SanoVita Wellness: Cum sa ai grija de imunitatea intregii familii

Lumea in care traim este intr-o permanenta schimbare din cauza pandemiei si a virusului COVID19. Singurul lucru care ramane constant e grija. Grija fata de tine, fata de familie, fata de cei dragi. Si pentru ca traim o perioada in care trebuie sa ne intelegem mai bine organismul, am ales sa va prezentam cateva din suplimentele din portofoliul SanoVita Wellnessdestinate imunitatii si imbunatatirii capacitatii corpului de a raspunde la virusuri si alti agenti patogeni. 

De ce sa spui da acestei game? Pentru ca suplimentele SanoVita Wellness sunt disponibile in formate prietenoase de jeleuri și acadele evitand astfel posibilele forme de anxietate legate de inghitirea pastilelor. Sunt versatile si de aceea sunt dedicate atat copiilor, cat si adulților si au rolul de a ne asigura necesarul de vitamine si minerale de care organismul nostru are atata nevoie. Nu contin zahar, au un numar redus de calorii, sunt vegane si au gust delicios de fructe pentru intreaga familie.

Ce este imunitatea?

Sistemul imunitar este extrem de complex si are la baza o serie de subsisteme care conlucreaza pentru a feri organismul de agentii patogeni care-l pot dezechilibra si-i pot afecta integritatea. Este important de punctat ca un sistem imunitar deficitar este responsabil in mod direct de aparitia bolilor, inclusiv a cancerului, totodata, avand si o relevanta importanta in procesul de imbatranire prematura. Concret, imunitatea este capacitatea organismului uman de a lupta cu microorganismele și de a se proteja de virusuri, bacterii și toxine. Practic imunitatea este ca un zid de apărare împotriva agresorilor din mediul înconjurător.

Cum funcționeaza sistemul imunitar

Sistemul imunitar protejează organismul de afecțiuni sau de corpuri străine ce pot pune sănătatea în pericol. Atunci când funcționează așa cum trebuie, sistemul imunitar identifică și apoi atacă virusurile, bacteriile, paraziții sau orice alte corpuri străine, reușind să le diferențieze pe acestea de țesuturile sănătoase ale organismului. Altfel spus, un sistem imunitar sănătos poate lupta și poate combate efectele CORONAVIRUSULUI.

Sistemul imunitar sunt de fapt 'inima si creierul" nevazut al organismului. Atunci cand lucrurile nu functioneaza in parametrii normali, inseamna ca se intampla ceva cu sistemul imunitar. Chiar daca sistemul imunitar nu este la fel de vizibil precum este creierul sau inima, dar este la fel de esential si de vital. Daca sistemul imunitar ar intra in colaps, organismul uman ar fi infestat de virusuri, ciuperci sau paraziti. Totodata, un sistem imunitar care nu functioneaza corect se poate intoarce impotriva noastra si poate ataca celulele sanatoase.

Sistemul imunitar joaca rolul unui al doilea creier al oganismului si lucreaza intr-o colaborare perfecta cu sistemul cerebral. In conditiile actuale, in care alimentatia nu este tocmai sanatoasa, plina de junk food-uri, in care asistam la o crestere a poluarii atmosferice, iar sedentarismul face parte din rutina noastra zilnica, fiecare dintre noi are nevoie de o stimulare a sistemului imunitar.

Rolul sistemului imunitar

Sistemul imunitar detecteaza virusurile, bacteriile, parazitii, ciupercile, substantele nocive si alte corpuri straine care nu sunt compatibile cu organismal uman si le anihileaza. Un sistem imunitar sanatos va sti sa diferentieze agentii patogeni de tesuturile sanatoase si astfel sa-i elimine din corp. Un rol deosebit de important al sistemului imunitar este in prevenirea si tratarea cancerului, acesta avand capacitatea de a lupta contra propriilor celule care si-au modificat forma si structura.

Sistemul imunitar este format din mai multe structuri, insa cele mai importante sunt globulele albe. Acestea au capacitatea de a se misca independent prin sange si de a depista agentul patogen, totodata fiind capabile sa treaca prin peretii celulari pana la locul infectiei si sa o anihileze. Globulele albe sunt de trei feluri:

• Granulocitele – distrug bacteriile cu care intra in contact organismul

• Limfocitele – distrug virusurile care cauzeaza infectii, numite si soldatei

• Monocitele – asimileaza si digera particulele straine, numite si gunoier

Imunitatea poate fi de mai multe tipuri, in functie de modul in care este dobandita: naturala sau artificiala.

Imunitatea dobandita in mod natural poate fi innascuta sau adaptativa. Imunitatea innascuta este cea cu care ne nastem si care nu se modifica pe parcursul anilor, dar nici nu este capabila sa ofere protectie pe termen lung organismului. Imunitatea adaptativa este cea pe care o dobandim in timp ca urmare a faptului ca intram in contact cu agenti patogeni, iar organismul este setat sa-si creeze anticorpi. Astfel, agentul patogen este memorat, iar la un nou contact, organismul isi va folosi anticorpii creati pentru anihilarea sa. Este deosebit de importanta pentru mentinerea sanatatii pe termen lung.

