Pentru comenzi telefonice: 0374.471.155
Pentru comenzi telefonice: 0374.471.155 | Program Call Center: Luni - Vineri, 9:30 - 17:00
Stimati clienti, datorita sarbatorilor Pascale este posibil sa apara intarzieri in livrarile coletelor. Ne cerem scuze pentru inconvenient. Paste fericit, plin de sanatate!
Suflurile cardiace: Intelegerea si gestionarea lor, cum apar, metode de tratament

Suflurile cardiace: Intelegerea si gestionarea lor, cum apar, metode de tratament

Alexandra Nelepcu
de , Farmacist Diriginte
Data publicării: 19 iulie 2023

Suflurile cardiace sunt sunete anormale produse in timpul ciclului cardiac si detectate in timpul auscultarii inimii cu ajutorul unui stetoscop. Aceste sunete pot fi cauzate de turbulente sau flux sanguin neregulat prin valvele inimii sau prin vasele de sange. Suflurile cardiace pot fi impartite mai multe categorii:

Sufluri inocente (fiziologice)
Acestea sunt sufluri care nu indica prezenta unei afectiuni cardiace sau a unei probleme grave. Ele sunt frecvente la copii si tineri sanatosi. Suflurile inocente sunt de obicei slabe, scurte si nu sunt asociate cu alte semne sau simptome de boala cardiaca. Nu necesita tratament si de obicei dispar pe masura ce copilul creste.

Sufluri organice (patologice)
Acestea pot fi cauzate de diverse afectiuni cardiace, cum ar fi malformatii congenitale ale valvei inimii, infectii ale valvei, stenoza (ingustarea) sau insuficienta (scurgerea) valvei. Suflurile patologice pot fi mai intense, mai lungi si pot fi insotite de simptome precum oboseala, dispnee (dificultate in respiratie), umflaturi la nivelul membrelor inferioare sau intoleranta la efort.

Sufluri functionale
Acestea pot aparea temporar din cauza unor conditii precum anemie, febra, sarcina sau efort fizic intens. Suflurile functionale sunt de obicei tranzitorii si nu sunt asociate cu anomalii structurale ale inimii.

Sufluri sistolice, diastolice si continue
Aceasta se refera la momentul ciclului cardiac in care apare suflul. Suflurile sistolice apar in timpul contractiei inimii, iar suflurile diastolice apar in timpul relaxarii inimii, intre doua contractii. Suflurile continue apar continuu, atat in timpul contractiei, cat si al relaxarii.

De ce apar suflurile cardiace
Suflurile cardiace pot fi cauzate de o varietate de conditii si afectiuni care afecteaza structura si functionarea inimii sau a valvei cardiace. Iata cateva dintre cele mai comune cauze ale suflurilor cardiace:

Malformatii congenitale ale inimii: Acestea sunt anomalii de dezvoltare ale inimii si valvei cardiace prezente la nastere. Exemple includ defecte septale (orificii in peretele dintre camerele inimii), stenoza valvulara (ingustarea unei valve) sau insuficienta valvulara (scurgerea inversa a sangelui prin valve).
Endocardita: Este o infectie a mucoasei inimii, inclusiv a valvei cardiace. Aceasta poate duce la modificari structurale ale valvei si poate genera sufluri cardiace.
Stenoza valvulara: Ingustarea unei valve cardiace care restrictioneaza fluxul normal de sange prin aceasta. Cele mai frecvente valve afectate sunt valvele aortice si pulmonare.
Insuficienta valvulara: Valvele cardiace care nu se inchid complet, permitand regurgitarea sau scurgerea inversa a sangelui. Aceasta poate fi rezultatul unui slabiciuni a muschilor sau structurilor de sustinere ale valvei.
Cardiomiopatie: Aceasta este o afectiune care afecteaza structura si functionarea miocardului (muschiul inimii). Diverse forme de cardiomiopatie pot provoca sufluri cardiace, cum ar fi cardiomiopatia dilatativa sau hipertrofica.
Boli reumatice: Anumite afectiuni inflamatorii, cum ar fi febra reumatica, pot afecta valvele cardiace si pot duce la aparitia suflurilor.
Anemia: Un nivel scazut de hemoglobina in sange, cum ar fi in cazul anemiei, poate duce la un flux sanguin mai rapid si poate genera sufluri functionale.
Acestea sunt doar cateva dintre cauzele comune ale suflurilor cardiace. Diagnosticarea exacta a cauzei suflului necesita evaluarea medicala de catre un medic specialist, cum ar fi un cardiolog, care poate realiza auscultatia inimii si poate solicita investigatii suplimentare, cum ar fi ecocardiografia (examinarea cu ultrasunete a inimii) sau alte teste imagistice.

