice, severe, atunci cand alte analgezice nu au dat rezultate. Opioidele puternice se prescriu, in general, pentru dureri acute post-operatorii, dar si in cazul unei vatamari grave. De asemenea, aceste tipuri de analgezice opioide se pot administra si pacientilor care sufera de diferite afectiuni in care durerea este extrem de puternica;

Analgezice topice – acestea vin sub forma de gel/crema si se utilizeaza pentru eliminarea durerii ce apare in muschi si in tesuturile moi;

Analgezice: Ce efecte adverse au?

Analgezicele non-narcotice sunt de obicei bine tolerate. Paracetamolul este in prezent un medicament universal, care nu are aproape multe contraindicatii si este foarte bine tolerat fara a provoca efecte adverse. Acidul acetilsalicilic si derivatii sai au dezavantajul ca, in multe cazuri, sa fie slab tolerate de sistemul digestiv si astfel pot produce uneori gastrita si sangerare gastrica, mai ales daca sunt administrate pe stomacul gol. 

Analgezicele narcotice pot provoca varsaturi, constipatie, somnolenta sau dificultati de respiratie. Desi sunt eliberate doar pe baza de prescriptie medicala, cu acestea se recomanda maxima prudenta, deoarece, in multe cazuri, analgezicele opioide daca sunt utilizate frecvent, provoaca dependenta.

Analgezicele pot provoca dependenta?

Orice tip de medicament analgezic este capabil sa produca dependenta daca este luat in mod regulat si pentru o lunga perioada de timp. Toate cele care contin in compozitia lor analgezice narcotice si, mai presus de toate, cele derivate din morfina, care sunt cele mai periculoase, pot duce la sindromul de dependenta si de sevraj, astfel incat se administreaza doar sub supraveghere medicala si la indicatia medicului specialist. Pentru a tinti durerea, se recomanda administrarea analgezicelor la recomandarea medicului sau farmacistului. De asemenea, nu trebuie sa se faca abuz de aceste medicamente, intrucat, in unele cazuri, efectul poate intarzia sa apara.

Legatura dintre abuzul de analgezice si gastrita

Daca s-a intamplat vreodata sa ai arsuri la stomac, crampe sau alt gen de dureri, sunt sanse sa fii suferit de o criza de gastrita. Ideea este ca stomacul este protejat de mucoasa gastrica, dar atunci cand apare infectia cu helicobacter pylori, mucoasa poate suferi transformari. Sau din cauza abuzului de medicamente, de alcool, stresul dar si alimente care au un continut ridicat de zahar sau condimente pot duce la diferite forme de gastrite cronice. Atunci cand vorbim de bacteria helicobacter pylori aceasta are legatura cu sucul gastric si evolutia a mucoasei gastrice.

Totodata, leziunea ulceroasa apare atunci cand nu mancam la timp, cand fumam si bem cafea pe stomacul gol, cand suntem stresati sau avem probleme emotionale care creeaza dezechilibre si in functie de intensitatea acestor factori apare in zona stomacului o serie de perforatii care cu timpul se pot agrava si extinde si pot provoca leziuni grave atunci cand acidul gastric paraseste spatiul sau si se varsa in organism.

Sa nu uitam ca sucul gastric este un acid extrem de coroziv. Chiar daca contine in proportie de 99% apa, iar restul e compus din diferite substante, din cauza prezentei acidului clorhidric care se gaseste intr-o cantitate foarte mica, sucul gastric este destul de puternic pentru a dizolva metale precum fier, cupru sau aluminiu. In plus, putini stiu ca organismul ne poate digera pe noi! Enzimele digestive din corpul nostru sunt secretate sub o forma inactiva. Daca s-ar secreta sub forma activa, ar digera chiar organul ce le-a produs, nefacand nici un fel de discriminare intre alimente si organism.

Bibliografie:

Feldman M, et al. Dyspepsia. In: Sleisenger and Fordtran's Gastrointestinal and Liver Disease: Pathophysiology, Diagnosis, Management. 10th ed. Philadelphia, Pa.: Saunders Elsevier; 

Indigestion (dyspepsia). National Institute of Diabetes and Digestive and Kidney Diseases. https://www.niddk.nih.gov/health-information/digestive-diseases/indigestion-dyspepsia;

Papadakis MA, et al., eds. Gastrointestinal disorders. In: Current Medical Diagnosis & Treatment 2015. 54th ed. New York, N.Y.: The McGraw-Hill Companies; 2015; 

Dyspepsia. Merck Manual Professional Version. https://www.merckmanuals.com/professional/gastrointestinal-disorders/symptoms-of-gi-disorders/dyspepsia. Accessed Jan. 28, 2016;