Tulburarea de personalitate borderline : Tot ce trebuie sa stii despre aceasta afectiune
Tulburarea de personalitate borderline este o afectiune de sanatate mintala caracterizata prin tulburari ale stimei de sine, relatii instabile si intense, impulsivitate si emotionalitate extrema. Aceasta afectiune poate fi dificil de diagnosticat, deoarece simptomele sale pot fi confundate cu alte afectiuni psihice, cum ar fi depresia, anxietatea sau tulburarea bipolara.Persoanele cu tulburare de personalitate borderline pot prezenta o gama larga de simptome, inclusiv stres emotional, anxietate, depresie, instabilitate emotionala, impulsivitate, relatii instabile, comportament auto-distructiv si sentimente de gol interior.
Cauzele exacte ale tulburarii de personalitate borderline nu sunt pe deplin cunoscute, dar cercetarile sugereaza ca o combinatie de factori genetici si de mediu poate contribui la dezvoltarea afectiunii. Tratamentul pentru tulburarea de personalitate borderline poate include terapie individuala si in grup, precum si medicamente. Terapia dialectica comportamentala este una dintre terapiile cele mai eficiente pentru tratarea acestei afectiuni. Cu tratament adecvat, multi oameni cu tulburare de personalitate borderline pot obtine o imbunatatire semnificativa a simptomelor si pot duce o viata normala. Cu toate acestea, unele persoane pot continua sa experimenteze simptome pe tot parcursul vietii lor.
Sa intelegem mai bine tulburarea Borderline
Tulburarea de personalitate borderline este o tulburare care desemneaza numeroase anomalii psihologice, de obicei detectate dupa varsta de 18 de ani, si se caracterizeaza printr-o variabilitate a emotiilor. Trasatura fundamentala a unei persoane cu borderline este ca nu a fost capabila sa invete sa gestioneze sau sa asimileze in mod corespunzator resentimentele fata de evenimentele dificile care l-au atins (cum ar fi abandonul, abuzul, divortul parintilor etc.). Aceasta imposibilitate duce la instabilitate semnificativa in relatiile interpersonale, in imaginea de sine si identitate, in emotii si impulsivitate. Persoanele care sufera de borderline prezinta adesea modele extrem de instabile de relatii sociale. Ei dezvolta atasamente intense, dar furtunoase, cu oamenii, atitudinile lor fata de familie, prieteni si cei dragi.
![[2025] [IAN] [SPRING] [2+1] [Naturalis Benesio]](https://www.springfarma.com/media/spring_catalog/images/e/t/eticheta-rotunda-3-la-pret-de-2.png)
Principalele simptome ale tulburarii borderline
Tulburarea de personalitate borderline afecteaza modul in care va simtiti, modul in care va relationati cu ceilalti si modul in care va comportati. O frica intensa de abandon apare si se ajunge chiar la masuri extreme pentru a evita o separare sau o respingere reala sau imaginara. Persoanele prezinta un model remarcabil de relatii intense si instabile, cum ar fi idealizarea unei persoane intr-o zi si convingerea brusca ca aceeasi persoana nu este de incredere sau ca este prea ”rea”.
Apar variatii constante de caractere, schimbari rapide de identitate si imagine de sine, inclusiv schimbarea obiectivelor si valorilor, pana la punctul de a vedea oamenii in care anterior aveau incredere ca fiind rai sau ca si cum nu ar exista. De asemenea, sunt prezente perioade de stres legate de paranoia si pierderea contactului cu realitatea, care pot dura cateva minute sau chiar ore. Comportamente impulsive si riscante, cum ar fi conducerea nesabuita, irosirea banilor, abuzul de droguri, jocurile de noroc, mancatul compulsiv, auto-sabotajul personal sau de la locul de munca (renuntat fara un loc de munca sau rupand o relatie pozitiva) sunt alte caracteristici ale tulburarii borderline. Alte semneꓽ
- Constientizarea comportamentului distructiv, a automutilarii, dar incapabil sa-l previna.
- Schimbari extreme de dispozitie, care pot dura ore sau zile, inclusiv anxietate intensa, fericire, iritabilitate sau rusine de regret.
