Eritemul nodos: De ce apare, cauze si grupe de risc, cum se poate preveni si trata
Eritemul nodos este o afectiune inflamatorie a tesutului adipos subcutanat, cunoscuta sub numele de paniculita septala. Se manifesta printr-o eruptie nodulara eritematoasa, localizata predominant la nivelul picioarelor, in special in zona pretibiala, dar poate aparea si pe coapse sau antebrate. Aceasta afectiune este mai frecventa la femei, cu un raport de 6:1 comparativ cu barbatii, si afecteaza in principal persoanele cu varste intre 20 si 45 de ani. Eritemul nodos are multiple cauze si necesita o evaluare medicala atenta pentru a determina tratamentul adecvat.
- Cum se manifesta eritemul nodos? De ce apare
- Cauzele eritemului nodos. Boli si afectiuni care declanseaza boala
- Tratamentul eritemului nodos
Cum se manifesta eritemul nodos? De ce apare
Eritemul nodos se prezinta prin leziuni dureroase, fierbinti la atingere si initial de culoare rosie, care evolueaza in nuante violet-albastrui. Aceste leziuni apar simetric pe fata anterioara a gambelor, genunchilor, coapselor si antebratelor. In primele 10 zile, leziunile continua sa apara, iar din a doua saptamana isi schimba culoarea din rosu in galben-verzui, estompandu-se treptat pana la disparitia completa. Debutul eritemului nodos este adesea precedat de o infectie a tractului respirator superior cu 7-14 zile inainte, manifestata prin simptome precum stare generala alterata, scadere in greutate, tuse seaca, rinoree, disfagie (dificultati la inghitire), odinofagie (durere la inghitire), febra, frisoane si episoade diareice insotite de crampe abdominale difuze. Artralgiile (durerile articulare) sunt frecvente, aparand la mai mult de jumatate dintre pacienti in faza eruptiva sau precedand-o cu 2-4 saptamani, afectand de obicei articulatiile genunchilor, gleznelor si pumnului. Sinovita asociata eritemului nodos poate disparea in cateva saptamani, insa durerile articulare si rigiditatea pot persista pana la 6 luni daca pacientul nu ramane in repaus pe durata bolii. Vindecarea completa a eritemului nodos necesita intre 3 si 6 saptamani de la debutul simptomelor si nu lasa urme precum ulcerare, atrofii tegumentare sau tesut cicatriceal.
Cauzele eritemului nodos. Boli si afectiuni care declanseaza boala
Eritemul nodos este considerat o reactie de hipersensibilitate intarziata la diverse antigene, desi complexele imune circulante au fost identificate doar la pacientii cu patologii inflamatorii intestinale.
Aceasta boala s-a depistat ca are o relatie de cauzalitate cu o multime de Infectii bacteriene precum:
- Streptococcus spp.
- Yersinia
- Salmonella
- Bacil Koch (tuberculoza)
- Mycobacterium leprae (lepra)
Exista si infectii virale care pot declansa boala precum:
● Virusul hepatitei B si C
● Citomegalovirus
●Virusul Epstein-Barr
Exista totodata si infectii parazitare care pot ajuta boala sa se declanseze:
- Chlamydia: Transmis de pasari exotice sau domestice prin secretii, excremente sau pene.
- Psitacoza: Aceasta boala apare mai frecvent la angajatii gradinilor zoologice, pet shop-urilor, agricultorilor si fermierilor.
Boala mai poate fi declansata de infectii fungice precum:
- Trichophyton verrucosum
- Blastomyces dermatitis
Alte afectiuni care pot declansa boala:
- Sarcoidoza - O afectiune rara caracterizata prin aparitia de granuloame inflamatorii.
- Abuzul de sulfonamide, salicilati, saruri de aur sau contraceptive orale poate declansa eritem nodos.
- Colita ulcerativa
- Leucemii
- Limfoame
Diagnosticul bolii
Eritemul nodos este o afectiune inflamatorie caracterizata prin aparitia unor noduli durerosi sub piele, de obicei la nivelul gambelor si uneori la nivelul bratelor. Diagnosticul acestei afectiuni este stabilit de catre medicul dermatolog, care se bazeaza pe anamneza si examenul clinic al pacientului. Pentru a confirma diagnosticul si a identifica cauza eritemului nodos, dermatologii recomanda o serie de investigatii. Acestea includ teste de inflamatie nespecifice, cum ar fi viteza de sedimentare a hematiilor (VSH), proteina C reactiva si fibrinogenul, alaturi de hemoleucograma completa cu formula leucocitara. Investigatiile imagistice, cum ar fi radiografia si tomografia computerizata toracica, sunt utile pentru a detecta eventualele adenopatii hilare bilaterale in cazurile de sarcoidoza sau infiltratele pulmonare specifice tuberculozei.
Pentru a identifica etiologia eritemului nodos, se efectueaza teste serologice specifice, inclusiv titrul ASLO, anticorpii anti-streptolizina, antigenul HBs si anticorpii anti-HCV, precum si anticorpii anti-Yersinia si anti-Chlamydia. Aceste teste ajuta la determinarea daca afectiunea este cauzata de infectii streptococice, hepatice virale, digestive bacteriene sau boli cu transmitere sexuala. Biopsia cutanata este folosita pentru a observa modificarile histopatologice asociate paniculitei septale, caracteristice eritemului nodos. In stadiul initial, biopsia poate revela infiltrate cu neutrofile, edem, hemoragie septala si mici grupuri de histiocite si limfocite dispuse radial in jurul structurilor vasculare sau septurilor conjunctive. Prezentarea la medic este esentiala atunci cand apar leziuni cutanate sub forma de noduli rotunzi sau ovalari, localizati profund, insotiti de dureri articulare si stare generala alterata. Un examen clinic detaliat realizat de dermatolog este important pentru stabilirea diagnosticului corect si a planului de tratament adecvat.
