Keratoza actinica: simptome, cauze si optiuni de tratament
Keratoza actinica este o afectiune cutanata cauzata de expunerea indelungata la soare, observandu-se frecvent la persoanele care au petrecut mult timp sub razele UV. Aceasta conditie poate evolua, in 5-10% din cazuri, spre carcinom cu celule scuamoase, unul dintre tipurile de cancer de piele. Din acest motiv, este esential sa consultam un dermatolog daca observam astfel de leziuni. In cadrul consultului, medicul poate sugera diferite tratamente preventive care pot elimina eficient leziunile de keratoza actinica, reducand riscul de cancer fara a lasa cicatrici. Aceste optiuni terapeutice sunt esentiale pentru mentinerea sanatatii pielii si prevenirea complicatiilor serioase.
- De ce apare keratoza actinica
- Factori de risc care pot declansa keratoza actinica
- Cum se face diagnosticarea acestei afectiuni
De ce apare keratoza actinica
Keratoza actinica reprezinta o afectiune dermatologica frecvent intalnita, majoritar cauzata de expunerea prelungita la radiatiile ultraviolete (UV). Aceste radiatii pot afecta keratinocitele, celulele ce formeaza stratul exterior al pielii, conducand la leziuni precanceroase. Radiatiile UV, fie ca provin de la soare sau de la aparatele de bronzat, sunt responsabile pentru majoritatea cazurilor de keratoza actinica. Daunele aduse pielii de aceste radiatii se acumuleaza de-a lungul timpului, astfel ca chiar si expunerile scurte, dar frecvente, pot spori riscul de a dezvolta aceasta afectiune.
Factori de risc care pot declansa keratoza actinica
Anumiti factori pot creste susceptibilitatea unei persoane de a dezvolta keratoza actinica:
● Piele deschisa la culoare: Persoanele cu piele, par blond, ochi albastri sau verzi au un risc mai mare datorita sensibilitatii crescuta la UV.
● Varsta: Riscul creste odata cu inaintarea in varsta, pielea acumuland daune UV de-a lungul anilor.
● Expozitia indelungata la soare: Indivizii care petrec mult timp in aer liber, fie pentru munca sau recreere, sunt expusi unui risc sporit.
● Locatia geografica: A trai in zone cu climat tropical sau subtropical intensifica expunerea la radiatiile solare.
● Imunitatea compromisa: Persoanele cu sistem imunitar slabit, din cauza tratamentelor medicale precum chimioterapia sau din cauza conditiilor de sanatate precum SIDA sau dupa un transplant de organe, sunt mai vulnerabile.
● Afectiuni genetice: Conditii rare cum ar fi albinismul sau xeroderma pigmentosum fac pielea extrem de sensibila la lumina UV.
Este important sa intelegem acesti factori de risc pentru a preveni dezvoltarea keratozei actinice, luand masuri adecvate de protectie solara si monitorizand regulat starea pielii. Aceasta poate ajuta la detectarea timpurie si la tratamentul eficient al leziunilor precanceroase.
Simptomele keratozei actinice
Keratoza actinica apare frecvent ca rezultat al expunerii indelungate la soare. Aceasta se manifesta prin aparitia unor pete aspre si ridicate pe suprafata pielii, care pot varia in nuante de gri, maro, roz, rosu sau chiar pot avea culoarea pielii. Suprafata acestor leziuni este adesea acoperita de o crusta galbena sau albicioasa. Persoanele afectate de keratoza actinica pot experimenta diverse simptome, printre care sangerari, senzatii de arsura sau usturime si mancarime. In cazul in care leziunile se dezvolta pe buze, acestea devin uscate si solzoase, putand pierde din culoare. Alte simptome includ rugozitati ale pielii ce pot semana cu niste corni mici si durere sau sensibilitate la nivelul zonelor afectate.
-
Gel curatare Acnestil, 200ml, RilastilPret 42,32 RON Pret vechi 52,90 RON
Cum se face diagnosticarea acestei afectiuni
Keratoza actinica necesita evaluarea atenta a unui medic dermatolog. In timpul unei consultatii, medicul va examina pielea pacientului pentru a identifica posibilele leziuni. Daca exista incertitudini privind diagnosticul, se poate recurge la o biopsie cutanata. Aceasta procedura implica extragerea unui mic fragment de tesut din zona afectata, sub anestezie locala, pentru a fi analizat ulterior la microscop. Este esential ca pacientii diagnosticati cu keratoza actinica sa continue sa fie monitorizati periodic. Evaluarile anuale ale pielii sunt recomandate pentru a depista orice modificari care ar putea indica dezvoltarea unui cancer de piele. Diagnosticul precoce si monitorizarea continua sunt importante pentru gestionarea eficienta a acestei conditii.
