Ghid complet despre malacoplakia: cauze, simptome si optiuni de tratament

Malacoplakia este o afectiune inflamatorie rara, manifestata adesea prin placi sau noduli, care afecteaza in principal tractul genitourinar si pielea. Sub microscop, aceasta conditie este identificabila prin prezenta unor celule specifice, histiocitele spumoase, care contin incluziuni bazofilice numite corpii Michaelis-Gutmann. Desi aparitia malacoplakiei pe piele este mai putin comuna, aceasta se observa mai frecvent la persoanele cu sistem imunitar compromis si deficiente ale functiei macrofagelor. Aspectul leziunilor variaza de la papule de culoare galben-roz la noduli sau ulceratii, iar diagnosticul este confirmat prin biopsie. Tratamentul malacoplakiei poate fi dificil, cu leziuni ale pielii ce pot persista intre 3 si 6 luni. Prognosticul pacientilor este adesea complicat de afectiunile patologice preexistente, cu morbiditatea asociata fiind influentata de cronicitatea si rezistenta la terapiile conventionale. Complicatiile includ formarea de sinusuri purulente, leziuni cutanate desfigurante si afectarea organelor interne.
In abordarea terapeutica, se recomanda utilizarea antibioticelor care pot penetra macrofagele, iar vitamina C este adesea inclusa ca parte a regimului eficient de tratament. In plus, in cazurile in care malacoplakia este asociata cu imunosupresie, este necesara ajustarea sau intreruperea terapiei imunosupresoare. In situatii severe, unde infectia cu E. coli contribuie la agravarea leziunilor, poate fi necesara interventia chirurgicala pentru excizia leziunilor si administrarea de tratament antibiotic specific. In general, evolutia malacoplakiei este considerata benigna, cu o atentie deosebita acordata managementului simptomelor si prevenirii complicatiilor.
- Tonico Forte 10 ml, tonic pentru organism, 10 flacoane, BenesioRating:99%Pret 28,28 RON Pret vechi 40,40 RON
-
Patogeneza si cauzele malacoplakiei
Malacoplakia este o afectiune cauzata de incapacitatea macrofagelor si monocitelor de a distruge complet bacteriile din organism. Aceasta deficienta a activitatii fagolizozomale duce la acumularea bacteriilor partial digerate in aceste celule, rezultand in depozite de calciu si fier in glicolipidele bacteriene reziduale. Caracteristicile patognomonice ale malacoplakiei includ prezenta incluziunilor bazofilice. Bacteriile frecvent implicate in malacoplakie includ:
● Escherichia coli
● Bacterii enterice
● Staphylococcus aureus
● Pseudomonas aeruginosa
● Rhodococcus
Factorii de risc majori pentru dezvoltarea malacoplakiei sunt:
● Terapia prelungita cu corticosteroizi sistemici
● Transplantul de organ
● Diabetul zaharat
● Limfomul
● Artrita reumatoida
Simptomele malacoplakiei
Malacoplakia cutanata se manifesta la indivizi de diverse varste, dar cu o prevalenta medie de prezentare in jurul varstei de 53 de ani. Aceasta conditie este adesea legata de un sistem imunitar compromis, afectand in mod specific monocitele si macrofagele. In mod frecvent, pacientii cu malacoplakia au un istoric de imunosupresie datorata transplantului renal, diabetului, limfomului sau utilizarii pe termen lung a corticosteroizilor sistemici. De interes particular este faptul ca aproximativ un sfert dintre pacienti experimenteaza implicarea organelor interne, cel mai des observandu-se in zona retroperitoneala, rinichii, vezica urinara si colonul. Simptomele reflecta o afectare sistemica si includ prezenta sinusurilor purulente care izvorasc din deteriorarea profunda a organelor. Aceasta boala este rar intalnita la persoanele cu HIV sau SIDA si poate fi confundata cu diverse forme de cancer, cum ar fi cel colonic, gastric, pancreatic sau orofaringian. Complicatiile includ si dificultati in diagnosticarea afectarilor osoase sau pulmonare.
La examinare fizica, leziunile pot aparea sub forma de papule, placi sau ulceratii cu nuante de galben-roz sau culoarea pielii si pot supura. Zonelor afectate cel mai frecvent sunt perianalul, zona inghinala, coapsele si peretele abdominal. Exista cazuri in care leziunile au fost gresit diagnosticate ca limfoame, neoplasme sau abcese, si pot prezenta o consistenta fluctuenta, fiind palpabile sub forma de noduli solitari moi sau grupuri de papule. Desi sunt cronice, leziunile nu sunt de obicei dizabilitante pentru pacient.


