Pentru comenzi telefonice: 0374.471.155
Pentru comenzi telefonice: 0374.471.155 | Program Call Center: Luni - Vineri, 9:30 - 17:00
Stimati clienti, datorita sarbatorilor Pascale este posibil sa apara intarzieri in livrarile coletelor. Ne cerem scuze pentru inconvenient. Paste fericit, plin de sanatate!
Atacul ischemic tranzitoriu: o avertizare silentioasa a accidentului vascular cerebral

Atacul ischemic tranzitoriu: o avertizare silentioasa a accidentului vascular cerebral

Postat in: Sanatatea ta
Alexandra Nelepcu
de , Farmacist Diriginte
Data publicării: 21 iulie 2023

Un atac ischemic tranzitoriu (AIT) este o forma mai diminuata a unui accident vascular cerebral, fiind caracterizat de o obstructie temporara a fluxului de sange catre creier. In timpul unui AIT, se formeaza un cheag de sange sau o placa de aterom la nivelul vaselor de sange, reducand fluxul de sange catre o anumita parte a creierului. Cu toate acestea, in cazul unui AIT, blocajul este temporar si se rezolva in mod spontan, de obicei in decurs de cateva minute sau cateva ore.

Ce trebuie sa stii despre un atac ischemic tranzitoriu

Principalele caracteristici ale unui AIT includ:

Simptome tranzitorii: Simptomele unui AIT apar brusc si sunt similare cu cele ale unui accident vascular cerebral, dar sunt de scurta durata. Acestea pot include:

Slabiciune sau paralizie a fetei, bratului sau piciorului de pe o parte a corpului.
Tulburari de vorbire, cum ar fi dificultati de exprimare sau intelegere a cuvintelor.
Pierderea temporara a vederii, in special intr-un ochi.
Tulburari de echilibru sau coordonare.
Amorteala sau furnicaturi intr-o parte a corpului.

Durata scurta a simptomelor: Simptomele unui AIT dureaza de obicei cateva minute pana la cateva ore si se rezolva in mod spontan. Cu toate acestea, chiar si atunci cand simptomele dispar, este important sa cautati ingrijire medicala de urgenta, deoarece un AIT poate fi un semn al unui risc crescut de accident vascular cerebral ulterior. Absenta leziunilor permanente: Deoarece fluxul de sange catre creier este restabilit rapid, un AIT nu cauzeaza leziuni permanente la nivelul tesutului cerebral. Cu toate acestea, un AIT poate fi un semn ca exista un risc crescut de un accident vascular cerebral major in viitor. Recunoasterea unui atac ischemic tranzitoriu (AIT) poate fi importanta pentru a actiona prompt si a cauta ingrijire medicala imediata. Iata cateva semne si simptome specifice la care ar trebui sa fii atent:

Slabiciune sau paralizie brusca: Poti observa slabiciune sau paralizie brusca a fetei, bratului sau piciorului, de obicei pe o parte a corpului. De exemplu, unul dintre brate poate deveni brusc slabit sau paralizat, sau unul dintre colturile gurii poate cadea. Tulburari de vorbire: Poti experimenta dificultati de vorbire, cum ar fi greutate in exprimare sau intelegere a cuvintelor. Poti avea probleme sa gasesti cuvinte sau sa formezi propozitii coerente.

Pierderea temporara a vederii: Poti observa pierderea temporara a vederii intr-unul sau ambii ochi. Acest lucru poate include vederea incetosata, vederea dubla sau o zona neagra in campul vizual. Tulburari de echilibru sau coordonare: Poti experimenta dificultati in mentinerea echilibrului sau a coordonarii. Poti simti ameteli, instabilitate sau dificultati in efectuarea miscarilor normale. Amorteala sau furnicaturi: Poti simti amorteala sau furnicaturi brusca intr-o parte a corpului, cum ar fi fata, bratul sau piciorul.

Simptomele unui AIT sunt temporare si se rezolva in decurs de cateva minute sau cateva ore. Cu toate acestea, chiar si atunci cand simptomele dispar, este esential sa cautati imediat asistenta medicala de urgenta. Nu ignorati simptomele sau sa le subestimati, deoarece un AIT poate fi un semn al unui risc crescut de un accident vascular cerebral major in viitor. Daca tu sau o persoana din apropiere prezentati simptomele unui AIT, sunati imediat la serviciul de urgenta sau solicitati ajutor medical de urgenta. Este important sa fiti evaluati de catre profesionisti medicali pentru a determina cauza simptomelor si a primi tratament adecvat pentru a reduce riscul de accident vascular cerebral major.