Diagnosticul exact al unui suflu cardiac si identificarea cauzei sale se bazeaza pe evaluarea medicala a unui medic specialist, cum ar fi un cardiolog. Aceasta poate include auscultarea atenta a sunetelor inimii, investigatii suplimentare precum ecocardiografia (examinarea cu ultrasunete a inimii) sau alte teste imagistice si evaluarea simptomelor si a istoricului medical al pacientului.

Modalitati de gestionare si tratament

Gestionarea unui suflu cardiac depinde de cauza subiacenta a suflului si de gradul de afectare al inimii. In general, obiectivele tratamentului pentru suflurile cardiace pot include:

Monitorizare regulata
Medicul va recomanda monitorizarea periodica a suflului cardiac prin auscultare si evaluare clinica. Acest lucru permite urmarirea evolutiei suflului si identificarea oricaror schimbari sau complicatii noi.

Investigatii suplimentare
Medicul poate recomanda efectuarea de teste si investigatii suplimentare pentru a determina cauza exacta a suflului cardiac si gradul de afectare a inimii. Acestea pot include ecocardiografia (examinarea cu ultrasunete a inimii), electrocardiograma (ECG), radiografie toracica sau alte teste imagistice.

Tratamentul cauzei subiacente
Daca suflul cardiac este rezultatul unei afectiuni subiacente, tratamentul se va concentra pe gestionarea sau corectarea acelei afectiuni. De exemplu, in cazul unei stenoze valvulare severe, poate fi necesara interventia chirurgicala pentru inlocuirea valvei afectate. In majoritatea cazurilor, odata ce se trateaza cauza ce produce suflu cardiac se reduce si murmurul.

Medicamente
In anumite cazuri, medicamentele pot fi utilizate pentru a controla simptomele asociate cu suflul cardiac sau pentru a trata afectiunile care cauzeaza suflul. Acestea pot include medicamente pentru gestionarea tensiunii arteriale, a ritmului cardiac sau a insuficientei cardiace, anticoagulante, diuretice, beta-blocante, inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei

In functie de cauza si severitatea suflului cardiac, medicul poate recomanda consultul unui cardiolog sau a altor specialisti pentru evaluare si gestionare suplimentara. Aceasta poate include cardiologi interventionali, chirurgi cardiologi sau alti specialisti in afectiuni specifice ale inimii.

Cum se trateaza
Daca suflul cardiac este considerat inocent sau functional si nu prezinta nicio problema semnificativa, medicul poate decide sa monitorizeze suflul in timp, prin auscultare si evaluare periodica. In aceste cazuri, nu este necesar un tratament activ si suflul poate sa dispara de la sine pe masura ce copilul creste sau conditia subiacenta se amelioreaza.

In anumite cazuri, medicamentele pot fi prescrise pentru gestionarea simptomelor asociate cu suflul cardiac sau pentru tratarea afectiunilor subiacente. De exemplu, medicamentele pot fi utilizate pentru a controla tensiunea arteriala, pentru a regla ritmul cardiac sau pentru a trata insuficienta cardiaca.

Atunci cand suflul cardiac este cauzat de o anomalie structurala sau de o afectiune grava, poate fi necesara interventia chirurgicala sau procedurile percutane pentru a corecta problema. De exemplu, in cazul stenozei valvulare severe sau al malformatiilor congenitale ale inimii, poate fi necesara interventia chirurgicala pentru a repara sau inlocui valvele afectate.

De asemenea, medicul poate recomanda un program de reabilitare cardiaca sau un stil de viata sanatos pentru a mentine o inima sanatoasa si pentru a reduce simptomele asociate cu suflul cardiac. Acest lucru poate include exercitii fizice regulate, o alimentatie echilibrata, renuntarea la fumat si controlul greutatii.

