Preventie: Beneficiile si importanta vaccinului BCG in combaterea tuberculozei

Vaccinul BCG, utilizat in prevenirea tuberculozei, este compus dintr-o versiune atenuata a tulpinii Calmette-Guerin de Mycobacterium bovis. Aceasta tulpina slabita, care sta la baza eficacitatii vaccinului variind considerabil intre 0 si 80%, este esentiala in stimularea sistemului imunitar pentru a recunoaste si combate bacteriile care cauzeaza tuberculoza. In formula vaccinului se regasesc ingrediente auxiliare precum glicerina, asparagina, acidul citric, potasiul, fosfatul, sulfatul de magneziu si citratul de fier amoniu, impreuna cu lactoza, care este inclusa in prepararea finala. Aceste componente sunt prezente in cantitati minime si nu constituie un risc pentru sanatate, servind la stabilizarea si conservarea vaccinului.
Cercetarile actuale se indreapta si spre dezvoltarea vaccinurilor ADN recombinat, care ar folosi fragmente de ADN apropiate de cel nativ sau chiar microbacterii atenuate, pentru o mai buna eficacitate. Rezultatele preliminare indica faptul ca aceste noi tipuri de vaccinuri nu au inca un randament superior vaccinului BCG traditional. Aceasta subliniaza complexitatea provocarii de a imbunatati prevenirea tuberculozei, evidentiind in acelasi timp importanta continuarii cercetarilor in acest domeniu vital.
Beneficiile vaccinarii BCG
Vaccinarea reprezinta o piatra de temelie in prevenirea bolilor infectioase, avand un impact semnificativ asupra reducerii mortalitatii. Inovatiile in medicina, in special descoperirea vaccinarii ca metoda primara de preventie, au transformat radical gestionarea sanatatii publice. Vaccinul BCG, in particular, exemplifica aceasta evolutie pozitiva. Adoptarea sa pe scara larga in programele de vaccinare a contribuit in mod evident la diminuarea incidentei si a severitatii bolilor, demonstrand eficacitatea vaccinarii in protejarea populatiei, mai ales a celor mai tineri. Astfel, vaccinarea impotriva unor boli serioase a devenit o practica de rutina, evidentiind importanta schemelor de imunizare in promovarea sanatatii si prelungirea sperantei de viata.
Cand este recomandata administrarea vaccinului BCG?
Vaccinarea BCG este esentiala inca din primele momente ale vietii. Acest vaccin se administreaza nou-nascutilor in primele 24 de ore de viata, cu conditia ca greutatea lor la nastere sa fie peste 2500 de grame. Pentru cei mai fragili, nascuti sub aceasta limita de greutate, vaccinarea se reprogramaza pentru o fereastra timpurie, intre 47 de zile si doua luni de viata, asigurand astfel o protectie eficienta cand sistemul lor imunitar este mai pregatit. Pe masura ce copiii cresc, este importanta reevaluarea necesitatii unei noi doze de BCG. Astfel, in jurul varstei de 13-14 ani, corespunzatoare clasei a 8-a, se recomanda administrarea unei noi doze daca testul de tuberculina indica o reactie sub 9 mm, semn ca o reimprospatare a protectiei este necesara.
Nu doar copiii beneficiaza de protectia conferita de vaccinul BCG. Adultii cu varste intre 16 si 35 de ani, in special cei care lucreaza in domenii cu risc crescut de expunere la tuberculoza – cum ar fi domeniul medical, veterinar sau in abatoare – sunt candidati ideali pentru vaccinare. La baza eficacitatii sale, vaccinul BCG foloseste tulpini atenuate pentru a stimula sistemul imunitar sa dezvolte anticorpi specifici impotriva bacteriei responsabile de TBC, fara a declansa boala in sine. Mai mult, el ofera o protectie solida impotriva formelor severe ale bolii, inclusiv meningita tuberculoasa la copii, subliniind rolul sau esential in strategia de prevenire a tuberculozei.
De ce este importanta vaccinarea?