Simptome asociate cu gonoreea
Gonoreea este o infectie cu transmitere sexuala (ITS) care adesea se deruleaza in tacere, fara semne evidente, ceea ce face diagnosticarea sa dificila si ingreuneaza diferentierea de alte afectiuni medicale. Aceasta boala are capacitatea de a afecta diverse parti ale organismului, in special sistemul genital, dar si alte zone precum rectul, ochii, gatul si articulatiile. La barbati, simptomele gonoreei includ disconfortul la urinare, scurgerile de puroi din penis si uneori, durere sau umflare la nivelul testiculelor. In contrast, femeile pot experimenta o crestere a secretiei vaginale, durere la urinare, sangerari intermenstruale sau dupa actul sexual, precum si disconfort abdominal sau pelvian.
Pe langa afectarea tractului genital, gonoreea poate provoca simptome la nivelul rectului, ochilor, gatului si articulatiilor, indicand o raspandire mai larga a infectiei. Aceste manifestari includ de la mancarime anala si scurgeri de puroi, la dureri oculare, sensibilitate crescuta la lumina, durere in gat si umflarea ganglionilor limfatici, pana la semnele unei artrite septice. Gonoreea netratata prezinta riscuri serioase atat pentru barbati, cat si pentru femei. La barbati, poate duce la infertilitate prin afectarea tubilor seminiferi, disconfort semnificativ, inflamatii si scurgeri peniene, extinderea infectiei la sange si articulatii, cu posibile efecte letale. De asemenea, creste riscul de HIV. La femei, gonoreea poate cauza o secretie vaginala anormala, durere la urinare si in pelvis, sangerari intermenstruale si dupa contactul sexual. Fara tratament adecvat, infectia poate avansa catre o forma severa de boala inflamatorie pelviana, cu febra si posibilitatea de formare a abceselor pelvine.
Pentru gestionarea simptomelor eritemului nodos, sunt recomandate urmatoarele masuri:
1. Antiinflamatoare nesteroidiene (AINS): Acestea sunt utilizate pentru a reduce edemul si durerea.
2. Comprese reci: Aplicarea compreselor reci poate diminua inflamatia si disconfortul.
3. Repaus la pat: Odihna este esentiala pentru recuperare.
4. Contentie elastica: Utilizarea ciorapilor compresivi si ridicarea picioarelor pe un suport (perna) ajuta la reducerea umflaturilor.
5. Aplicarea de steroizi topici: Acestia pot fi folositi pentru ameliorarea simptomelor locale.
Pentru formele severe de eritem nodos, care nu raspund la tratamentul ambulatoriu, poate fi necesara corticoterapia sistemica. Acest tratament trebuie administrat cu precautie si doar sub supravegherea medicului curant, datorita potentialelor efecte secundare. Identificarea si tratarea cauzei subiacente a eritemului nodos sunt esentiale pentru prevenirea recidivelor. In anumite cazuri, aceasta poate include administrarea de antibiotice, in functie de agentul patogen identificat prin investigatii paraclinice.
Evolutia paniculitei septale este, in general, favorabila, prognosticul fiind influentat in mare masura de afectiunea de baza care determina aparitia acesteia. Eritemul nodos cronic evolueaza in episoade alternate cu perioade de remisie si, de obicei, are o evolutie mai putin severa decat forma sa clasica. Pentru a preveni aparitia de noi leziuni si a reduce riscul de prelungire a durerilor articulare dupa remiterea eritemului nodos, este recomandata limitarea activitatii fizice in timpul fazei active a bolii. Aceasta masura poate ajuta la diminuarea disconfortului resimtit de pacienti si la o recuperare mai rapida.
Bibliografie:
Ahn SH, Prince EA, Dubel GJ. Basic neuroangiography: review of technique and perioperative patient care. Semin Intervent Radiol. 2013;
Ali ZA, Karimi Galougahi K, Nazif T, Maehara A, Hardy MA, Cohen DJ, Ratner LE, Collins MB, Moses JW, Kirtane AJ, Stone GW, Karmpaliotis D, Leon MB. Imaging- and physiology-guided percutaneous coronary intervention without contrast administration in advanced renal failure: a feasibility, safety, and outcome study. Eur Heart J. 2016 Oct 21;
Parviz Y, Fall K, Stone GW, Maehara A, Ben-Yehuda O, Mintz GS, Ali ZA. Imaging and Physiology to Guide Venous Graft Interventions Without Contrast Administration in Advanced Renal Failure. J Invasive Cardiol. 2017 Nov;
Madhwal S, Rajagopal V, Bhatt DL, Bajzer CT, Whitlow P, Kapadia SR. Predictors of difficult carotid stenting as determined by aortic arch angiography. J Invasive Cardiol. 2008 May;
Tavakol M, Ashraf S, Brener SJ. Risks and complications of coronary angiography: a comprehensive review. Glob J Health Sci. 2012;