- Comportament impulsiv si riscant (conducere nesabuita, sex neprotejat, consum ilegal de droguri).
- Episoade scurte, dar intense de anxietate sau depresie.
- Furie disproportionata si comportament antagonist, care se termina adesea in lupte fizice. De exemplu, pierderea rabdarii, sarcasmul.
- Dificultati in controlul emotiilor si impulsurilor.
- Comportament suicidar. Amenintari de sinucidere sau auto-ranire, de obicei ca raspuns la frica de separare sau respingere, reala sau imaginata.
- Sentimentul de a nu fi inteles, de a fi ignorat, de a fi singur, gol si fara speranta.
- Frica de a fi singur.
- Sentimente de ura si dezgust de sine.
Ce trebuie sa retii daca stii persoane diagnosticate cu tulburare de tip borderline
Este important sa intelegem ipotezele inconstiente pe care persoanele care sufera de aceasta tulburare le fac pentru a conduce o relatie mai adecvata. Luati in considerare ca aceste puncte nu reflecta gandirea tuturor persoanelor cu borderline si aceste moduri de a vedea nu sunt neaparat prezente la o persoana care are borderline. Iata ce gandesc persoanele afectateꓽ
Trebuie sa fiu iubit de toti oamenii importanti din viata mea, in orice moment, altfel nu am valoare. Trebuie sa fiu complet competent in toate privintele pentru a fi o asa-numita persoana iubita. Unii oameni sunt buni si totul in ei este perfect. Alte persoane sunt total rele si ar trebui sa fie aspru acuzate si pedepsite pentru asta.
Sentimentele mele sunt intotdeauna cauzate de evenimente externe. Nu am control asupra emotiilor mele sau asupra lucrurilor pe care le fac ca raspuns la ele.
Nimanui nu-i pasa la fel de mult cum imi pasa de ceilalti, asa ca ii pierd mereu pe cei de care tin, in ciuda incercarii disperate de a face lucruri care sa-i impiedice sa ma paraseasca.
Daca cineva ma trateaza rau, atunci devin rau. Cand sunt singur, nu sunt nimic si nimeni.
Voi fi fericit numai atunci cand voi gasi o persoana perfecta care imi da totul si ma iubeste si are grija de mine, indiferent de ce. Dar daca cineva ma iubeste intr-un mod aproape perfect, atunci ceva trebuie sa fie in neregula cu el. Nu pot suporta frustrarea pe care o simt atunci cand am nevoie de ceva de la cineva si nu pot obtine. Trebuie sa fac ceva pentru a scapa de frustrare.
Tratamentul pentru tulburarea borderline
Tulburarea de personalitate borderline poate fi tratata cu psihoterapie. In unele cazuri, ajutorul psihiatric este recomandat, fiind nevoie de medicamente pentru tratarea simptomelor specifice (depresie, anxietate si agresiune). Cu toate acestea, se recomanda in principal terapia psihologica individuala si abordarea dialectica comportamentala, cognitiv-comportamentala si neuropsihologica.
Medicamentele nu vindeca tulburarea de personalitate borderline, dar pot ajuta la problemele asociate, cum ar fi depresia, impulsivitatea si anxietatea. Medicamentele care sunt prescrise de obicei sunt antidepresive, antipsihotice si anxiolitice. Primul pas spre ameliorarea simptomelor il reprezinta dorinta de a fi ajutat. Persoanele care au in familie rude ce manifesta simptome specifice tulburarii, trebuie sa incerce sa le ofere ajutorul. Acesta include in special prezentarea la psiholog, iar ulterior si dupa caz, se poate apela si la un medic psihiatru.
Ce este neuroastenia si cum se manifesta la persoanele care sufera de tulburare de tip bordeline
Probabil ca uneori cu totii am suferit de oboseala excesiva, episoade de stres, dureri de spate, insomnie, migrena, greata si alte simptome cauzate de zile de lucru lungi sau situatii care nu pot fi controlate de noi. Din fericire, pentru majoritatea a fost un incident temporar si cu o pauza, odihna sau practicile sanatoase, am revenit la starea noastra obisnuita. Cu toate acestea, este posibil sa ne aflam in aceasta stare in mod continuu, ceea ce este cunoscut sub numele de neurastenie, o tulburare tacuta care provoaca epuizare si slabiciune fizica si mentala aproape inexplicabila cu cel mai mic efort.
