Pentru comenzi telefonice: 0374.471.155
Pentru comenzi telefonice: 0374.471.155 | Program Call Center: Luni - Vineri, 9:30 - 17:00
Sarbatori fericite!
Black Friday la Spring | Comenzi telefonice: 0374.471.155
Stimati clienti, datorita sarbatorilor Pascale este posibil sa apara intarzieri in livrarile coletelor. Ne cerem scuze pentru inconvenient. Paste fericit, plin de sanatate!
Carotenemia: De ce apare, cum poate afecta pielea, cum se poate gestiona afectiunea

Carotenemia: De ce apare, cum poate afecta pielea, cum se poate gestiona afectiunea

Alexandra Nelepcu
de , Farmacist Diriginte
Data publicării: 20 ianuarie 2025 Ultima actualizare: 20 ianuarie 2025

Carotenemia este un fenomen interesant si complet benign, caracterizat prin acumularea in sange a unui pigment galben numit caroten, in special din cauza consumului excesiv de morcovi sau alte legume bogate in acest pigment. Aceasta conditie se manifesta prin colorarea pielii in nuante de portocaliu, fenomen cunoscut sub numele de carotenodermia sau xantodermia. Ceea ce este remarcabil este faptul ca acest efect de colorare nu afecteaza sclerele (albul ochilor) sau cavitatea orala, ceea ce o diferentiaza clar de icter, o alta conditie care provoaca coloratia galbena a pielii dar implica pigmentii biliari. Carotenemia este mai frecvent observata in randul vegetarienilor si al copiilor mici, deoarece acestia pot consuma o cantitate mare de legume bogate in caroten. Este deosebit de vizibila la persoanele cu piele deschisa, dar semnele pot fi detectate si la persoanele cu piele mai inchisa la culoare, prin tonalitatea portocalie a palmelor si talpilor.

Un aspect important al carotenemiei este legat de metabolismul vitaminic. Desi este rezultatul ingestiei excesive de precursori ai vitaminei A (precum morcovii), aceasta conditie nu duce la hipervitaminoza A, deoarece transformarea carotenoidelor in vitamina A este un proces lent si reglat cu atentie de organism. Este demn de mentionat ca pentru absorbtia carotenilor este necesara prezenta grasimilor alimentare in dieta, iar conversia este influentata de prezenta tiroxinei, hormonul tiroidian. Interesant, carotenodermia poate fi utilizata in mod deliberat in tratamentele pentru anumite dermatite fotosensibile, cum ar fi protoporfiria eritropoietica. In aceste cazuri, pacientilor li se administreaza doze mari de betacaroten pentru a induce coloratia pielii, o strategie care nu a aratat efecte patologice in studii, desi aspectul poate fi deranjant pentru unii. Trebuie subliniat ca carotenodermia nu necesita tratament medical daca este indusa exclusiv prin dieta. Culoarea pielii se normalizeaza treptat la oprirea consumului excesiv de caroten, desi acest proces poate dura cateva luni. In cazurile secundare, cand carotenodermia este asociata cu alte conditii de sanatate, tratamentul se va axa pe gestionarea afectiunii subiacente.

Carotenoizii si impactul lor asupra sanatatii

Carotenoizii sunt substante naturale, liposolubile, care includ compusi precum alfa si beta-caroten, luteina si licopen. Acesti pigmenti sunt responsabili pentru culorile vibrante ale multor fructe si legume si joaca un rol foarte important in sanatatea umana. Principalii carotenoizi prezenti in sange sunt beta-carotenul, licopenul si luteina, a caror concentratie variaza in functie de regiune, etnie si sex. Dupa ingestia din dieta zilnica, carotenoizii sunt absorbiti in intestinul subtire prin difuziune pasiva, unde o parte se transforma in vitamina A, esentiala pentru functia vizuala si integritatea pielii. Ulterior, acesti compusi sunt distribuiti in plasma si tesuturile periferice, avand si un rol de fotoprotectie, protejand pielea de efectele nocive ale radiatiei ultraviolete. Interesant este modul in care carotenoizii se acumuleaza in lipidele din stratul cornos al pielii, conferind uneori o coloratie galbena, in special in zonele cu piele groasa, cum ar fi palmele si talpile. Aceasta conditie, cunoscuta sub numele de carotenodermie, se diferentiaza de icter prin faptul ca nu afecteaza albul ochilor si nu este influentata de lumina artificiala.

