Hemangiom: O tumoare benigna a vaselor de sange
Hemangiomul este o crestere benigna a vaselor de sange, care apare in special la nou-nascuti, dar poate afecta si adultii. Frecventa sa este de aproximativ 5%-10% in randul sugariilor, dar cauza exacta ramane necunoscuta. Modul in care evolueaza este, in general, simplu: creste pana la o anumita dimensiune, apoi incepe sa se retraga si sa se vindece. Exista tratamente disponibile, dar sunt recomandate in cazuri mai grave sau in situatii cand problema este strict estetica. Desi in majoritatea cazurilor nu cauzeaza probleme, ignorarea sau neglijarea poate duce la complicatii precum deschiderea si sangerarea, cauzand disconfort suplimentar. Hemangioamele pot fi problematice in functie de dimensiunea si locatia lor, putand afecta coloana vertebrala sau sistemul nervos central. Aceste cresteri pot aparea in numar mai mare pe aceeasi persoana si pot avea, in cazuri rare, dezvoltare interna, afectand organe precum ficatul, sistemul digestiv, creierul sau aparatul respirator. In astfel de cazuri, riscurile majore sunt putin probabile si pot trece neobservate fara examinari detaliate.
Cauze specifice ale bolii
Nu se cunoaste cu exactitate motivele pentru care poate aparea un hemangiom, insa specialistii sunt de parere ca lipsa de oxigen (hipoxia) in timpul sarcinii sau anumite modificari ale tesutului placentar in statiile incipiente ale sarcinii pot fi posibile cazue. Hemangioamele se presupune ca se dezvolta dintr-un proces anormal al vaselor de sange in timpul dezvoltarii embrionare sau in fazele initiale ale vietii. Medicii sunt de parere ca hemangioamele se pot transmite ereditar, insa in egala masura, sunt specialisti care afirma faptul ca aceste tumori nu se pot transmite de la parinte la copil. In primele luni de viata, hemangiomele cresc si, de obicei dupa 12 luni, se regreseaza sau se intorc. Aceasta „disparitie” poate dura intre 3 si 10 ani. Hemangioamele se gasesc cel mai adesea pe cap si gat, in 80% din cazuri si intr-o masura mai mica pe trunchi si extremitati. Pot aparea de fapt in orice regiune a corpului, inclusiv in organele interne. Cele mai frecvente simptome sunt leziuni plate si rosiatice.
Desi hemangiomul poate fi prezent la nastere, insa apare cel mai frecvent in primele luni de viata. Manifestarile debuteaza cu o leziune rosie, plata, semn care va aparea mai ales pe spate, piept, scalp, fata. In general, apare sub forma singulara, insa in unele cazuri, pot aparea mai multe astfel de leziuni. In primul an de viata, de la acea leziune rosie, se va ajunge la o umflatura spongioasa, cu aspect gumat, care va iese din piele. Hemangiomul va intra intr-o faza de repaus, iar ulter incet, incet, va disparea. Adesea un hemangiom va disparea inainte de varsta de 5 ani sau 10 ani.
Hemangioamele din copilarie, desi de obicei nedureroase, pot sa dezvolte ulceratii si pot sa sangereze in anumite situatii. Hemangioamele din zona ochilor pot ajunge la dimensiuni mari, pot interfera cu vederea si pot duce la pierderi permanente de vedere daca nu sunt tratate corect. Uneori, acestea pot obstrua pasajele nazale sau gatul, afectand astfel respiratia. In cazul in care se presupune ca hemangiomul blocheaza pasajele nazale, gatul sau alte structuri vitale, este necesara efectuarea unei imagistici prin rezonanta magnetica nucleara (RMN).
Cand se va consulta un specialist?
Este indicat sa solicitati o programare medicala in urmatoarele situatii:
- Exista posibile complicatii, cum ar fi ulceratii sau afectarea vizuala (daca hemangiomul este aproape de ochi), dificultati de hranire (daca hemangiomul este aproape de gura)
- Au probleme de respiratie, mai ales in cazul hemangiomelor din zona barbii.
- Hemangiomul este situat in centrul fetei, pe urechi, in zona pieptului (la femei) sau pe linia mediana a spatelui.
- Hemangiomul are o dimensiune mai mare de 4 centimetri.
- Daca un copil are cel putin 5 hemangioame, indiferent de dimensiunea si locatia lor.
Desi mai multi specialisti pot diagnostica hemangiomul, se recomanda efectuarea unui control dermatologic, intrucat acesta este calificat pentru afectiuni cutanate (ale pielii).