Acest termen a fost creat in 1869 de catre George Millar Beard (medic, neurolog si profesor american). Simptomele acestei boli au fost multiple: anorexie, insomnie, ameteli, dureri de cap, slabiciune, oboseala si epuizare. Boala, potrivit lui Beard, s-a datorat modificarilor chimice ale sistemului nervos central. Ani mai tarziu, diagnosticul acestei boli si tratamentul acesteia au fost extinse.
In dezvoltarea acestei tulburari, sunt evidentiate unele modificari: prezenta iritabilitatii care, de obicei, determina pacientul sa aiba comportamente violente sau sa fie ostil, sa-si piarda apetitul, sa aiba probleme cu adormirea sau sa apara senzatii de depersonalizare. In plus, pot aparea probleme cu concentrarea. Neurastenia apare, de asemenea, cu simptome depresive, cum ar fi tristetea, schimbarile emotionale constante, incapacitatea de a simti placerea, plansul, furia, pasivitatea si apatia. Deseori se manifesta o scadere a performantei muncii si o crestere a izolarii. Unele dintre simptomele caracteristice ale neurasteniei sunt:
- Sentimentul de slabiciune
- Epuizare fizica dupa efort minim (mental sau fizic)
- Dureri musculare
- Incapacitatea de relaxare
- Ameteli sau senzatie de instabilitate
- Dispepsie (durere abdominala, umflaturi, arsuri la stomac, greata)
- Iritabilitate
- Incapacitatea de a experimenta placerea
- Pierderea interesului sau a satisfactiei in aproape toate activitatile
- Stari anxioase si depresive
- Tulburari de somn, cum ar fi insomnia, somnolenta sau hipersomnia
- Probleme legate de capacitatea de a face fata sarcinilor obisnuite
- Parestezii
- Probleme cu vederea sau auzul
- Astenie
- Oboseala musculara
- Tremur
- Tulburari in sfera sexuala, cum ar fi dorinta sexuala hipoactiva
- Tulburari circulatorii: Hipotensiune arteriala, modificari ale ritmului cardiac, bufeuri, etc.
- Modificari ale sistemului digestiv: Anorexia legata de senzatia de plenitudine gastrica
- Tulburari endocrine: Hiperfunctie tiroidiana si hipofunctie suprarenala generala
Bibliografie:
McGowan J, Sampson M, Salzwedel DM, Cogo E, Foerster V, Lefebvre C. PRESS Peer Review of Electronic Search Strategies: 2015 Guideline Statement. J Clin Epidemiol. 2016;
Wallace BC, Small K, Brodley CE, Lau J, Trikalinos TA. Deploying an interactive machine learning system in an evidence-based practice center: abstrackr. Proceedings of the 2nd ACM SIGHIT International Health Informatics Symposium (IHI).
Shea BJ, Grimshaw JM, Wells GA, et al. Development of AMSTAR: a measurement tool to assess the methodological quality of systematic reviews. BMC Med Res Methodol. 2007;
Fung JK, Tsang HW, Chung RC. A systematic review of the use of aromatherapy in treatment of behavioral problems in dementia. Geriatr Gerontol Int. 2012;
Biddiss E, Knibbe TJ, McPherson A. The effectiveness of interventions aimed at reducing anxiety in health care waiting spaces: a systematic review of randomized, Anesth Analg. 2014;
Hsu CH, Chi CC, Chen PS, Wang SH, Tung TH, Wu SC. The effects of aromatherapy massage on improvement of anxiety among patients receiving palliative care: A systematic review of randomized controlled trials. Medicine (Baltimore). 2019;
Perry R, Terry R, Watson LK, Ernst E. Is lavender an anxiolytic drug? A systematic review of randomised clinical trials. Phytomedicine. 2012;
Choi J, Lee JA, Alimoradi Z, Lee MS. Aromatherapy for the relief of symptoms in burn patients: A systematic review of randomized controlled trials. Burns. 2018;