Factori de risc si conditii asociate

Carotenemia poate avea mai multe cauze. Cea mai comuna este consumul excesiv de carotenoizi, fie prin dieta bogata in aceste substante, fie prin suplimente. Alti factori includ cresterea nivelului de lipide in sange si un metabolism incetinit al carotenoizilor, care poate fi secundar unor boli precum hipotiroidismul, diabetul zaharat sau diverse disfunctii hepatice si renale. Unele conditii medicale pot sa favorizeze acumularea carotenoizilor in organism. De exemplu, in cazul sindromului nefrotic sau al bolilor hepatice, metabolismul carotenoizilor este perturbat, crescand riscul de carotenemie. Anorexia nervoasa poate duce la carotenemie datorita dietelor restrictive bogate in carotenoizi, asociata frecvent cu alte simptome precum pielea uscata si parul friabil. Este esential sa se inteleaga ca, desi carotenemia este in general inofensiva si reversibila, prezenta sa poate semnala o problema subiacenta de sanatate care necesita atentie medicala.

Simptomele carotenodermiei

Carotenemia se manifesta prin ingalbenirea pielii, datorata consumului excesiv de morcovi, dar si a altor legume si fructe cu pigmenti galbeni si rosii. Aceasta discoloratie nu este periculoasa, dar poate fi confundata adesea cu icterul, o afectiune mult mai grava. Pigmentul responsabil pentru aceasta coloratie este carotenul, un tip de lipocrom care se acumuleaza in piele. Semnele de carotenemie devin evidente in special cand stratul cornos al pielii este gros si cand exista o cantitate considerabila de grasime subcutanata.  Diagnosticul acestei conditii se bazeaza pe istoricul alimentar al persoanei, precum si pe teste care arata niveluri ridicate de beta-caroten in sange, in timp ce nivelurile de vitamina A si functiile hepatice raman normale. Interesant este faptul ca carotenemia poate aparea si in absenta unui consum excesiv de caroteni, din cauza unor defecte genetice ale metabolismului carotenilor. Exista cazuri in care carotenemia este asociata cu amenoreea, in special la persoanele care urmeaza o dieta vegetariana stricta, fara carne rosie. Modificarile in dieta pot ajuta la normalizarea nivelurilor de caroteni si, implicit, la reglarea ciclului menstrual.

O alta asociere interesanta este cea dintre carotenemie si dischinezia biliara, sugerand o posibila legatura cauzala intre nivelurile de caroteni si functionarea veziculei biliare. Consumul de ulei de palmier rosu poate fi o cauza a carotenemiei, cu efecte ce pot persista pana la cinci luni, chiar si dupa normalizarea nivelurilor serice de caroteni. Din punct de vedere clinic, coloratia galbena a pielii se observa cel mai adesea pe palme si talpi, fara a afecta sclerele, ceea ce ajuta la diferentierea de alte conditii medicale ce implica bilirubina serica. Verificarea prezentei sau absentei coloratiei galbene a sclerelor este importanta in stabilirea unui diagnostic corect, avand in vedere ca coloratia galbena a sclerelor indica probleme legate de bilirubina.

Diagnostic si tratament

Stabilirea unui diagnostic corect poate fi uneori o provocare, iar diagnosticul diferential joaca un rol foarte important in acest proces. Printre afectiunile care pot fi confundate intre ele se numara icterul, o conditie caracterizata prin ingalbenirea pielii si a albului ochilor, riboflavinemia, asociata cu un nivel ridicat de riboflavina (vitamina B2) in sange, si licopenia, care apare dupa consumul excesiv de tomate. Fiecare dintre aceste stari prezinta simptome particulare si necesita o abordare specifica pentru a asigura un tratament adecvat.

