Stomatita: cauze, simptome, preventie si tratament
Cunoscuta si ca „gura dureroasa” din cauza simptomelor pe care le genereaza, stomatita este o afectiune care impiedica pacientul sa manance, sa vorbeasca sau sa doarma. Aceasta afectiune este o inflamare a mucoasei din interiorul gurii, ce se poate dezvolta pe gingii, pe limba, pe buze, pe partea interioara a obrajilor si pe cerul gurii. Stomatita este dureroasa si se manifesta prin inrosirea, umflarea si sangerarea zonei afectate. Cauzele afectiunii difera de la o igiena orala indoielnica, pana la arsuri de la mancaruri, medicamente sau infectii. Se poate manifesta si sub forma de alergie la anumite substante. Pe scurt, stomatita este termenul general pentru a descrie o cavitate bucala inflamata. Aceasta poate modifica capacitatea unei persoane de a manca si de a vorbi. De asemenea, afectiunea se poate manifesta in orice loc al cavitatii bucale, inclusiv in gingii, limba, bolta palatina, buze, interiorul obrajilor.
Cauzele sale variaza foarte mult, de la o infectie locala, la o boala sistemica, la un iritant fizic sau chimic, la o reactie alergica sau chiar stres. In multe cazuri, cauzele sunt idiopatice, adica sunt necunoscute. Infectiile, cum ar fi candidoza sau mononucleoza, pot fi cauze ale stomatitei, care sunt prezentate, de exemplu, cu aparitia petelor rosii pe bolta palatina. Exista diferite tipuri de stomatita in functie de modul in care se dezvolta simptomele. Astfel, se regasesc urmatoarele:
- Stomatita aftoasa: Se caracterizeaza prin prezenta ulcerelor albe sau galbui cu un inel exterior rosu. Apar de obicei pe obraji, limba sau in interiorul buzei. Stomatita aftoasa se poate clasifica in minora si majora.
- Stomatita herpetica: Se caracterizeaza prin prezenta ranilor umplute cu lichid care apar in sau in jurul buzelor. Rareori se formeaza pe gingii sau pe cerul gurii. Acestea sunt adesea asociate cu furnicaturi, simptome de arsura sau de arsura inainte de aparitia ulcerelor.
- Stomatita angulara: Este tipul de stomatita care provoaca pete rosii si inflamate in colturile gurii, unde buzele se intalnesc si formeaza un unghi. Poate aparea pe o parte a gurii sau pe ambele parti in acelasi timp.
Cum apare stomatita? Care sunt grupele de risc
In ceea ce priveste stomatita herpetica, aceasta este cauzata de prezenta virusului herpes simplex. Conform specialistilor, primul focar este de obicei cel mai sever. Virusul herpetic se poate raspandi usor de la copil la copil, dar si de la adulti. Daca dumneavoastra sau un alt adult din familie aveti ulcer, acesta s-ar putea sa se fi raspandit la copilul dumneavoastra si sa fi provocat stomatita herpetica. De multe ori, cauzele aparitiei stomatitei nu se cunosc. Insa, urmatoarele conditii pot conduce spre aceasta afectiuneꓽ
- O dieta dezechilibrata - Urmarea unei diete sanatoase si echilibrate este vitala, astfel incat aceste tipuri de afectiuni orale sa nu apara. Prin urmare, este recomandat sa consumati alimente bogate in fibre si cu substantele nutritive de baza pentru bunastarea generala, evitand abuzul de alimente zaharoase.
- Protezele dentare si aparatele ortodontice – Acestea pot provoca frecare incomoda, iar leziunile cavitatii bucale sunt, prin urmare, probabile.
- Unele reactii alergice - Cateodata, consumul unor alimente sau chiar utilizarea pastelor de dinti ne provoaca alergii care pot provoca stomatita.
- Fumatul si consumul de alcool - Consumul de tutun si alcool nu este bun pentru sanatatea noastra. De fapt, printre alte efecte secundare negative pe care le provoaca este gingivostita.
- Tratamente ce includ radioterapia si chimioterapia - Stomatita poate fi, de asemenea, cauzata de radioterapie si chimioterapie, care sunt tratamente folosite indeosebi pentru pacientii care au afectiuni oncologice.
Ce simptome apar?
Pacientii care sufera de stomatita aftoasa nu prezinta simptome la nivelul intregului organism. Leziunile rotunde sau ovale, cu margine rosie si centrul, de obicei, alb sau galben, apar doar la nivelul cavitatii orale, iar simptomele pot include senzatii de arsura, de usturime sau de mancarime, inainte cu cateva ore de aparitia leziunilor.
Atunci cand micile umflaturi sunt atinse de mancare sau de bauturi, mai ales acidulate, poate aparea durerea. Daca leziunile sunt situate la nivelul limbii, vorbitul sau mestecatul pot deveni inconfortabile, iar daca sunt situate in cerul gurii, pot provoca o senzatie dureroasa la inghitire. Durerea provocata de atingerea leziunilor apare in zilele imediat urmatoare aparitiei acestora si dispare odata cu vindecarea.
