Pentru comenzi telefonice: 0374.471.155
Pentru comenzi telefonice: 0374.471.155 | Program Call Center: Luni - Vineri, 9:30 - 17:00
Stimati clienti, datorita sarbatorilor Pascale este posibil sa apara intarzieri in livrarile coletelor. Ne cerem scuze pentru inconvenient. Paste fericit, plin de sanatate!
Acalazia: o cauza frecventa a disconfortului digestiv, cum o putem evita

Acalazia: o cauza frecventa a disconfortului digestiv, cum o putem evita

Postat in: Sanatatea ta
Alexandra Nelepcu
de , Farmacist Diriginte
Data publicării: 21 iulie 2023

Acalazia este o afectiune rara de motilitate esofagiana care apare atunci cand celulele nervoase din esofag determina muschii esofagieni si sfincterul esofagian inferior sa nu functioneze corect. Muschii esofagului nu se contracta normal, astfel incat alimentele inghitite nu se misca prin esofag si in stomac asa cum trebuie. In mod normal, sfincterul esofagian interior se relaxeaza atunci cand inghitim pentru a permite alimentelor sa intre in stomac. In acalazie, muschiul sfincterului continua sa se comprime, creand o bariera care impiedica alimentele si lichidele sa treaca in stomac. Deoarece sfincterul se contracta anormal, esofagul se dilata, astfel volume mari de alimente si saliva se pot acumula in timp. Persoanele cu aceasta tulburare au un risc crescut de cancer esofagian.

Cauze ale acalaziei. De ce apare afectiunea

Cauza exacta a acalaziei nu este pe deplin inteleasa, dar se crede ca este rezultatul unei combinatii de factori, inclusiv factori genetici si dezechilibre in sistemul nervos care controleaza contractiile musculare ale esofagului. In mod normal, celulele nervoase din esofag si din sfincterul esofagian inferior transmit semnale pentru a coordona relaxarea si contractarea corecta a muschilor. In cazul acalaziei, aceste semnale nu sunt transmise corespunzator, ceea ce duce la relaxarea incompleta a sfincterului si la dificultatea alimentelor de a trece in stomac. Factorii de risc pentru acalazie nu sunt pe deplin intelesi, dar exista anumite aspecte care pot creste sansele de dezvoltare a acestei afectiuni. Acesti factori de risc pot include:

Varsta: Acalazia poate aparea la orice varsta, dar este mai frecventa la persoanele cu varsta intre 25 si 60 de ani.
Sexul: Acalazia afecteaza in mod egal barbatii si femeile.
Predispozitie genetica: Exista unele dovezi ca exista o predispozitie genetica pentru dezvoltarea acalaziei. Studiile au aratat ca persoanele cu membri ai familiei diagnosticati cu acalazie au un risc crescut de a dezvolta aceasta afectiune.
Infectii virale: Unele cercetari sugereaza ca anumite infectii virale, cum ar fi infectia cu virusul herpes simplex, ar putea juca un rol in dezvoltarea acalaziei. Cu toate acestea, mecanismul exact prin care virusul ar putea contribui la aparitia acestei afectiuni nu este pe deplin elucidat. Simptomele comune ale acalaziei includ:

Disfagie: Dificultatea inghitirii alimentelor este unul dintre cele mai frecvente simptome ale acalaziei. Poti avea dificultati in a inghiti alimentele solide si lichide, simtind ca acestea se blocheaza in esofag.
Regurgitare: Regurgitarea este un simptom in care alimentele si lichidele consumate trec inapoi in gura, in loc sa fie digerate si eliminate in stomac. Acest lucru poate duce la senzatia de voma.
Durere sau disconfort toracic: Unele persoane pot experimenta durere sau disconfort in piept, care poate fi confundata cu durerea cardiaca. Este important sa te adresezi unui medic pentru a exclude alte afectiuni cardiace si pentru a confirma diagnosticul de acalazie.
Arsuri la stomac: Refluxul acidului gastric in esofag poate provoca arsuri la stomac si disconfort in zona toracica superioara.
Pierdere in greutate: Acalazia poate interfera cu capacitatea ta de a consuma suficiente alimente si nutrienti, ceea ce poate duce la pierderea in greutate involuntara.
Pot aparea si urmatoareleꓽ

