Bacitracina, un antibiotic eficient pentru infectiile cutanate. Ce trebuie sa stii
Bacitracina este un antibiotic polipeptidic utilizat pentru a preveni si trata infectiile pielii minore, cum ar fi taieturile, zgarieturile si arsurile. Acesta actioneaza prin inhibarea sintezei peretelui celular bacterian. Bacitracina actioneaza in principal impotriva germenilor Gram-pozitivi, cum ar fi streptococii beta-hemolitici, stafilococii, Clostridium, Corynebacterium diphtheriae si Treponema pallidum, precum si a unor germeni Gram-negativi, cum ar fi Neisseria si Haemophilus influenzae. Este utilizata in principal sub forma de unguent si este disponibila fara prescriptie medicala.
Pentru utilizare, bacitracina trebuie aplicata pe piele, de obicei de una pana la trei ori pe zi. Este important sa urmati instructiunile de pe ambalaj sau cele furnizate de medicul dumneavoastra pentru a asigura utilizarea corecta. Evitati contactul cu ochii, nasul sau gura si nu inghititi produsul. Desi este eficienta in tratarea leziunilor minore ale pielii, bacitracina nu ar trebui utilizata pentru rani adanci, arsuri severe sau alte leziuni care pot necesita un tratament mai complex. Daca simptomele persista sau se inrautatesc, trebuie sa consultati medicul. Inainte de utilizare, este important sa informati medicul sau farmacistul despre alergii, medicamente sau suplimente pe care le luati si despre starea dumneavoastra de sanatate. Unele reactii adverse posibile includ mancarime, eczema, urticarie si dificultati de respiratie sau inghitire. Daca aveti aceste simptome sau orice alte probleme neobisnuite in timpul utilizarii bacitracinei, trebuie sa contactati medicul dumneavoastra sau sa cautati asistenta medicala de urgenta.
![[DEC] [SPRING] [2+1] [Naturalis Benesio]](https://www.springfarma.com/media/spring_catalog/images/e/t/eticheta-rotunda-3-la-pret-de-2.png)
Cum se utilizeaza bacitracina. Mecanism de actiune
Bacitracina este un antibiotic descoperit in 1943 de Johnson, Anker si Melenev din tulpina Tracey I de Bacillus subtilis. Bacitracina comerciala provine de la B. subtilis var. licheniformis si este un amestec de polipeptide cu greutate moleculara de aproximativ 1460, avand o potenta de aproximativ 40 pana la 50 de unitati/mg. Mecanismul de actiune al bacitracinei consta in formarea unui complex cu pirofosfatul de izoprenil C55, o componenta a peretelui celular bacterian. Aceasta interactiune afecteaza transferul de polizaharide, peptidoglicani si lipopolizaharide catre peretele celular in crestere, compromitand formarea acestuia.
Spectrul de activitate in vitro al bacitracinei este indreptat in principal impotriva bacteriilor gram-pozitive, precum stafilococi, streptococi, corynebacterii si clostridii. Rezistenta la bacitracina este rar intalnita, desi s-au raportat situatii de rezistenta in cazul Stafilococului Auriu.
Bacitracina este folosita in principal in tratamentul topic, dar eficacitatea sa in studii clinice controlate a fost pusa sub semnul intrebarii. De exemplu, in cazul impetigo, unguentul de bacitracina a fost eficient in 80% dintre cazuri, insa vindecarea lenta s-a observat la o treime dintre pacientii tratati. Aceasta a fost mai putin eficienta in impetigo bulos, unde patru din sase pacienti au dezvoltat noi leziuni si au necesitat terapie sistemica cu eritromicina.
Bacitracina poate fi formulata impreuna cu alte antibiotice precum neomicina sau polimixina B pentru utilizarea topica. Desi acest medicament este utilizat pentru prevenirea infectiilor minore ale pielii cauzate de taieturi mici, zgarieturi sau arsuri, cu toate acestea, nu este eficient impotriva infectiilor cu virusuri sau ciuperci. Utilizarea necorespunzatoare a acestui antibiotic poate scadea eficacitatea sa. Pentru a utiliza corect unguentul de bacitracina, se recomanda spalarea si uscarea zonei afectate, aplicarea unei cantitati mici de unguent intr-un strat subtire de 1-3 ori pe zi, respectand instructiunile medicului sau farmacistului.
Precautii pentru bacitracina
Evitati contactul cu ochii, nasul si gura si spalati-va pe maini dupa aplicare. Daca observati efecte secundare neobisnuite, consultati medicul sau farmacistul. Inainte de utilizare, discutati cu medicul sau farmacistul despre alergii, istoric medical sau interventii chirurgicale recente. De asemenea, luati in considerare riscurile si beneficiile utilizarii in timpul sarcinii sau alaptarii. Interactiunile cu alte medicamente trebuie discutate cu medicul sau farmacistul, iar utilizarea corecta si consecventa a unguentului poate maximiza beneficiul terapeutic.