Imunitatea dobandita in mod artificial presupune expunerea la anumiti agenti patogeni in mod intentionat pentru a crea rezistenta organismului si cea mai comuna cale este vaccinarea. Imunizarea dobandita prin vaccinare este o metoda de imunizare artificiala valabila pe termen lung. Astfel, prin vaccin, se introduc in organism cantitati mici de agenti patogeni, incapabili sa declanseze o boala, dar si antigeni, substante care stimuleaza productia de anticorpi, in vederea formarii unei memorii celulare, iar la un nou contact cu agentul patogen, organismul deja sa dispuna de anticorpii necesari pentru anihilarea sa.

Imunizarea dobandita prin serumizare este o metoda de imunizare artficiala valabila pe termen scurt, in majoritatea cazurilor, activa doar pentru 30 de zile. Astfel, prin administrarea serurilor imune, se introduc in organism niste anticorpi specifici anumitei boli care sunt sunt capabili sa lupte cu aceasta o perioada scurta, de exemplu perioada in care persoana poate fi expusa contaminarii. 

Totodata imunitatea poate fi mentinuta in parametrii normali cu ajutorul unor suplimente si vitamine.

Multivitamine pentru intarirea sistemului imunitar

Sistemul imunitar trebuie sustinut obligatoriu din exterior. Pe langa inlaturarea factorilor de risc este necesara completarea dietei cu vitamine si minerale esentiale. Cu rol indubitabil in intarirea imunitatii si in energizarea organismului sunt vitaminele A, complexul B, C, D, E, K, calciul, magneziul, zincul, fierul, acizii grasi Omega si probioticele. Vitamina C este considerate cea mai eficienta vitamina in intarirea imunitatii, alaturi de vitamina A, avand un puternic rol antioxidant si anticancerigen. Vitamina E are rolul de a stimula producerea de anticorpi, iar vitaminele din complexul B au rol in formarea globulelor rosii, in special vitamina B9 cunoscuta si sub denumirea de acid folic.

De asemenea, B6 si B12 sprijina detoxifierea ficatului si scad procesele inflamatorii din organism, iar B3 si B5 reduc stresul si ajuta la procesarea grasimilor din corp. Dintre minerale, cei mai importanti aliati ai sistemului imunitar sunt zincul, care sprijina digestia, si magneziul care, alaturi de vitamina D si K, contribuie la mentinerea unui sistem osos si muscular sanatos. Acizii grasi Omega au efect antiinflamator asupra organismului, iar probioticele sustin sanatatea sistemului digestiv, o componenta esentiala a sistemului imunitar.

Pe de alta parte, se recomanda odihna, minim 8 ore pe noapte, si practicarea exercitiilor fizice cel putin 20-30 de minute in fiecare zi. Aceste activitati oxigeneaza celulele, confera energie organismului, relaxeaza sistemul nervos si cresc capacitatile functiei imunitare.

Imunitatea scazuta la copii

Cauzele imunitatii scazute la copii sunt strans legate de perioada intrauterina, dar si de primul an de viata si de alimentatia ulterioara. Copiii se nasc cu un sistem imunitar imatur care se dezvolta in mod natural pe parcurs. Acestia prezinta o imunitate genetica inca din timpul vietii intrauterine, insa acesti anticorpi captati din sangele mamei nu persista mai mult de 9 luni. Din acest motiv alaptarea este esentiala deoarece, pe langa imunitatea primara, astfel se dezvolta imunitatea secundara, imunoglobulinele de tip A care se regasesc in laptele matern. Ulterior, imunitatea se dobandeste pe cale naturala, prin interactiunea cu diversi agenti daunatori, virusi, bacterii, microbi, moment in care se formeaza imunoglobuline proprii si limfocite de tip B si T.

Acest proces dureaza pana la varsta scolara, moment in care este nevoie de protectie suplimentara contra imbolnavirilor. Conform studiilor, copiii care nu sunt hraniti cu lapte matern au o imunitate mai mica decat ceilalti. Pe de alta parte, alimentatia saraca in nutrienti, in vitamine si minerale, lipsa activitatii fizice, igiena precara si somnul insuficient influenteaza in mod negativ sistemul imunitar al copiilor.

