De ce apare anxietatea depresiva in lunile reci de iarna?
In timpul iernii, lipsa luminii determina organismul sa produca mai multa melatonina, ceea ce este decisiv atunci cand vine vorba de calitatea somnului. De aceea ne simtim mai obositi, apatici si somnorosi. In acelasi timp in care aceasta substanta este generata, serotonina scade, neurotransmitatorul care ne face sa ne simtim mai fericiti. In mod similar, nivelurile scazute de vitamina D produse de lumina soarelui ne conditioneaza starea de spirit in timpul lunilor de iarna.
Cum afecteaza pe termen lung anxietatea depresiva?
Desi toti oamenii sufera de ea, unii sunt mai expusi decat altii. Cei mai vulnerabili pot dezvolta tulburare afectiva emotionala sau tulburare depresiva recurenta. Primul este un tip specific de depresie care poate incepe in toamna si dureaza pana in primavara si necesita tratament antidepresiv si terapii usoare. A doua se refera la depresiile sezoniere care se inrautatesc in lunile mai reci.
In afara de factorii externi, este important sa invatam sa controlam sentimentele si gandurile pe care le avem evitand frazele pesimiste. Potrivit specialistilor, trebuie sa vedem partea pozitiva a iernii, gandindu-se la imagini reconfortante, cum ar fi vizionarea unui film alaturi de o ciocolata calda, in fata semineului ori pur si simplu alaturi de persoanele dragi noua. Toate acestea vor ajuta la temperarea dispozitiei.
Metode pentru combaterea starii deprimante
Pentru a ramane sanatosi in acest sezon de iarna, ar trebui sa incercam sa avem grija de noi prin metode simple. In primul rand, este important sa ne satisfacem toate nevoile mentale, fizice si emotionale. Iata cateva sfaturi pentru abordarea acestor domenii diferite si cum ne pot sa depasim perioadeleꓽ
Concentrati-va pe obtinerea vitaminelor, urmati o dieta nutritiva si echilibrata
Alegerea alimentelor bogate in vitamina D si incercarea de a profita de vremea de afara in timpul unei plimbari, sunt aspecte care amelioreaza tristetea si anxietatea. In general, vitaminele ajuta organismul sa indeplineasca functii esentiale. De exemplu, vitamina D ajuta la mentinerea nivelurilor medii de fosfor si calciu in sange, intarind oasele. Vitamina C poate ajuta la reducerea riscului de cancer, inclusiv cancerele gurii, esofagului, stomacului si sanului.
Efectuarea exercitiilor fizice
Exercitiile fizice produc dopamina, serotonina si endorfine, cei trei hormoni asociati cu fericirea. Miscarea corpului este un beneficiu fundamental, atat fizic, cat si psihologic. In plus, sportul poate contribui la consolidarea stimei de sine, deoarece este o disciplina care necesita perseverenta, efort si vointa, iar in atingerea obiectivelor propuse se obtine un nivel ridicat de satisfactie personala. Specialistii recomanda, de asemenea, sa faceti sport in aer liber, in ciuda vremii reci.
Modificarea programului de somn
Pentru a profita de toate orele de soare, este important sa ne culcam si sa ne trezim mai devreme.. Desi la inceput poate fi mai dificil sa ne obisnuim cu aceasta schimbare, beneficiile vor fi observate imediat: odihna mai buna, mai multa bucurie si mai putina iritabilitate.
Tulburare afectiva sezoniera de iarna
O tulburare afectiva sezoniera este un tip de depresie ce apare in perioade specifice ale anului, de exemplu, in sezonul rece. In tulburarea afectiva sezoniera, pacientul prezinta simptome atunci cand zilele sunt mai scurte si orele de lumina sunt reduse. Tulburarea afectiva sezoniera este declansata de raspunsul creierului la schimbarile sezoniere ale luminii solare. Cand zilele devin mai lungi, persoana depaseste depresia.
Simptomele pot include:
Lipsa de energie
Pofta pentru carbohidrati
Mancat in exces
Iritabilitate
Lipsa sperantei si a motivatiei de a face actiuni zilnice
Pierderea interesului pentru activitati placute, inclusiv pierderea interesului sexual
Dificultati de somn, fie din cauza somnului prea mult, fie din cauza insomniei
Cum sa combateti anxietatea depresiva?
Daca ati fost diagnosticat cu o tulburare afectiva sezoniera, exista lucruri pe care le puteti face pentru a va ajuta: Faceti exercitii fizice, mai ales in aer liber. Atat lumina soarelui, cat si exercitiile fizice va pot ridica starea de spirit. Petreceti timp cu prietenii si cu alti oameni dragi care inteleg prin ceea ce treceti. Aveti rabdare si nu va asteptati ca simptomele sa dispara atunci cand incepeti tratamentul. Hraniti-va echilibrat si sanatos, evitand carbohidratii in exces si gustarile zaharoase. Consumul unei cantitati mari de cereale integrale, legume si fructe va poate ajuta sa va simtiti mai bine. Stabiliti o rutina regulata de somn.