Tratament pentru carotenodermie

Coloratia galbena a pielii, provocata de consumul excesiv de caroteni, este o conditie benigna care nu necesita tratament medical specific si se rezolva de obicei prin simpla ajustare a dietei. Indepartarea alimentelor bogate in caroten din dieta zilnica este suficienta pentru a vedea o diminuare treptata a nuantei galbene a pielii. Desi aceasta coloratie poate persista pentru cateva luni dupa ajustarea dietei, datorita carotenilor acumulati in tesuturi, conditia nu este asociata cu complicatii serioase si se amelioreaza natural in timp.

Bibliografie:

Choi YJ, Choi EK, Han KD, Jung JH, Park J, Lee E, Choe W, Lee SR, Cha MJ, Lim WH, Oh S. Temporal trends of the prevalence and incidence of atrial fibrillation and stroke among Asian patients with hypertrophic cardiomyopathy: A nationwide population-based study. Int J Cardiol. 2018 Dec 15;

Robert R, Porot G, Vernay C, Buffet P, Fichot M, Guenancia C, Pommier T, Mouhat B, Cottin Y, Lorgis L. Incidence, Predictive Factors, and Prognostic Impact of Silent Atrial Fibrillation After Transcatheter Aortic Valve Implantation. Am J Cardiol. 2018 Aug 01;

Tarride JE, Quinn FR, Blackhouse G, Sandhu RK, Burke N, Gladstone DJ, Ivers NM, Dolovich L, Thornton A, Nakamya J, Ramasundarahettige C, Frydrych PA, Henein S, Ng K, Congdon V, Birtwhistle RV, Ward R, Healey JS. Is Screening for Atrial Fibrillation in Canadian Family Practices Cost-Effective in Patients 65 Years and Older? Can J Cardiol. 2018 Nov;

Articole similare
Catalizatorii metabolici: Ce sunt, cum ii recunosti, cum te ajuta sa arzi grasimile Catalizatorii metabolici: Ce sunt, cum ii recunosti, cum te ajuta sa arzi grasimile

Catalizatorii metabolici sunt practic acele suplimente alimentare sau substante inrudite care contribuie la arderea excesul de grasimI din organism. Unele dintre aceste SUPLIMENTE le gasim in forma genuina in natura. Acestea includ cafeina si yohimbina. Utilizarea suplimentelor suplimentare poate interfera cu metabolismul sau sanatatea generala. Atunci cand sunt combinate cu un stil de viata activ si o dieta inteligenta, catalizatorii metabolici pot fi eficienti. Exista diferite tipuri de catalizatori metabolici.

17 septembrie 2024
Edited 17 septembrie 2024
citește articolul
Circulatia periferica: Ce boli poate ascunde sindromul urechilor rosii Circulatia periferica: Ce boli poate ascunde sindromul urechilor rosii

Controlul medical de specialitate te va scapa de orice fel de infectii bacteriene si iti va da siguranta ca nu vei pati nimic la urechi si vei auzi la fel de bine si inainte. Se vor face analize de sange, se vor preleva proble de tesut daca este nevoie, se va merge la cabinetul O.R.L. pentru consult amanuntit si diagnosticare complexa, se vor face CT-uri, RMN-uri, orice este indicat pentru a sti ce se intampla cu urechile rosii si ce nu este bine cu ele.

5 septembrie 2024
Edited 17 decembrie 2024
citește articolul
Transaminazele: De ce sunt importante, cum le masuram, ce boli ascund Transaminazele: De ce sunt importante, cum le masuram, ce boli ascund

Transaminazele, cunoscute si sub numele de aminotransferaze, sunt un set de enzime regasite in celulele organelor, cum ar fi inima, ficatul, muschii si rinichii. Functia sa principala este de a cataliza o reactie de transaminare intre un aminoacid si un α-ketacid, care este important in procesul de sinteza al proteinelor.

2 mai 2023
Edited 2 mai 2023
citește articolul

Informatiile din acest articol nu trebuie sa inlocuiasca consultarea unui specialist sau vizita la un medic. Orice recomandare medicala continuta de acest material are scop pur informativ. Concluziile sau referintele nu sunt tipice si pot varia de la individ la individ si pot depinde de stilul de viata al fiecaruia, de starea de sanatate, dar si de alti factori. Aceste informatii nu trebuie sa inlocuiasca un diagnostic avizat.