Reactii adverse
Toxicitatea asociata cu bacitracina este redusa. Cu toate acestea, pot aparea iritatii minore ale pielii. Exista inregistrari ale cazurilor rare de anafilaxie, reactie alergica severa, dupa administrarea topica a bacitracinei pe leziuni deschise. Aceste cazuri s-au observat la pacientii care au avut expuneri anterioare multiple la medicament. In plus, anafilaxia a fost raportata rar in situatii in care bacitracina a fost utilizata in mod intraoperatoriu ca solutie de irigare sau in combinatie cu alte produse dupa rinoplastie. Aparent, accesul substantei in circulatia sanguina sistemica pare a fi necesar pentru ca anafilaxia sa se dezvolte in urma aplicarii externe. Exista, de asemenea, rapoarte rare de dermatita de contact alergica. Avand in vedere ca bacitracina si polimixina B sunt ambele derivate din specia Bacillus, exista posibilitatea unei reactivitati incrucisate intre acesti doi agenti. Este important sa monitorizati reactiile pielii si sa solicitati asistenta medicala daca apar simptome neobisnuite sau severe dupa utilizarea bacitracinei.
Sarcina si alaptare
In ceea ce priveste administrarea in timpul sarcinii, nu exista studii ample care sa investigheze utilizarea bacitracinei topice in timpul sarcinii sau alaptarii. Pana in prezent, nu exista dovezi care sa sugereze un risc crescut de efecte adverse asupra dezvoltarii fetale cauzat de utilizarea bacitracinei topice. In ceea ce priveste alaptarea, formele topice si oftalmice ale bacitracinei tind sa aiba o absorbtie minima prin piele si se considera a avea un risc scazut sugar. Totusi, cremele solubile in apa sau produsele de gel trebuie aplicate cu atentie pe zona mamara pentru a preveni expunerea sugarului la parafina minerala.
Contraindicatii
Bacitracina topica este contraindicata pentru persoanele cu hipersensibilitate la bacitracina sau la oricare dintre componentele sale. Pacientii cu hipersensibilitate la neomicina pot prezenta, de asemenea, sensibilitate la bacitracina. Utilizarea bacitracinei pe leziuni cauzate de infectii virale sau fungice poate creste riscul de dezvoltare a bacteriilor rezistente la medicamente. Este important sa consultati medicul inainte de a utiliza bacitracina topica, mai ales in cazul leziunilor grave precum arsurile, ranile adanci, ranile de punctie sau muscaturile de animale.
Utilizarea excesiva sau pe termen lung poate duce la infectii secundare. Bacitracina topica nu trebuie utilizata mai mult de sapte zile fara indicatia medicului. Orice imbunatatiri sau agravari ale starii ar trebui monitorizate, iar in cazul unei agravari, trebuie sa incetati utilizarea bacitracinei si sa consultati un medic pentru ingrijiri ulterioare. Bacitracina opreste raspandirea bacteriilor si poate fi utila in anumite situatii. Studiile au aratat ca acest antibiotic topic poate preveni infectiile, dar vor reduce doar minim riscul in comparatie cu antisepticele. Din cauza riscului de rezistenta la antibiotice, antisepticele sunt o alternativa buna la aceste antibiotice, desi bacitracina are proprietati benefice pentru unele infectii cutanate.
Cum te poate ajuta Bacitracina daca ai primit diagnostic de tricofitie
Cand vorbim de pecingine cauze exista un cumul de factori. Infectiile, traumatismele, locul de desfasurare a activitatii profesionale (agricultura, medicina veterinara), caldura excesiva (imbracamintea si incaltamintea care favorizeaza mediul umed si intretin caldura excesiva fara sa lase pielea sa respire) precum si utilizarea salilor de fitness sau a bazinelor de inot sunt factori favorizanti ce predispun la pecingine.
Cei mai expusi sunt cei cu sistemul imunitar compromis, si boala nu tine cont de sex sau tipul de piele. Practic, cei mai vulnerabili la a contacta boala numita pecingine sunt copiii, varstnicii si persoanele cu sistemul imunitar deficitar precum persoanele seropozitive, diabeticii sau persoanele care au iesit recent din covid. Boala este legata de sporii de ciuperci si acestia se raspandesc pe toate canalele. Prin aer, prin apa, prin pamant, contact direct sau indirect. Pe scurt, oamenii pot avea pecingine dupa contactul cu cineva care are infectia. Pentru a evita raspandirea infectiei, persoanele cu pecingine nu ar trebui sa imparta haine, prosoape, piepteni sau alte obiecte personale cu alte persoane si ar trebui sa evite locurile publice precum piscine, saune, saloane de masaj sau de bronzare.