Care sunt factorii de risc si cauzele unui atac ischemic tranzitoriu

Un atac ischemic tranzitoriu (AIT) apare atunci cand fluxul de sange catre o parte a creierului este temporar obstructionat. Cauza principala a unui AIT este formarea unui cheag de sange sau a unei placi de aterom intr-un vas de sange care alimenteaza creierul. Acest cheag sau placa de aterom poate bloca temporar fluxul de sange sau poate provoca o ingustare semnificativa a vasului de sange, afectand aportul de oxigen si nutrienti catre tesutul cerebral. Sunt mai multi factori care pot contribui la formarea cheagurilor de sange sau a placilor de aterom, care pot duce la aparitia unui AIT. Unii dintre acestia sunt regasiti mai jos:

Ateroscleroza: Ateroscleroza este o afectiune caracterizata prin acumularea de placi de aterom (depuneri grase) in interiorul peretilor arterelor. Aceste placi pot provoca ingustarea si rigidizarea vaselor de sange, ceea ce creste riscul de formare a cheagurilor de sange si aparitia unui AIT. Hipertensiune arteriala: Presiunea arteriala ridicata creste riscul de formare a cheagurilor de sange si afecteaza integritatea vaselor de sange, crescand riscul de AIT.

Boli ale inimii: Anumite afectiuni cardiace, cum ar fi fibrilatia atriala (ritm cardiac neregulat), boala valvulara cardiaca sau alte tulburari ale ritmului cardiac, pot creste riscul de formare a cheagurilor de sange si pot contribui la aparitia unui AIT. Tulburari de coagulare: Tulburarile de coagulare a sangelui, cum ar fi trombofilia sau alte conditii care predispun la formarea excesiva de cheaguri de sange, pot creste riscul de AIT.

Diabet zaharat: Diabetul zaharat este asociat cu un risc crescut de a dezvolta ateroscleroza si de a avea niveluri crescute de zahar in sange, care pot afecta negativ sanatatea vaselor de sange.
Factori de stil de viata: Fumatul, sedentarismul, alimentatia nesanatoasa si obezitatea pot creste riscul de AIT prin influentarea negativa asupra sanatatii vaselor de sange si a sistemului cardiovascular.

Cum poti reduce riscul de a avea un atac ischemic tranzitoriu

Adopta o alimentatie sanatoasa: Opteaza pentru o dieta echilibrata, bogata in fructe, legume, cereale integrale, proteine slabe si grasimi sanatoase, cum ar fi acizii grasi omega-3. Redu consumul de alimente procesate, bogate in grasimi saturate, zaharuri si sare. Mentine un nivel sanatos de activitate fizica: Exercitiile fizice regulate, cum ar fi mersul pe jos, alergarea, inotul sau ciclismul, pot imbunatati sanatatea cardiovasculara si pot reduce riscul de AIT. Incearca sa faci cel putin 150 de minute de activitate fizica moderata sau 75 de minute de activitate intensa pe saptamana.

Renunta la fumat: Fumatul este un factor de risc major pentru AIT si alte afectiuni cardiovasculare. Cea mai buna optiune este sa renunti complet la fumat. Daca ai nevoie de ajutor, poti consulta medicul sau poti incerca programe de renuntare la fumat si terapie de substitutie a nicotinei. Mentine o greutate corporala sanatoasa: O greutate sanatoasa poate reduce riscul de AIT si de alte afectiuni vasculare. In cazul in care ai exces de greutate, incearca sa adopti un plan de alimentatie echilibrat si sanatos, alaturi de activitate fizica regulata, pentru a pierde in greutate in mod sanatos si a mentine aceasta greutate.

Monitorizeaza si controleaza tensiunea arteriala: Tensiunea arteriala crescuta este un factor de risc important pentru AIT. Verifica regulat tensiunea arteriala si, daca este necesar, ia masuri pentru a o mentine sub control. Aceste masuri pot include adoptarea unui stil de viata sanatos, reducerea consumului de sare, gestionarea stresului si administrarea medicamentelor prescrise de medic.

Controleaza nivelul colesterolului: Colesterolul ridicat poate contribui la formarea placilor de aterom si la dezvoltarea AIT. Monitorizeaza nivelul colesterolului si, daca este necesar, discuta cu medicul despre strategii de control al colesterolului, cum ar fi modificarea dietei si, in anumite cazuri, utilizarea de medicamente. Gestionarea diabetului: Daca ai diabet zaharat, controleaza nivelurile de glucoza din sange si urmeaza planul de tratament stabilit de medic pentru a preveni complicari vasculare.

Redu consumul de alcool: Consumul excesiv de alcool poate creste riscul de AIT si de alte afectiuni vasculare. Incearca sa limitezi consumul de alcool la cantitati moderate, conform recomandarilor stabilite de organizatiile medicale. Mergi la controale medicale regulate: Programul de vizite regulate la medic poate ajuta la monitorizarea starii de sanatate, evaluarea factorilor de risc si identificarea oricaror probleme sau afectiuni care pot contribui la AIT.

