Prurigo actinic: De ce apare aceasta afectiune dermatologica, cum o putem preveni, tipuri de tratament
Prurigo actinic este o afectiune cutanata caracterizata prin aparitia de noduli sau papule pruriginoase, cauzate de expunerea la soare. Aceasta reactie anormala si cronica la lumina solara se manifesta prin leziuni care apar la cateva ore sau zile dupa expunere, spre deosebire de urticaria solara, unde leziunile apar in cateva minute dupa contactul cu razele ultraviolete A. Prurigo actinic este frecvent asociat cu inflamatia buzelor (cheilita) si inflamatia conjunctivei oculare (conjunctivita). Prurigo actinic este o afectiune dermatologica complexa, ale carei cauze exacte raman partial neintelese. Pana in prezent, nu s-au identificat fotosensibilizanti specifici, fie locali, fie sistemici, care sa fie direct legati de aceasta boala.
Nu exista dovezi ca hipersensibilitatea implicand imunoglobulina E joaca un rol in dezvoltarea sa. Aceasta afectiune pare sa aiba mai degraba legatura cu o reactie de hipersensibilitate de tipul IV, un raspuns imunitar mediat de celule, in care limfocitele T, predominant CD4, infiltrand leziunile cutanate. Clasificata in spectrul bolilor autoimune, prurigo actinic sugereaza ca o proteina a epidermei ar putea fi modificata de radiatiile UV, declansand astfel o reactie inflamatorie. Atat razele UV-A, cat si UV-B sunt considerate factori declansatori majori ai acestei afectiuni. Observatia ca evitarea expunerii la soare aduce imbunatatiri semnificative starii pacientilor intareste aceasta teorie. Aceste informatii subliniaza importanta protectiei solare si a limitarii expunerii la soare ca masuri preventive esentiale in gestionarea prurigo actinic.
Simptome asociate cu prurigo actinic
Aceasta boala se manifesta adesea printr-o eruptie de papule eritematoase, care pot aparea izolat sau in grupuri, si se intensifica in urma expunerii la soare. Desi simptomele sunt mai acute in lunile calde, primavara si vara, nu este neobisnuit ca pacientii sa experimenteze discomfort si in sezoanele mai reci. Leziunile specifice prurigo actinic pot evolua in placi mari, acoperite de cruste serosangvinolente, un rezultat direct al scarpinatului frecvent si intens. In cazuri cronice, acest comportament poate duce la lichenificare, adica ingrosarea pielii, si chiar la pseudoalopecia sprancenelor, un fenomen de subtiere a parului in aceasta zona. Dermatita caracteristica acestei afectiuni este adesea diseminata si simetrica, afectand preponderent zonele expuse direct la radiatiile solare, precum obraji, nas, frunte, barbie si lobii urechilor. Extremitatile superioare si decolteul sunt frecvent afectate. In cazurile severe si de lunga durata, leziunile pot aparea chiar si in zonele acoperite de imbracaminte.
Afectarea conjunctivelor, intalnita la aproape jumatate din pacienti, include simptome precum roseata, pigmentare maro, sensibilitate crescuta la lumina, lacrimare excesiva si dezvoltarea unor formatiuni de tip pseudopterigium. In ceea ce priveste leziunile buzelor, majoritatea pacientilor experimenteaza cheilita, insotita de mancarime, edem, descuamare, fisuri si chiar formarea unor cruste sau ulceratii. Un aspect interesant este ca, in absenta afectarii pielii nasului, diagnosticul poate fi adesea orientat spre dermatita atopica, o afectiune diferita, dar cu manifestari clinice similare. Managementul prurigo actinic implica evitarea expunerii prelungite la soare si utilizarea unor creme cu factor de protectie solara inalt. Tratamentele specifice pot include medicamente antiinflamatorii, antihistaminice pentru controlul pruritului si terapii locale pentru ingrijirea pielii afectate. In situatiile mai severe, consultul dermatologic este esential pentru o abordare adecvata si personalizata a tratamentului.
Diagnosticarea prurigo-ului actinic
Rezultatele testelor de laborator de rutina nu prezinta anomalii, fiind utilizate in principal pentru a exclude alte boli fotosensibile, cum ar fi lupusul eritematos. Nivelurile anticorpilor anti-Ro, anti-La si porfirinici raman in limite normale, iar studiile de imunofluorescenta directa sunt negative. Testarea specifica pentru fotodermatoze poate reproduce leziunile pe pielea sanatoasa in 75% din cazuri atunci cand aceasta este expusa la lumina solara. Leziunile apar de obicei la 4-7 zile dupa expunere, confirmand astfel diagnosticul. Un rezultat negativ al testarii nu exclude insa posibilitatea existentei prurigo-ului actinic.
Examenul histologic releva caracteristici specifice: acantoza, spongioza usoara si edem in lamina proprie, alaturi de infiltrate limfocitare dense dispuse in bande si, ocazional, foliculi limfocitari. Aceste foliculi sunt mai des intalniti in mucoase, buze si conjunctive. Se observa prezenta eozinofilelor abundente. Conjunctivele afectate prezinta hiperplazie epiteliala alternand cu atrofie, iar vacuolizarea stratului bazal si capilarele dilatate din derm sunt alte semne caracteristice.
-
Gel curatare Acnestil, 200ml, RilastilPret 42,32 RON Pret vechi 52,90 RON
Tratamentul prurigo actinic: optiuni eficiente si precautii
Prurigo actinic beneficiaza de tratamente variate, centrate in special pe managementul simptomelor si preventia exacerbarilor. Un medicament de baza in acest context este thalidomida, recunoscuta pentru capacitatea sa de a modula supresia factorului de necroza tumorala alfa (TNF alfa).
Utilizarea thalidomidei necesita o atentie sporita, mai ales in cazul femeilor fertile, datorita riscului teratogen asociat. De aceea, contraceptia este obligatorie in timpul tratamentului. In situatiile in care boala este acuta sau in faza de exacerbare, se pot considera steroizi topici sau tratamente imunosupresoare. Dupa remisia leziunilor cutanate, aplicarea cremelor cu protectie solara este esentiala pentru a preveni recidivele.
Alte medicamente, cum ar fi antimalaricele si pentoxifilina, sunt utilizate frecvent datorita efectelor lor antiinflamatorii, adesea in forma topica. Tratamentele sistemice, precum ciclosporina 2%, sunt folosite pentru a controla simptomele specifice, cum ar fi cele ocular. In ciuda utilizarii lor, antihistaminicele, betacarotenii si terapia PUVA adesea ofera rezultate mai putin favorabile. In cazul complicatiilor, cum ar fi infectiile secundare sau eczema, tratamentul poate include antibiotice orale sau aplicarea locala a solutiei Burow.
Bibliografie:
Ahn SH, Prince EA, Dubel GJ. Basic neuroangiography: review of technique and perioperative patient care. Semin Intervent Radiol. 2023;
Madhwal S, Rajagopal V, Bhatt DL, Bajzer CT, Whitlow P, Kapadia SR. Predictors of difficult carotid stenting as determined by aortic arch angiography. J Invasive Cardiol. 2021;
Tavakol M, Ashraf S, Brener SJ. Risks and complications of coronary angiography: a comprehensive review. Glob J Health Sci. 2022;