Incercati un program de exercitii fizice
Majoritatea oamenilor petrec mai putin timp in aer liber si, prin urmare, nivelul lor de activitate fizica scade. Cu toate acestea, daca credeti ca va confruntati tulburare afectiva sezoniera, exercitiul ar putea fi o modalitate buna de a lupta impotriva acesteia. Luati in considerare activitatile fizice care v-ar face placere, de exemplu, tehnici de pilates sau alergatul pe banda.
Implicati-va in interactiuni sociale
Lunile mai reci tind sa creasca nevoia noastra de a ne izola si de a ramane acasa, ceea ce duce la o interactiune sociala mult mai mica. Daca acest lucru suna familiar, va recomandam sa va conectati cu alte persoane in mod regulat, mergand impreuna la o piesa de teatru, cinema ori facand alte activitati placute.
Oferiti-va momente de rasfat
Rasfatul de sine este un timp pentru sine, insa fara senzatia de vinovatie. Rasfatarea este un act de autocompatimire, iar aceasta inseamna faptul ca va pretuiti mai mult, punandu-va pe primul loc. Actionand cu compasiune, acest lucru va poate ajuta sa promovati o sanatate mintala mai buna.
Suplimentati activitatea fizica
Activitatea fizica regulata are multe avantaje. Unele dintre aceste avantaje, asa cum am mentionat mai sus, pot include:
Pastrarea greutatii sub control
Reducerea riscului de diabet zaharat de tip 2
Intarirea muschiilor si a oaselor
Imbunatatirea starii de spirit si a sanatatii psihice
Alegeti activitatea fizica pe care o doriti atat timp cat vremea va permite, insa specialistii recomanda efectuarea exercitiilor indiferent de vreme.
Expunere crescuta la lumina
Pentru multe persoane cu tulburare afectiva sezoniera, petrecerea a mai mult timp in aer liber in timpul zilei poate fi suficienta pentru ameliorarea simptomelor. Simpla plimbare pe jos poate fi un excelent aliat impotriva semnelor tulburarii afective.
Daca simptomele se agraveaza ori va afecteaza desfasurarea activitatilor zilnice, consultarea unui specialist poate fi cea mai buna solutie. Desi manifestarile tulburarii afective sezoniere se diminueaza odata cu aparita vremei insorite, cu toate acestea, unele persoane pot avea simptome mai mult timp, motiv pentru care a apela la un profesionist va fi de mare ajutor.
Cum se pune un diagnostic de meteosensbilitate? Care este legatura cu anxietatea depresiva
La orice pacient care manifesta oboseala ce nu dispare odata cu odihna, este necesar sa se distinga clar daca ceea ce aveti este intr-adevar oboseala sau daca este dificultati de respiratie (dispnee), slabiciune musculara generalizata (care se observa in bolile musculare, cum ar fi paralizie periodica) sau somnolenta.
O buna istorie clinica ne permite sa ne concentram asupra diagnosticului si trebuie efectuate teste simple pentru a exclude diferite boli. Pacientii ar trebui sa fie intrebati in mod specific despre calitatea somnului si despre administrarea de medicamente de orice tip.
Testele mai complexe (teste, raze X, ultrasunete, scanari CT etc.) nu sunt, in general, recomandate, deoarece acestea nu ofera, de obicei, informatii si pot induce in eroare medicul. Acestea ar trebui solicitate numai daca exista suspiciunea unei boli specifice. Sindromul de astenie se observa dupa efectuarea unor analize si dupa ce pacientul primeste intrebari legate de stilul de viata pe care il are.
Meteosensibilitatea cronica de origine necunoscuta si sindromul oboselii cronice, desi nu pun in pericol viata pacientului, au un prognostic variabil, in general nu foarte favorabil. La unii pacienti simptomatologia dispare complet si se recupereaza, desi majoritatea mentin oboseala cronica, cu perioade in care astenia poate disparea sau se poate agrava. Nici astenia idiopatica cronica, nici sindromul de oboseala cronica nu sunt asociate cu o mortalitate mai mare sau cu un risc mai mare de probleme grave in organele majore.
In general, prognosticul, referindu-se la persistenta simptomelor, este mai rau la persoanele in varsta, cu un nivel mai scazut de educatie, cand astenia este asociata cu diverse boli psihiatrice si cand pacientul considera ca oboseala se datoreaza unor probleme fizice care nu au fost diagnosticate de catre medic.