Intr-o societate unde majoritatea indivizilor beneficiaza de vaccinare, protectia colectiva, cunoscuta si sub numele de imunitate de turma, isi face simtita prezenta. Aceasta reprezinta un scut protectiv ce se extinde chiar si asupra celor nevaccinati, precum sugarii, femeile insarcinate, persoanele in varsta sau cele cu sisteme imunitare compromise, care, din diverse motive, nu pot fi imunizate. Acest zid protector impiedica raspandirea bolilor infectioase, asigurand un mediu sigur pentru toata lumea. Intr-o comunitate unde refuzul sau amanarea vaccinarii devine un fenomen comun, apar brese in acest zid de protectie. Acestea permit virusurilor si bacteriilor sa circule liber, crescand riscul de imbolnavire la nivel colectiv.
Boli care altadata erau considerate devastatoare, precum rujeola, variola, tusea convulsiva sau rubeola, si care faceau numeroase victime in randul copiilor, sunt acum prevenibile printr-un gest simplu: vaccinarea. Efectele benefice ale vaccinarii sunt indiscutabile, atat in ceea ce priveste numarul de vieti salvate, cat si in prevenirea unor boli severe. Refuzul sau amanarea vaccinarii nu doar ca pune in pericol individul in sine, dar si comunitatea la care apartine.
Posibile efecte secundare
Vaccinarile sunt piloni esentiali in prevenirea bolilor, insa, ca orice interventie medicala, ele pot avea efecte secundare. Aceste reactii, desi temporare si in general usoare, sunt importante de cunoscut pentru a intelege mai bine cum reactioneaza corpul uman la vaccinuri. Primul semn pe care il puteti observa dupa vaccinare este aparitia unei mici zone rosii, cunoscute ca papula, la locul injectarii. Aceasta devine vizibila intr-un interval de 10-14 zile si reprezinta o reactie locala comuna. Pe langa acesta, este posibil sa apara si noduli in zona injectata, manifestare care se poate intampla in primele 7-21 de zile dupa administrarea vaccinului.
O alta reactie posibila este inflamarea ganglionilor limfatici, cunoscuta sub denumirea de adenita supurata. Aceasta indica faptul ca sistemul imunitar este activat si lucreaza la dezvoltarea unei reactii de aparare. Nu in ultimul rand, simptome asemanatoare gripei pot sa apara pentru o perioada scurta, de obicei intre 24-48 de ore dupa vaccinare. Aceste simptome reflecta modul in care corpul se adapteaza si construieste imunitatea la agentul patogen vizat de vaccin. Desi pot parea inconfortabile, aceste efecte secundare sunt de obicei semne ca vaccinul isi face efectul, pregatind sistemul imunitar sa recunoasca si sa lupte impotriva bolilor fara a fi nevoie de o infectie reala.
Bibliografie:
Choi YJ, Choi EK, Han KD, Jung JH, Park J, Lee E, Choe W, Lee SR, Cha MJ, Lim WH, Oh S. Temporal trends of the prevalence and incidence of atrial fibrillation and stroke among Asian patients with hypertrophic cardiomyopathy: A nationwide population-based study. Int J Cardiol. 2018 Dec 15;
Robert R, Porot G, Vernay C, Buffet P, Fichot M, Guenancia C, Pommier T, Mouhat B, Cottin Y, Lorgis L. Incidence, Predictive Factors, and Prognostic Impact of Silent Atrial Fibrillation After Transcatheter Aortic Valve Implantation. Am J Cardiol. 2018 Aug 01;
Tarride JE, Quinn FR, Blackhouse G, Sandhu RK, Burke N, Gladstone DJ, Ivers NM, Dolovich L, Thornton A, Nakamya J, Ramasundarahettige C, Frydrych PA, Henein S, Ng K, Congdon V, Birtwhistle RV, Ward R, Healey JS. Is Screening for Atrial Fibrillation in Canadian Family Practices Cost-Effective in Patients 65 Years and Older? Can J Cardiol. 2018 Nov;