Aciditate
Senzatie ca alimentele au ramas in gat
Tuse, mai ales cand persoana sta intinsa
Durere in piept
Aspiratie: alimentele, lichidul si saliva retinute in esofag pot fi inhalate in plamani
Cum se diagnosticheaza
Acalazia poate fi dificil de diagnosticat, deoarece simptomele sale sunt similare cu alte afectiuni digestive, cum ar fi refluxul acid, cunoscut si sub denumirea de boala de reflux gastroesofagian. Se pot face investigatii precumꓽ

Esofagografia cu bariu: Aceasta este o procedura de imagistica in care pacientul inghite un lichid care contine un agent de contrast (bariu) si apoi se iau raze X ale esofagului. Aceasta permite vizualizarea structurii si functionarii esofagului si poate dezvalui anormalitati caracteristice ale acalaziei, cum ar fi inghitirea lenta si acumularea de bariu in esofag.
Manometria esofagiana: Aceasta procedura masoara presiunea in esofag si functia musculara a acestuia. Se introduce un tub subtire si flexibil (cateter) in esofag prin gura si se inregistreaza activitatea musculara in timp ce pacientul inghite. Manometria esofagiana poate detecta slabiciuni sau absenta contractiilor musculare normale si poate confirma diagnosticul de acalazie.

Endoscopia superioara: In aceasta procedura, un tub subtire si flexibil cu o camera video la capat (endoscop) este introdus in esofag pentru a examina in detaliu esofagul si sfincterul esofagian inferior. Endoscopia poate ajuta la excluderea altor afectiuni care pot provoca simptome similare si poate ajuta la identificarea eventualelor complicatii asociate cu acalazia.

Cum se poate trata acalazia

Dilatarea pneumatica (balon) este o procedura minim invaziva in care un balon special este introdus in esofag si este umflat pentru a dilata sau a deschide sfincterul esofagian inferior stramt. Acesta ajuta la imbunatatirea fluxului alimentar in stomac. Dilatarea pneumatica poate oferi alinare temporara, dar poate fi necesara repetarea procedurii pe parcursul timpului.

Miotomia Heller o procedura chirurgicala in care se face o incizie in muschii sfincterului esofagian inferior pentru a le relaxa si a facilita trecerea alimentelor in stomac. Miotomia Heller poate fi realizata in mod traditional prin chirurgie deschisa sau prin abordare laparoscopica minim invaziva. Unele medicamente pot fi prescrise pentru a ajuta la relaxarea muschilor esofagului si a sfincterului esofagian inferior. Acestea pot include blocantele de canale de calciu sau medicamentele anti-reflux.

In unele cazuri, injectiile cu toxina botulinica pot fi utilizate pentru a slabi temporar sfincterul esofagian inferior si a facilita trecerea alimentelor in stomac. Cu toate acestea, efectul este temporar si poate necesita repetarea procedurii.

Se poate preveni?

Nu exista modalitati specifice de a preveni acalazia, deoarece cauza exacta a acestei afectiuni nu este pe deplin inteleasa. Acalazia este adesea rezultatul unor factori complexi, inclusiv genetici si dezechilibre in sistemul nervos. Cu toate acestea, exista anumite masuri de stil de viata care pot ajuta la mentinerea sanatatii esofagului si a sistemului digestiv in general. Acestea includ: Adoptarea unei alimentatii echilibrate: Consumul unei diete bogate in fibre, cu alimente sanatoase si echilibrate, poate ajuta la mentinerea sanatatii esofagului si a sistemului digestiv in general.

Evitarea alimentelor iritante: Unele alimente pot irita esofagul si pot agrava simptomele in cazul acalaziei sau a altor afectiuni digestive. Exemple de alimente care pot provoca probleme includ alimente grase, picante, prajite, cafea, alcool si citrice. Daca observi ca anumite alimente iti provoaca simptome, este posibil sa fie util sa le eviti sau sa le consumi in cantitati reduse.
Controlul greutatii si mentinerea unui stil de viata sanatos: Mentinerea unei greutati corporale sanatoase prin alimentatie echilibrata si exercitii fizice regulate poate ajuta la mentinerea sanatatii generale a sistemului digestiv.

Reducerea stresului: Stresul cronic poate afecta sistemul digestiv si poate agrava simptomele. Practicarea tehnicilor de reducere a stresului, cum ar fi yoga, meditatia sau exercitiile de respiratie, poate avea beneficii generale pentru sanatatea sistemului digestiv.

