Malocluzia: Cum se formeaza, ce putem face pentru a evita aceasta anomalie dentara
Malocluzia se refera la alinierea incorecta a dintilor in timpul muscaturii. Intr-o situatie ideala, dintii arcadei superioare ar trebui sa se suprapuna usor peste cei ai arcadei inferioare, iar molarii ar trebui sa se imbine perfect. Exista numeroase devieri de la aceasta aliniere ideala, cunoscute sub denumirea de malocluzii. In cazurile severe, malocluzia poate avea multiple efecte negative asupra sanatatii orale, incluzand uzura excesiva a dintilor, dureri articulare ale maxilarului, retragerea gingiilor si chiar dureri de cap. Malocluziile reprezinta diferite tipuri de probleme legate de alinierea incorecta a dintilor, care pot afecta atat estetica zambetului, cat si functionalitatea masticatorie. Acestea apar atunci cand aranjamentul dintilor pe arcada dentara nu este optim, fie din cauza aglomerarii dentare, fie din cauza spatiilor prea mari intre dinti. In mod ideal, maxilarul si mandibula ar trebui sa se alinieze perfect pentru a asigura o muscatura eficienta si sanatoasa, dar acest lucru nu este intotdeauna cazul. Unul dintre cele mai comune tipuri de malocluzii este suprapopularea dentara, care poate duce la dificultati de igienizare si la un risc crescut de carii sau boli gingivale. Prezenta unor spatii prea mari intre dinti poate afecta modul in care persoanele isi folosesc dintii pentru a mesteca, impactand negativ digestia.
In alte situatii, malocluziile pot implica o proeminenta a dintilor superiori fata de cei inferiori, cunoscuta si sub denumirea de overjet, sau invers, o proiectie a dintilor inferiori care pot chiar sa se suprapuna peste cei superiori, un scenariu cunoscut ca prognatism. Aceste probleme de aliniere nu numai ca perturba aspectul zambetului, dar pot conduce si la dificultati de vorbire sau la uzura prematura a dintilor. Identificarea si tratarea malocluziilor prin metode ortodontice poate ajuta in prevenirea complicatiilor pe termen lung, imbunatatind atat functionalitatea masticatorie, cat si estetica zambetului. Principalele cauze ale malocluziei includ discrepantele dintre dimensiunea maxilarului si cea a dintilor, precum si unele obiceiuri vicioase, cum ar fi suptul degetului mare sau utilizarea prelungita a suzetei, in special dupa varsta de trei ani. Malocluzia poate rezulta si din absenta unor dinti sau din anomalii congenitale. Desi malocluziile sunt adesea mostenite si dificil de prevenit, anumite comportamente pot exacerba sau accelera aparitia lor. De exemplu, bruxismul – scrasnirea sau inclestarea dintilor – poate modifica alinierea dentara si structura maxilarului. Traumele care afecteaza maxilarul pot duce la nealinierea dintilor. Este esential sa identificam aceste obiceiuri si sa intervenim printr-o monitorizare atenta si tratament adecvat, pentru a minimiza impactul negativ al malocluziei asupra sanatatii orale si a calitatii vietii.
Simptomele malocluziei
Multi oameni se nasc cu o muscatura imperfecta, cunoscuta sub numele de malocluzie. Aceasta poate varia de la forme subtile la severe si poate afecta diverse aspecte ale sanatatii orale si generale. Iata cateva simptome comune ale malocluziei:
1. Alinierea anormala a dintilor: Dintii care nu sunt aliniati corect pot crea probleme estetice si functionale.
2. Uzura anormala a dintilor: Dintii care se freaca in mod incorect pot suferi de uzura excesiva.
3. Modificarea structurii faciale: Malocluzia severa poate influenta aspectul fetei, ducand la asimetrii.
4. Muscaturi frecvente ale obrajilor sau limbii: Persoanele cu malocluzie pot musca accidental obrajii sau limba, provocand disconfort si rani.
5. Dificultati la mestecat sau muscat: O muscatura incorecta poate ingreuna procesul de masticatie si muscare a alimentelor.
6. Dificultati de vorbire: Unele tipuri de malocluzie pot afecta claritatea vorbirii.
7. Respiratie pe gura: Persoanele cu malocluzie pot avea tendinta de a respira pe gura, nu pe nas, ceea ce poate duce la alte probleme de sanatate.
Tratamentul malocluziei dentare
Tratamentul malocluziei dentare variaza in functie de severitatea afectiunii. Inainte de a alege cel mai potrivit tratament, se efectueaza radiografii panoramice, examinari vizuale si se iau amprente ale muscaturii pentru a obtine o imagine clara a structurii dentare.In cazurile de supraaglomerare dentara, extragerea unuia sau mai multor dinti poate fi necesara pentru a alinia corect dintii ramasi. Persoanele cu malocluzii usoare nu necesita intotdeauna tratament. Pentru malocluziile moderate sau severe, ortodontul poate recomanda utilizarea aparatelor dentare. Acestea ajuta la corectarea pozitiei dintilor, prevenind astfel durerile, disconfortul si alte complicatii orale pe termen lung.
Masuri de preventie pentru malocluzia dentara
Malocluzia este uneori inevitabila datorita predispozitiilor genetice. Totusi, anumite masuri preventive pot ajuta la reducerea riscului dezvoltarii acestei afectiuni. Printre acestea se numara limitarea obiceiurilor precum utilizarea suzetei sau suptul degetului la copii mici, care pot influenta alinierea dentara. Este importanta interventia timpurie in cazul aparitiei dintilor supranumerari, precum si adoptarea si mentinerea unei igiene orale riguroase inca din frageda copilarie. Vizitele periodice la dentist sunt esentiale pentru monitorizarea sanatatii dentare, iar in situatia pierderii unui dinte, consultarea unui ortodont devine foarte importanta pentru a asigura o pozitie corecta a celorlalti dinti. Aceste practici nu doar ca ajuta la prevenirea malocluziei, dar contribuie si la mentinerea unei sanatati orale optime pe termen lung.
Bibliografie:
Choi YJ, Choi EK, Han KD, Jung JH, Park J, Lee E, Choe W, Lee SR, Cha MJ, Lim WH, Oh S. Temporal trends of the prevalence and incidence of atrial fibrillation and stroke among Asian patients with hypertrophic cardiomyopathy: A nationwide population-based study. Int J Cardiol. 2018 Dec 15;
Robert R, Porot G, Vernay C, Buffet P, Fichot M, Guenancia C, Pommier T, Mouhat B, Cottin Y, Lorgis L. Incidence, Predictive Factors, and Prognostic Impact of Silent Atrial Fibrillation After Transcatheter Aortic Valve Implantation. Am J Cardiol. 2018 Aug 01;
Tarride JE, Quinn FR, Blackhouse G, Sandhu RK, Burke N, Gladstone DJ, Ivers NM, Dolovich L, Thornton A, Nakamya J, Ramasundarahettige C, Frydrych PA, Henein S, Ng K, Congdon V, Birtwhistle RV, Ward R, Healey JS. Is Screening for Atrial Fibrillation in Canadian Family Practices Cost-Effective in Patients 65 Years and Older? Can J Cardiol. 2018 Nov;