Simptomele stomatitei herpetice sunt asemanatoare cu cele ale stomatitei aftoase, astfel se poate simti o senzatie de arsura sau de mancarime a buzei inaintea aparitiei leziunii. Ulterior acestora va aparea un grup de vezicule foarte mici, care se vor sparge, se vor uni si vor forma o ulceratie unica pe suprafata buzei, acoperita de o crusta. Leziunile herpetice sunt mai dureroase decat cele aftoase. Deshidratarea reprezinta un risc in cazul in care consumul de lichide se face cu dificultate. Simptomele pot include:
- Vezicule in gura, adesea pe limba, obraji, bolta palatina, gingii si pe marginea dintre interiorul buzei si pielea adiacenta
- Dupa ce veziculele se sparg, se formeaza rani in gura, adesea pe limba sau pe obraji
- Dificultate la inghitire
- Salivare
- Febra, de multe ori pana la 40º C, care poate aparea cu 1 pana la 2 zile inainte de aparitia blisterelor si ulcerelor
- Iritabilitate
- Durere in gura
- Gingii inflamate
Simptomele pot fi atat de neplacute incat copilul nu vrea sa manance sau sa bea, dar si adultii vor simti un disconfort in cavitatea bucala, ce poate impiedica pacientul sa se hraneasca.
Cum se poate preveni stomatita?
Daca vorbim despre stomatita aftoasa, atunci se apeleaza la medicatie doar in cazul in care ulceratiile au dimensiuni mari. Un regim fara excese si curatarea atenta a gurii, pentru a elimina microbii pot fi, uneori, metode suficiente pentru vindecare. Insa, cel care ia decizia de tratament pentru stomatita este medicul stomatolog, care poate determina si viitoarele metode de preventie.
Totusi, pacientii nu isi pot da seama de severitatea stomatitei si risca sa fie pusi in fata unei solutii temporare, care nu duc la o vindecare completa. In cazul copiilor, educatia poate fi o forma eficienta de protectie in fata unor viitoare herpesuri. Daca cel mic intelege fenomenul transmiterii afectiunii, atunci va fi aparat si de potentiale riscuri de contactare a herpesului unei persoane apropiate.
Aproximativ 90% din populatie este purtatoare de virus herpetic. Exista foarte putine lucruri care pot fi facute pentru a impiedica copilul, de exemplu, sa obtina acest virus in orice moment in timpul copilariei. Copilul trebuie sa evite orice contact strans cu persoanele care au ulceratii la nivelul gurii. De asemenea, copiii trebuie sa evite alti copii care au stomatita herpetica. In cazul copiilor, stomatita se poate preveni daca vor fi urmate urmatoarele conditii:
- Sa se spele des pe maini
- Pastrati jucariile curate si nu le impartiti cu alti copii care au stomatita
- Nu permiteti copiilor sa imparta farfurii, cesti sau tacamuri
- Nu lasati copilul sa sarute alti copii
In cazul adultilor, diminuarea consumului de alcool si tutun, o igiena corespunzatoare a mainilor si danturii sunt aspecte care pot preveni aparitia stomatitei.
Tratamente pentru stomatita
Tratamentul stomatitei depinde in mare masura de factorul sau factorii care o cauzeaza, astfel incat, ca masura principala, aceasta trebuie tratata cu medicamente specifice daca cauza este infectia virala, bacteriana sau fungica. Daca cauza nu este cunoscuta, tratamentul trebuie sa vizeze ameliorarea simptomelor. Tratamentele destinate ameliorarii simptomelor stomatitei pot include cresterea consumului de lichide, administrarea de analgezice, medicamente topice pentru scaderea durerii si, mai presus de toate, mentinerea unei bune igiene orale pentru a evita o suprainfectie secundara.
Stomatita poate prezenta edem si roseata a mucoasei orale sau ulcere mici si dureroase (simple sau multiple). Mai rar, se formeaza leziuni albicioase. In cazuri rare, stomatita afecteaza destul de mult cavitatea bucala, pacientul putand manifesta senzatia de arsura in gura. Simptomele fac dificila hranirea, uneori ducand la deshidratare si malnutritie. Uneori apare o infectie secundara, in special la pacientii imunocompromisi (cei a caror imunitate este scazuta). Stomatita poate fi cauzata de o infectie locala, o boala sistemica, un iritant fizic sau chimic sau o reactie alergica, dar multe cazuri sunt idiopatice (nu au o cauza cunoscuta). Orice simptom manifestat la nivelul cavitatii bucale impune un consult stomatologic. Bineinteles, un control de preventie, la 6-12 luni este esential pentru orice individ.
BIBLIOGRAFIE:
James, William D.; Berger, Timothy G.; et al. (2006). Andrews' Diseases of the Skin: Clinical Dermatology. Saunders Elsevie;
J. J. Shea, M.D., F.A.C.A., S. M. Gillespie, M.D., G. L. Waldbott, M.D. Allergy to Fluoride. Annals of Allergy;
Treister NS, Bruch JM (2010). Clinical oral medicine and pathology. New York: Humana Press;
Berger, Ann M.; Shuster, John L.; von Roenn, Jamie H. (2007). Principles and Practice of Palliative Care and Supportive Oncology;
Zeppetella, Giovambattista (2012-06-14). Palliative care in clinical practice. London: Springer;
Horning, GM (October 1996). "Necotizing gingivostomatitis: NUG to noma". Compendium of Continuing Education in Dentistry;