Fibrinogenul: Ce este si cum ajuta aceasta proteina mentinerea sanatatii sistemului cardiovascular

Fibrinogenul este o proteina prezenta in sange, care are un rol important in procesul de coagulare a sangelui. Este sintetizat in principal de catre ficat si eliberat in circulatia sanguina. Atunci cand apare o leziune sau o ruptura a vaselor de sange, fibrinogenul este unul dintre factorii coagularii responsabili de formarea cheagului de sange. In prezenta unor semnale de leziune, fibrinogenul este convertit in fibrina prin intermediul enzimelor coagularii. Fibrina formeaza o retea de fibre insolubile, cunoscute sub numele de cheag, care ajuta la oprirea sangerarii prin formarea unei bariere.

Nivelul de fibrinogen din sange poate varia in functie de diferite conditii si afectiuni. De exemplu, in timpul unui raspuns inflamator sau in cazul unor afectiuni precum artrita reumatoida, nivelul de fibrinogen poate creste. De asemenea, fibrinogenul poate fi evaluat in cadrul unor analize de sange pentru a evalua riscul de tromboza sau pentru a monitoriza tratamentul anticoagulant. Este important de remarcat faptul ca fibrinogenul este doar unul dintre factorii coagularii sangelui si ca procesul de coagulare implica o serie de pasi si de factori care lucreaza impreuna pentru a asigura formarea si dizolvarea coagulului intr-un mod echilibrat.

Tot ce vrei sa stii despre sanatatea inimii tale

Bibliografie:

1. Gold R.; Kappos L.; Arnold D.L.; et al. (September 20, 2012). "Placebo-Controlled Phase 3 Study of Oral BG-12 for Relapsing Multiple Sclerosis". N Engl J Med. 367 (12): 1098–1107; 

2. "Scientists look to cut cow flatulence". phys.org. March 21, 2008. Volhard, J. "Darstellung von Maleinsäureanhydrid" Justus Liebig's Annalen der Chemie 1892, volume 2019;

3. Llica, R-A., Kloetzer, L. and Galaction,A-I. Fumaric acid: production and separation. Biochemistry Letters, 2018;

4. Das, R.K., Brar, S.K., and Verma, M. Fumaric acid: production and application aspects. In: Brar SK, Sarma SJ, Pakshirajan K (eds) Platform chemical biorefinery: future green chemistry, Elsevier, Amsterdam, (2016);

Articole similare
Lipotimie: Ce este, de ce apare, cum se poate preveni Lipotimie: Ce este, de ce apare, cum se poate preveni

Lipotimia sau lesinul poate sa apara in lipsa unui factor declansator, in lipsa unui simptom sau pur si simplu in cazul expunerii la caldura sau la stres excesiv. Lipotimia sau lesinul poate sa apara in lipsa unui factor declansator, in lipsa unui simptom sau pur si simplu in cazul expunerii la caldura sau la stres excesiv. Chiar daca de cele mai multe ori se manifesta asa, este de preferat sa se consulte un medic, fiind cel mai potrivit pentru stabilirea factoriilor exacti ce au condus spre lesin. Lipotimia este o sursa comuna a deceselor, mai ales daca se intampla la volan sau in timp ce te afli intr-un spatiu unde daca aluneci poti sa te lovesti la cap, la tampla cum ar fi piscina, dus, baie. Varstnicii trecuti de 65 de ani vor acuza macar o data pe an prezenta unor stari de lesin. 

27 mai 2024
Edited 27 mai 2024
citește articolul
Porfiria: Ce este aceasta boala, cum apare, solutii de tratament Porfiria: Ce este aceasta boala, cum apare, solutii de tratament

Porfobilinogenul (PBG) este un precursor al porfirinelor, a carui sinteza are loc in citosol, in prezenta ALA dehidrazei. In mod normal enzima converteste 2 molecule de ALA in compusul ciclic – porfobilinogen, precursor al hemului.

7 mai 2024
Edited 7 mai 2024
citește articolul
Scleroza multipla: de ce apare boala, metode de tratament Scleroza multipla: de ce apare boala, metode de tratament

Scleroza multipla este cunoscuta ca si o boala progresiva, care afecteaza sistemul nervos central. Inca nu se cunosc cauzele care declanseaza scleroza multipla, însă este considerata ca fiind o boala autoimuna.

16 septembrie 2022
Edited 8 iulie 2023
citește articolul

Informatiile din acest articol nu trebuie sa inlocuiasca consultarea unui specialist sau vizita la un medic. Orice recomandare medicala continuta de acest material are scop pur informativ. Concluziile sau referintele nu sunt tipice si pot varia de la individ la individ si pot depinde de stilul de viata al fiecaruia, de starea de sanatate, dar si de alti factori. Aceste informatii nu trebuie sa inlocuiasca un diagnostic avizat.

Top 10 produse recomandate

Articolele 1 la 4 din 9 total

Pagina