Tratament pentru hemangiom
Tehnici precum laserul cu colorant pulsat, KTP sau Nd-YAG pot fi eficiente in fazele incipiente ale leziunilor superficiale sau ale hemangiomelor profunde, in special in cazurile in care hemangiomul este ulcerat in anumite locatii. Este important de mentionat ca aceste lasere au limite in adancime, cu o penetrare de maxim 2-3 mm. In unele cazuri de hemangioame nazale, interventia chirurgicala este recomandata cat mai devreme posibil pentru a preveni afectarea cartilajului si pentru a sustine dezvoltarea normala a nasului. Corticosteroizii pot fi administrati prin injectii intralezionale sau, in unele cazuri, pe cale orala. Sunt indicati in special pentru hemangioamele care prezinta o crestere tardiva si care au un impact grav, precum hemangioamele care cauzeaza obstructie a cailor respiratorii sau au provocat sechele vizuale severe (de exemplu, risc de orbire). Eficacitatea corticosteroizilor este verificata in cateva zile, iar tratamentul poate fi necesar sa continue cateva saptamani. Sub supravegherea atenta a unui specialist si utilizand alte medicamente pentru a minimiza efectele secundare temporare, aceasta optiune terapeutica poate fi eficienta.
Hemangiomul, o crestere benigna a vaselor de sange, in cele mai multe cazuri nu necesita tratament. Totusi, cand apar complicatii, mai ales in cazurile de hemangioame cutanate pe fata si gat, sunt disponibile optiuni terapeutice. Un tratament frecvent este folosirea beta-blocantelor, precum propranololul oral sau gelurile cu timolol in cazuri oftalmologice, eficiente pentru hemangioame mici si superficiale. Corticosteroidele, cu efect antiinflamator si de reducere a cresterii hemangiomului, sunt o alta optiune, precum prednisonul. Anumite geluri pot fi recomandate pentru hemangioame ulcerate cronice, insa aceste medicamente prezinta riscuri suplimentare.
O alta optiune este tratamentul cu laser pentru eliminarea hemangioamelor de la suprafata pielii. In cazurile mai extinse, laserul poate imbunatati aspectul estetic si reduce roseata. Chirurgia este luata in considerare pentru hemangioame mici si se aplica cu precautie pentru a evita afectarea organelor sau zonelor. Pentru hemangioamele interne, se iau in calcul factori precum dimensiunea, pozitionarea si impactul asupra organelor. Tratamentul este necesar atunci cand cresc anormal si provoaca dureri. In cazurile hepatice, se poate bloca fluxul de sange catre zona afectata. Este important sa cautati ajutor medical pentru recomandari specifice privind tipul de hemangiom. In cele mai multe cazuri, hemangioamele nu afecteaza sanatatea si nu trebuie sa provoace panica, ci este esentiala consultatia intr-o clinica specializata pentru a obtine toate informatiile necesare.
Ce este anemia falciforma si ce legatura are cu hemangiomul
Anemia falciforma (cunoscuta si ca anemia cu celule in secera, siclemie sau drepanocitoza) este o boala a unui grup de tulburari de sange mostenite care afecteaza hemoglobina gasita in celulele rosii din sange. Hemoglobina este partea din sange care transporta oxigenul catre toate partile corpului. Celulele rosii normale care contin hemoglobina sunt moi si rotunde si se deplaseaza cu usurinta prin vasele de sange pentru a furniza oxigen in tot corpul. In cazul anemiei falciforme, hemoglobina se intareste si ia forma unei semiluni - de unde si numele de "celule in secera". Hemoglobina in forma de secera poate fi prinsa in vasele de sange si poate bloca fluxul de sange si oxigen catre tesuturile corpului. Aceste blocaje pot provoca dureri severe, leziuni ale organelor, accident vascular cerebral si chiar moarte.
In anemia cu celule falciforme, celulele rosii din sange (eritrocite) au o forma anormala de hemoglobina (proteine purtatoare de oxigen). Forma de hemoglobina anormala se numeste hemoglobina S. Cand celulele rosii din sange contin o cantitate mare de hemoglobina S, acestea isi pot pierde forma si pot dobandi forma unei secere si isi pot pierde flexibilitatea. Acest lucru nu se intampla cu toate celulele rosii din sange. Celulele secera sunt mai numeroase in cazurile de infectie sau niveluri scazute de oxigen in sange.
Celulele secera au dificultati in a calatori prin vasele de sange mai mici (capilare), blocand fluxul de sange si reducand astfel alimentarea cu oxigen a tesuturilor in zonele in care capilarele sunt blocate. Intreruperea fluxului sanguin provoaca durere si, in timp, leziuni ale splinei, rinichilor, creierului, oaselor si altor organe. De asemenea, poate provoca insuficienta renala si insuficienta cardiaca.
Bibliografie:
Mumford J, Flanagan B, Keber B, Lam L. Hematologic Conditions: Platelet Disorders. FP Essent. 2019 Oct;
Rashid A. A 65-year-old man with anemia: diagnosis with peripheral blood smear. Blood Res. 2015 Sep;
O'Farrill-Santoscoy F, O'Farrill-Cadena M, Fragoso-Morales LE. [Evaluation of treatment of iron deficiency anemia in pregnancy]. Ginecol Obstet Mex. 2013 Jul;
Triscott JA, Dobbs BM, McKay RM, Babenko O, Triscott E. Prevalence and Types of Anemia and Associations with Functional Decline in Geriatric Inpatients. J Frailty Aging. 2015;