Neoplasmele: Un ghid esential despre tumori. Cum recunoastem tumorile digestive

Neoplasmele, cunoscute si sub denumirea de tumori, sunt formatiuni anormale de tesut care apar ca rezultat al unei cresteri neregulate a celulelor din organism. Acestea pot fi benigne sau maligne, in functie de comportamentul si capacitatea de a se raspandi in tesuturile si organele adiacente. Neoplasmele benigne sunt tumori care se dezvolta localizat si nu invadeaza tesuturile inconjuratoare sau nu metastazeaza in alte parti ale corpului. Ele pot creste in dimensiune, dar de obicei nu reprezinta o amenintare grava pentru sanatate.

Pe de alta parte, neoplasmele maligne sunt canceroase, fiind caracterizate prin cresterea necontrolata a celulelor si capacitatea lor de a invada tesuturile adiacente sau de a se raspandi in alte zone ale corpului prin intermediul sistemului limfatic sau al sangelui. Aceasta este cunoscuta sub denumirea de metastaza si reprezinta un aspect semnificativ al cancerului. Neoplasmele pot aparea in diferite parti ale corpului si pot afecta diverse organe si tesuturi, cum ar fi pielea, plamanii, sanii, ficatul, rinichii, colonul sau creierul. Efectele si simptomele asociate neoplasmelor pot varia in functie de localizarea si tipul tumorii.

Diagnosticul si tratamentul neoplasmelor sunt gestionate de specialisti in oncologie si implica de obicei o combinatie de metode, cum ar fi interventii chirurgicale, chimioterapie, radioterapie, imunoterapie sau terapie tintita, in functie de particularitatile fiecarui caz. Este important ca pacientii sa solicite ingrijire medicala adecvata si sa fie implicati intr-un plan de tratament personalizat in colaborare cu medicii specialisti.

Ce sunt neoplasmele?

Bibliografie:

Feldman M, et al., eds. Jaundice. In: Sleisenger and Fordtran's Gastrointestinal and Liver Disease: Pathophysiology, Diagnosis, Management. 11th ed. Elsevier; 2021; 
Ferri FF. Gilbert syndrome. In: Ferri's Clinical Advisor 2023. Elsevier; 2023. https://www.clinicalkey.com. Accessed June 1, 2022;
Gilbert syndrome. American Liver Foundation. https://liverfoundation.org/for-patients/about-the-liver/diseases-of-the-liver/gilbert-syndrome/. Accessed May 31, 2022;
Chowdhury JR, et al. Gilbert's syndrome and unconjugated hyperbilirubinemia due to bilirubin overproduction. https://www.uptodate.com/contents/search. Accessed June 1, 2022;

Articole similare
Angiografia: Cand se recomanda si de ce Angiografia: Cand se recomanda si de ce

Angiografia utilizeaza raze X pentru a produce imagini detaliate ale vaselor de sange. Este uneori numita angiografie conventionala pentru a o distinge de angiografia tomografica computerizata (CT) si angiografia prin rezonanta magnetica nucleara. Aceasta analiza poate furniza imagini statice sau filme. Cand se recomanda aceasta metoda de investigatie si analiza medicala si ce trebuie sa stim inaine de aceasta procedura descopera in acest material.

13 februarie 2024
Edited 13 februarie 2024
citește articolul
Onicomicoza: Cum apare, metode de preventie si tratament Onicomicoza: Cum apare, metode de preventie si tratament

Unghiile de la picioare sunt de 10 ori mai predispuse la infectii decat unghiile de la maini, deoarece oamenii pot sta incaltati mai mult de 10 ore pe zi. Astfel, pentru fungi este un mediu prielnic de dezvoltare.

27 septembrie 2022
Edited 8 iulie 2023
citește articolul
Dextrocardia: Ce inseamna, cum se poate trata Dextrocardia: Ce inseamna, cum se poate trata

Dextrocardia este o anomalie in care inima este in jumatatea dreapta a pieptului si nu in stanga, ca de obicei. In mod normal, inima este situata in mijlocul toracelui, cu varful inclinat spre stanga, dar in aceasta malformatie de origine genetica, inima este inclinata spre partea dreapta.

16 septembrie 2022
Edited 8 iulie 2023
citește articolul

Informatiile din acest articol nu trebuie sa inlocuiasca consultarea unui specialist sau vizita la un medic. Orice recomandare medicala continuta de acest material are scop pur informativ. Concluziile sau referintele nu sunt tipice si pot varia de la individ la individ si pot depinde de stilul de viata al fiecaruia, de starea de sanatate, dar si de alti factori. Aceste informatii nu trebuie sa inlocuiasca un diagnostic avizat.

Top 10 produse recomandate

Articolele 1 la 4 din 9 total

Pagina