Cresterea imunitatii la copii

Cresterea imunitatii la copii este obligatorie in perioada de tranzitie de la un sezon la altul, atunci cand sistemul de autoaparare lupta excesiv cu factorii de mediu si devine slabit, dar si de fiecare data cand semnele de raceala, gripa si extenuare isi fac aparitia. Primul pas este introducerea in meniul zilnic a fructelor si legumelor crude. De asemenea, ceaiul de lamaie si ghimbir, ceaiul de musetel, de echinaceea, uleiul de peste sau alimentele bogate in omega-3 si zinc sunt recomandate pentru intarirea imunitatii copiilor, fara a avea efecte adverse. Daca tolereaza, cel mic poate consuma produse apicole, usturoi si ceapa. Pe de alta parte, activitatea fizica in aer liber si minim 8-10 ore de somn pe noapte consolideaza puternic sistemul imunitar.

Si pentru ca in aceasta perioada multe dintre problemele de sanatate sunt asociate cu dificultati de respiratie atunci cand sistemul imunitar este slabit, cateva repere si lucruri mai putin cunoscute despre respiratia noastra.

• Paradoxal, avem nevoie sa respiram nu pentru a primi oxigen ci pentru a elimina mai curand dioxidul de carbon din sange care este toxic. Aerul are 21% oxigen si peste 78% azot, iar organismul are nevoie doar de 5%. Totul tine de cantitatea de dioxid de carbon care trebuie evacuat.
• Respiratia pe gura poate, in timp, crea o micsorare a maxilarului – de aici rezultand dinti strambi (sau o recadere a maxilarului dupa ce aparatul dentar este eliminat). De aceea e important sa invatam sa respiram corect pe nas si daca este nevoie sa facem operatie pentru deviatie de sept.
• Respiratia pe gura este principala cauza la copiii care sunt peltici, atunci cand vorbesc.
• Trezitul in timpul noptii pentru a urina este, cel mai probabil, o urmare a respiratiei cu gura deschisa. Respiratia pe gura provoaca micsorarea vezicii urinare, ceea ce face sa se simta ca si cum ai avea nevoie urgent la baie.
• Cu cat respiri mai des (hiperventilatie) cu atat mai infometat te vei simti si cu atat mai acidic va deveni corpul tau. De aceea e important sa existe un echilibru in procesele respiratorii.
• Respiratia ar trebui sa se realizeze doar la intensitatea in care puteti tine gura inchisa. Pentru ca e important ca ea sa se realizeze pe nas pentru ca acolo se pot filtra particulele periculoase. 
• in mod natural noi ne schimbam partile pe care dormim aproximativ la fiecare 30 de minute, iar acest lucru se datoreaza in principal echilibrarii respiratiei prin fiecare dintre nari.
• Nasul are un sistem de filtrare cu 4 etape. Prin respiratia pe gura mergi direct la etapa a 4-a. Acest lucru duce cu usurinta la dureri in gat, amigdalita si chiar infectii ale urechii.

REFERINTE:

1. Adams PF, Hendershot GE, Marano MA., Centers for Disease Control and Prevention/National Center for Health Statistics. Current estimates from the National Health Interview Survey, 1996. Vital Health Stat 10. 1999 Oct;

2. Pulia M, Redwood R, May L. Antimicrobial Stewardship in the Emergency Department. Emerg Med Clin North Am. 2018 Nov;

3. Saust LT, Bjerrum L, Siersma V, Arpi M, Hansen MP. Quality assessment in general practice: diagnosis and antibiotic treatment of acute respiratory tract infections. Scand J Prim Health Care. 2018 Dec;

5. Braman SS. Chronic cough due to acute bronchitis: ACCP evidence-based clinical practice guidelines. Chest. 2006 Jan;

6. Kronman MP, Zhou C, Mangione-Smith R. Bacterial prevalence and antimicrobial prescribing trends for acute respiratory tract infections. Pediatrics. 2014 Oct;

7. Bai L, Su X, Zhao D, Zhang Y, Cheng Q, Zhang H, Wang S, Xie M, Su H. Exposure to traffic-related air pollution and acute bronchitis in children: season and age as modifiers. J Epidemiol Community Health. 2018 May;

8. Wenzel RP, Fowler AA. Clinical practice. Acute bronchitis. N Engl J Med. 2006 Nov 16;

9. Altiner A, Wilm S, Däubener W, Bormann C, Pentzek M, Abholz HH, Scherer M. Sputum colour for diagnosis of a bacterial infection in patients with acute cough. Scand J Prim Health Care. 2009;

10. Ward JI, Cherry JD, Chang SJ, Partridge S, Lee H, Treanor J, Greenberg DP, Keitel W, Barenkamp S, Bernstein DI, Edelman R, Edwards K., APERT Study Group. Efficacy of an acellular pertussis vaccine among adolescents and adults. N Engl J Med. 2005 Oct 13;

11. Smucny J, Becker L, Glazier R. Beta2-agonists for acute bronchitis. Cochrane Database Syst Rev. 2006 Oct 18;

12. Becker LA, Hom J, Villasis-Keever M, van der Wouden JC. Beta2-agonists for acute cough or a clinical diagnosis of acute bronchitis. Cochrane Database Syst Rev. 2015 Sep 03;