YOGA: Beneficiile pentru organism si psihic, contraindicatii
Yoga este o disciplina a trupului si a mintii faimoasa ce ofera beneficii maxime pentru sanatatea organismului. Anatomia trupului este strans corelatat cu anatomia structurii subtile, energetice. Cu cat constientizam mai mult ce se petrece cu trupul nostru cu atat intelegem mai bine ca trebuie sa-l intretinem intr-o stare de functionare optima. Asadar, trebuie sa alegem cu grija prin alimentele si tratamentele pe care i le oferim. Daca suntem constienti de structura noastra energetica si de mecanismele ei, vom stii mai bine cum sa actionam atunci cand apar dificultati in ceea ce priveste sanatatea, relatiile, comunicarea, interactiunile cu ceilalti, dorintele pe care le avem si rezultatele pe care vrem sa le obtinem.
Yoga – beneficii pentru sanatatea fizica
Yoga poate fi adaptata pentru diferite niveluri de fitness si poate fi practicata de oameni de toate varstele. Este important sa gasesti un instructor de yoga calificat si experimentat si sa iti adaptezi practica la nevoile si limitarile tale individuale. In general, practicarea yoga poate fi un mod eficient si placut de a-ti imbunatati sanatatea fizica si mentala.
Yoga imbunatateste flexibilitatea
In primul curs de yoga, s-ar putea sa va simtiti mai rigizi si sa va fie aproape imposibil sa va atingeti degetele de la picioare. Daca veti insista pe parcursul orelor de curs, veti observa ca deveniti mai flexibili si tot ceea ce parea imposibil la inceput va deveni posibil.
Ajuta la mentinerea unei posturi potrivite
Din cauza unei posturi nepotrivite va puteti confrunta cu disconfort si durere care vor incepe sa dispara de cand practicati yoga. Soldurile tensionate pot incorda articulatia genunchiului din cauza alinierii necorespunzatoare a coapsei si a tibiei. Tendoanele tensionate provoaca de multe ori tasarea coloanei lombare, care provoaca dureri de spate. Inflexibilitatea muschilor si a tesutului conjunctiv pot conduce la o postura nepotrivita
Yoga mareste forta musculara
Intotdeauna un corp cu muschi puternici va avea un aspect placut. Muschii joaca si un rol de protectie impotriva unor afectiuni precum artrita si durerile de spate si previne aparitia cazaturilor la varstnici. Puterea construita prin yoga, se echilibreaza cu flexibilitatea spre deosebire de mersul la sala care va face mai puternici, dar mai putin flexibili.
Mentine echilibrul corpului
Atunci cand capul se afla in echilibru, se afla direct peste coloana vertebrala, ceea ce necesita mai putin efort pentru ca muschii gatului si spatelui sa il sustina. Deplasarea capului cu cativa centimetri inainte, presupune incordarea muschilor gatului. Pozitia nepotrivita cu capul aplecat timp de 8 ore pe zi poate cauza probleme la spate, gat, dar si la musculatura si articulatii.
Yoga previne deteriorarea cartilajelor si articulatiilor
Practica yoga presupune folosirea articulatiilor in miscare, ceea ce faciliteaza prevenirea artritei degenerative si atenuarea unor dizabilitati cauzate de restrangerea zonelor de cartilaj care nu sunt folosite. Cartilajul articular este ca un burette. Acesta primeste substante nutritive proaspete doar cand lichidul sau este stors si necesita o noua aprovizionare. Fara o intretinere adecvata, zonele neglijate ale cartilajului se pot uza, expunand si osul la uzura
Protejeaza coloana vertebrala
Discurile spinale sau amortizoarele dintre vertebre care pot comprima nervii spinali au nevoie de miscare pentru a-si obtine nutrientii. O practica de asane bine echilibrata, ce implica extensii in spate, aplecari inainte si rasuciri, ajuta la mentinerea discurilor vertebrale suple. Flexibilitatea pe termen lung este absolut esentiala pentru sanatatea coloanei vertebrale.
Imbunatateste sanatatea oaselor
Exercitiile cu greutati intaresc oasele si ajuta la prevenirea osteoporozei. Multe posturi in yoga necesita ridicarea propriei greutati ceea ce ajuta la intarirea oaselor bratelor, care sunt deosebit de vulnerabile la fracturile osteoporotice. De asemenea, yoga creste densitatea osoasă la nivelul vertebrelor si scade nivelurile cortizolului, hormonul stresului, mentinand astfel calciul in oase.
Mareste fluxul sanguin
Exercitiile de relaxare din practica yoga stimuleaza circulatia sanguina, in special cea periferica. Prin yoga se imbunatateste oxigenarea celulelor organismului, care vor funcționa mai bine. Miscarile efectuate in timpul acestei practici faciliteaza irigarea organelor interne cu sange oxigenat si realizarea circuitului de la acestea la inima si invers. Yoga creste nivelul de hemoglobina si celule rosii din sange si ajuta la subtierea sangelui prin reducerea nivelului proteinelor care favorizeaza cheagurile din sange, ceea ce scade posibilitatea aparitiei atacurilor de cord si a accidentelor vasculare cerebrale.