Diagnosticul si investigarea malacoplakiei
Malacoplakia este o afectiune rara, iar diagnosticarea acesteia implica utilizarea unor tehnici avansate de imagistica. Tomografia cu emisie de pozitroni (PET) si rezonanta magnetica (RMN) sunt doua metode eficiente pentru a identifica leziunile interne specifice malacoplakiei. Aceste tehnici permit vizualizarea detaliata a tesuturilor afectate, oferind informatii importante pentru un diagnostic corect. Examenul histologic joaca un rol esential in confirmarea diagnosticului de malacoplakie. In cadrul acestui examen, se observa prezenta unor histiocite spumoase, numite si celule von Hansemann, care contin corpi Gutmann. Acesti corpi sunt, de fapt, lizozomi plini cu bacterii partial digerate, specifici malacoplakiei.
Diagnosticul diferential pentru malacoplakie include diverse alte conditii cu simptome si manifestari similare, precum actinomicoza, sarcoidoza, carcinomul celular scuamos, histiocitoza X, limfomul malign, histiocitomul, abcesele cutanate si botriomicoza. Identificarea corecta a malacoplakiei fata de aceste alte afectiuni este importanta pentru a alege cel mai adecvat plan de tratament. Prin diferentierea acestor conditii, medicii pot evita tratamentele inutile sau incorecte si pot directiona pacientul catre cea mai eficienta metoda terapeutica.
Tratamentul malacoplakiei
Tratamentul malacoplakiei implica utilizarea unei terapii medicamentoase care vizeaza macrofagele, cu medicamente precum quinolonele si trimetoprim-sulfametoxazolul, cunoscute pentru eficienta lor ridicata. Combinatia dintre terapia antibiotica indreptata impotriva Escherichiei coli si interventia chirurgicala ofera cea mai buna rata de vindecare. Betanecholul, un agonist colinergic, este util in combinatie cu antibioticele si interventia chirurgicala, deoarece ajuta la corectarea scaderii GMPc, esentiala pentru eliminarea completa a bacteriilor.


Acidul ascorbic este utilizat pentru a creste nivelurile de GMPc si AMPc in monocite, oferind o strategie eficienta de tratament. Intreruperea terapiei imunosupresoare este esentiala pentru tratarea eficienta a malacoplakiei, permitand sistemului imunitar sa combata infectia in mod adecvat.
Bibliografie:
Choi YJ, Choi EK, Han KD, Jung JH, Park J, Lee E, Choe W, Lee SR, Cha MJ, Lim WH, Oh S. Temporal trends of the prevalence and incidence of atrial fibrillation and stroke among Asian patients with hypertrophic cardiomyopathy: A nationwide population-based study. Int J Cardiol. 2018 Dec 15;
Robert R, Porot G, Vernay C, Buffet P, Fichot M, Guenancia C, Pommier T, Mouhat B, Cottin Y, Lorgis L. Incidence, Predictive Factors, and Prognostic Impact of Silent Atrial Fibrillation After Transcatheter Aortic Valve Implantation. Am J Cardiol. 2018 Aug 01;
Tarride JE, Quinn FR, Blackhouse G, Sandhu RK, Burke N, Gladstone DJ, Ivers NM, Dolovich L, Thornton A, Nakamya J, Ramasundarahettige C, Frydrych PA, Henein S, Ng K, Congdon V, Birtwhistle RV, Ward R, Healey JS. Is Screening for Atrial Fibrillation in Canadian Family Practices Cost-Effective in Patients 65 Years and Older? Can J Cardiol. 2018 Nov;