Fibrinogenul: Ce este si cum ajuta aceasta proteina mentinerea sanatatii sistemului cardiovascular

Fibrinogenul este o proteina prezenta in sange, care are un rol important in procesul de coagulare a sangelui. Este sintetizat in principal de catre ficat si eliberat in circulatia sanguina. Atunci cand apare o leziune sau o ruptura a vaselor de sange, fibrinogenul este unul dintre factorii coagularii responsabili de formarea cheagului de sange. In prezenta unor semnale de leziune, fibrinogenul este convertit in fibrina prin intermediul enzimelor coagularii. Fibrina formeaza o retea de fibre insolubile, cunoscute sub numele de cheag, care ajuta la oprirea sangerarii prin formarea unei bariere.

Nivelul de fibrinogen din sange poate varia in functie de diferite conditii si afectiuni. De exemplu, in timpul unui raspuns inflamator sau in cazul unor afectiuni precum artrita reumatoida, nivelul de fibrinogen poate creste. De asemenea, fibrinogenul poate fi evaluat in cadrul unor analize de sange pentru a evalua riscul de tromboza sau pentru a monitoriza tratamentul anticoagulant. Este important de remarcat faptul ca fibrinogenul este doar unul dintre factorii coagularii sangelui si ca procesul de coagulare implica o serie de pasi si de factori care lucreaza impreuna pentru a asigura formarea si dizolvarea coagulului intr-un mod echilibrat.

Tot ce vrei sa stii despre sanatatea inimii tale

Bibliografie:

1. Gold R.; Kappos L.; Arnold D.L.; et al. (September 20, 2012). "Placebo-Controlled Phase 3 Study of Oral BG-12 for Relapsing Multiple Sclerosis". N Engl J Med. 367 (12): 1098–1107; 

2. "Scientists look to cut cow flatulence". phys.org. March 21, 2008. Volhard, J. "Darstellung von Maleinsäureanhydrid" Justus Liebig's Annalen der Chemie 1892, volume 2019;

3. Llica, R-A., Kloetzer, L. and Galaction,A-I. Fumaric acid: production and separation. Biochemistry Letters, 2018;

4. Das, R.K., Brar, S.K., and Verma, M. Fumaric acid: production and application aspects. In: Brar SK, Sarma SJ, Pakshirajan K (eds) Platform chemical biorefinery: future green chemistry, Elsevier, Amsterdam, (2016);

Articole similare
Bronsiolita la bebelusi: cum apare, cum se poate trata Bronsiolita la bebelusi: cum apare, cum se poate trata

Bronsiolita la bebelusi va afecta caile respiratorii, mai exact bronsiolele. Infectia va conduce spre obstructia bronsiolelor. Aerul nu va mai iesi din plamani ca si in mod normal, fapt ce va determina aparitia respiratiei suieratoare, care este in acelasi timp epuizanta si va determina copilul sa planga pentru ca nu poate respira corect.

25 septembrie 2023
Edited 26 septembrie 2023
citește articolul
Bufeurile: De ce apar, simptome, preventie Bufeurile: De ce apar, simptome, preventie

Bufeurile sunt specifice menopauzei, care este doar o alta etapa din viata femeii. Bufeurile afecteaza aproximativ 75% din femeile aflate la menopauza. Ele pot dura intre 5 si 6 ani, pana la definitizarea menopauzei.

22 septembrie 2022
Edited 8 iulie 2023
citește articolul
Sindromul Hutchinson Gilford: De ce apare, simptome Sindromul Hutchinson Gilford: De ce apare, simptome

Progeria, denumita si imbatranirea prematura, este o boala genetica rara. In termeni de specialitate ea se numeste Hutchinson - Gilford. Unul din 8 milioane de bebelusi poate sa sufere de progerie, conform statisticilor.

19 septembrie 2022
Edited 8 iulie 2023
citește articolul

Informatiile din acest articol nu trebuie sa inlocuiasca consultarea unui specialist sau vizita la un medic. Orice recomandare medicala continuta de acest material are scop pur informativ. Concluziile sau referintele nu sunt tipice si pot varia de la individ la individ si pot depinde de stilul de viata al fiecaruia, de starea de sanatate, dar si de alti factori. Aceste informatii nu trebuie sa inlocuiasca un diagnostic avizat.

Top 10 produse recomandate

Articolele 1 la 4 din 9 total

Pagina