Tratamentul keratozei actinice
Keratoza actinica poate uneori sa dispara de la sine. Totusi, reapare frecvent daca expunerea la soare continua. Deoarece este dificil sa se prezica care leziuni ar putea evolua in cancer de piele, se recomanda tratarea preventiva a keratozei actinice prin diverse metode. Pentru keratozele actinice multiple si extinse, se utilizeaza creme si geluri topice prescrise de medic:
● Fluorouracil (5-fluorouracil): Aceasta crema citostatica este aplicata de una sau doua ori pe zi, timp de cateva saptamani sau in regim intermitent, provocand sensibilitate la soare si disconfort.
● Imiquimod: Stimuleaza sistemul imunitar sa produca citokine, care lupta impotriva celulelor canceroase si a virusurilor. Tratamentul determina inflamatia si formarea crustelor pe zonele afectate.
● Ingenol mebutate: Gel nou, eficient in tratament.
● Diclofenac gel: Necesita mai putine zile de tratament si este eficient.
Proceduri si tratament chirurgical
● Crioterapia - Este standardul de tratament, implicand inghetarea zonei afectate cu azot lichid. Aceasta poate cauza inflamatie, tumefiere si vezicule, urmate de formarea unei cruste si vindecarea pielii.
Tratamente profunde - Leziunile extinse pe fata pot necesita terapii mai intense, cum ar fi:
Terapia cu laser: Refacerea suprafetei pielii.
Peeling chimic: Dizolvarea straturilor exterioare ale pielii cu solutii chimice, necesitand anestezie.
Chiuretaj cu electrodesicare: Indepartarea tesutului afectat si distrugerea celulelor canceroase cu o sonda electrica.
● Terapia fotodinamica - Utilizand lumina pentru a activa un agent terapeutic numit Levulan (acid aminolevulinic). Dupa aplicarea Levulanului pe zonele afectate si expunerea la lumina sau laser, celulele keratozei actinice sunt distruse, iar zonele tratate se vindeca in cateva zile. Aceasta terapie este aprobata de FDA si este recomandata pentru keratozele multiple pe fata si scalp.
Masuri de preventie
Keratoza actinica se dezvolta adesea ca urmare a expunerii indelungate la radiatiile ultraviolete. Pentru a reduce riscul de a dezvolta keratoza actinica si alte afectiuni ale pielii, este important sa adopti masuri eficiente de protectie solara. Primul pas esential este limitarea timpului petrecut in soare, mai ales in intervalul orar 10:00-14:00, cand radiatiile UV sunt cel mai intense. Evita expunerile prelungite care pot duce la arsuri sau bronz excesiv. Utilizarea unei protectii solare adecvate este foarte importanta. Alege o crema cu spectru larg si un factor de protectie solara (SPF) de minimum 30, aplicand-o generos pe toate zonele expuse si reinnoind-o la fiecare doua ore sau mai des, daca faci baie sau transpiri.
Pentru o protectie suplimentara, este recomandat sa porti haine care sa acopere cat mai mult posibil corpul, inclusiv o palarie cu boruri largi care sa protejeze fata si gatul. Evita sa te bronzezi la solar, deoarece radiatiile UV artificiale pot avea efecte nocive similare cu cele ale soarelui. In cele din urma, este esential sa iti examinezi regulat pielea si sa consulti un dermatolog daca observi orice modificari ale alunitelor sau alte schimbari suspecte. Monitorizarea atenta si consultatiile periodice pot contribui semnificativ la prevenirea evolutiei keratozei actinice in cancer de piele.
Bibliografie:
Ahn SH, Prince EA, Dubel GJ. Basic neuroangiography: review of technique and perioperative patient care. Semin Intervent Radiol. 2023;
Madhwal S, Rajagopal V, Bhatt DL, Bajzer CT, Whitlow P, Kapadia SR. Predictors of difficult carotid stenting as determined by aortic arch angiography. J Invasive Cardiol. 2021;
Tavakol M, Ashraf S, Brener SJ. Risks and complications of coronary angiography: a comprehensive review. Glob J Health Sci. 2022;