Posturile si procedeele yoga se adreseaza in mod distinct tuturor functiilor organismului – locomotorie, digestiva, nervoasa, respiratorie, cardiaca, de autoaparare, endocrine, cognitive, senzoriale ce sunt insotite de focalizarea concomitenta a atentiei si a energiei. Practica yoga cuprinde in prima parte deprinderea posturilor de hatha yoga si relaxare, carora li se adauga apoi procedee de focalizare mentala si de respiratie.
Yoga - beneficii pentru minte
Yoga rasplateste organismul prin stari profunde de regenerare, de calm si de seninatate, de echilibrare emotionala care trezesc creativitatea si viziunea spirituala. Instabilitatea emotionala necontrolata la diferiti factori externi dispare ca prin minune iar calitatea somnului este imbunatatita in mod considerabil. Meritul acestei practici consta in faptul ca ne face constienti de resursele noastre si ne reeduca in ceea ce priveste folosirea lor, pentru a nu le risipi, asa cum avem tendinta sa o facem. In plus, Yoga este unul din instrumentele care ne ajuta sa actionam diferit pentru a ne indeplini visele.
Beneficiul suprem al acestei practic este ca ne ajuta sa ne reconectam cu propriul suflet, cu natura si cu valorile profunde, ale spiritului. Mai mult decat atat, yoga creste eficienta, creativitatea, productivitatea oferind stare de prezenta care te tine treaz si energic.
Asadar, petrecand timp util intr-un mod placut si relaxant si practicand exercitiile yoga veti fi surprinsi sa descoperiti care sunt castigurile obtinute. Practicarea regulata a yoga poate avea efecte benefice pe termen lung asupra sanatatii tale fizice si mentale. Este important sa tii cont ca yoga nu este un substitut pentru tratamentele medicale, ci poate fi o modalitate complementara de a iti imbunatati starea de sanatate.
Efectele pe care le are burnoutul asupra echilibrului psihic. Cum te poate ajuta YOGA
In Romania primesti diagnostic ca suferi de sindromul burnout daca la munca in timpul activitatii tale ai o perioada in care simti ca nu mai faci fata la task-uri si lucrezi intens si peste program. In plus, sindromul Burn-out poate aparea si din cauza unor motive personale si a mediului social in care traiesti. Dorinta de a acoperi un gol, o frustrare, o deceptie cu un volum de munca apare in ultimul timp tot mai des printre persoanele care lucreaza in corporatii. Sentimentul de frustrare in cadrul sindromului burn-out este des intalnit.
Totodata, dintre toate bolile cronice, sindromul burnout este una din cele mai misterioase boli. Desi nu se cunosc mecanismele de declansare, dintre cauzele cele mai plauzibile, depresia pare a juca un rol cheie, intrucat starea maladiva survine cu o recurenta crescuta la persoanele cu diagnostic de anxietate si de depresie. Dar acest sindrom este asociat si cu o carenta de vitamine, sau un sistem imunitar slabit. Deficitul de minerale, in special de fier, produce in timp anemie feripriva si implicit apare o scadere a capacitatii eritrocitelor de a oxigena coerent sistemul cerebral.
Pe scurt, sindromul Burnout este o afectiune complexa asociata cu epuizarea mentala, fizica si emotionala care apare ca urmare a stresului excesiv acumulat pe termen lung. Pentru prima data acest termen a fost mentionat de psihologul Herbert Freudenberger in cartea sa «Burnout: The High Cost of High Achievement», scrisa in 1974.
Etapele prin care trece o persoana pana ajunge la epuizare sunt: nevoia puternica de afirmare, neglijarea nevoilor personale, aparitia situatiilor conflictuale fie acasa fie la birou, negarea problemelor, izolarea de familie si de grupul social, schimbarea comportamentului, autodevalorizarea, sentimentul de gol interior, stari depresive, colaps fizic si emotional.
S-a constatat ca mediul ostil nu reprezinta intotdeauna factorul care cauzeaza in mod direct burnout, ci trebuie sa ii fie direct asociata si inabilitatea individului de a face fata unor noi conditii de la locul de munca. Nevrotismul, extraversiunea si constiinciozitatea sunt trasaturi de personalitate care ofera predictibilitate pentru cel putin doua dintre dimensiunile sindromului burnout. Sindromul de burnout nu se asociaza neaparat cu orele suplimentare de la locul de munca, ci cu stresul cronic acumulat, starea de epuizare, insatisfactia fata de activitatea desfasurata zilnic si sentimentele de inutilitate resimtite.
Tot ce vrei sa afli despre burnout
Bibliografie:
Anxiety and Depression Association of America. Facts & Statistics. 2014. http://www.adaa.org/about-adaa/press-room/facts-statistics.
National Institute of Mental Health. Any Anxiety Disorder Among Children. 2016. http://www.nimh.nih.gov/health/statistics/prevalence/any-anxiety-disorder-among-children.shtml.
Bittner A, Egger HL, Erkanli A, et al. What do childhood anxiety disorders predict? J Child Psychol Psychiatry. 2007 Dec;
Ezpeleta L, Keeler G, Erkanli A, et al. Epidemiology of psychiatric disability in childhood and adolescence. J Child Psychol Psychiatry. 2001
Chorpita BF, Daleiden EL, Ebesutani C, et al. Evidence-Based Treatments for Children and Adolescents: An Updated Review of Indicators of Efficacy and Effectiveness. Clinical Psychology Science and Practice. 2011;