Pentru comenzi telefonice: 0374.471.155
Pentru comenzi telefonice: 0374.471.155 | Program Call Center: Luni - Vineri, 9:30 - 17:00
Stimati clienti, datorita sarbatorilor Pascale este posibil sa apara intarzieri in livrarile coletelor. Ne cerem scuze pentru inconvenient. Paste fericit, plin de sanatate!
 Chistul Baker: simptome, diagnostic si optiuni de tratament

Chistul Baker: simptome, diagnostic si optiuni de tratament

Alexandra Nelepcu
de , Farmacist Diriginte
Data publicării: 28 iunie 2023 Ultima actualizare: 28 iunie 2023

Un chist Baker este o punga de lichid care se formeaza in spatele genunchiului, iar continutul de fluid este acelasi ca in interiorul articulatiei genunchiului - lichid sinovial. Acest chist este numit si chist popliteal, deoarece este situat in zona posterioara a genunchiului, corvei sau poplitealului gol. Aceasta crestere poate aparea progresiv, chiar si fara ca pacientul sa observe, sau apare in cateva zile si poate fi dureros. Chistul va creste ca marime si isi va face drum intre muschii gemeni mediali si semimembranosi (din spatele genunchiului) pentru a fi simtit prin piele.

Genunchiul este cea mai mare si puternica articulatie din corp. Este compus din capatul inferior al femurului (osul coapsei), capatul superior al tibiei si genunchiul. Un tesut moale, alunecos, numit „cartilaj comun” acopera si protejeaza capetele oaselor unde se unesc pentru a forma articulatia. Articulatia genunchiului este umpluta cu un lichid limpede (lichid sinovial), care actioneaza ca un lubrifiant pentru a ajuta la reducerea frecarii in articulatie. Pungile mici umplute cu lichid protejeaza articulatia si ajuta la reducerea frecarii dintre muschi si alte structuri inconjuratoare.

Cauze ale chistului Baker

La adulti, chisturile Baker apar de obicei dintr-o leziune sau o afectiune care provoaca umflarea si inflamatia in articulatia genunchiului. Ca raspuns la aceasta inflamatie, genunchiul produce exces de lichid sinovial, care se deplaseaza in spatele genunchiului si se acumuleaza in bursa popliteala. In consecinta, bursa se umfla si se umfla, formand un chist Baker. Chisturile Baker la pacientii mai tineri nu au adesea o cauza cunoscuta.

Chistul lui Baker apare atunci cand lichidul articular de la genunchi sau lichidul sinovial se deplaseaza de la articulatie pana la spatele genunchiului. Acest fluid articular formeaza un mic sac de tesut in spatele genunchiului care poate creste sau redimensiona pe parcursul zilei. Problema care duce la formarea acestui sac sau chist nu este un exces de lichid, ci un defect al articulatiei care il acopera, care in conditii normale este un compartiment impermeabil etans. Prin urmare, cauza care va da acest chist este o leziune capsulara fiind cauzele cele mai frecvente:

Debutul artrozei genunchiului
Leziune sau ruptura a meniscului
 Boli reumatice sau inflamatorii care „mananca” capsula articulara, ca in cazul artritei reumatoide
Simptome
Unele chisturi Baker nu provoaca simptome si se gasesc doar intamplator la un examen fizic sau atunci cand imagistica prin rezonanta magnetica (RMN) este facuta dintr-un alt motiv. Cand apar simptome, acestea pot include:

Senzatie de greutate sau presiune in spatele genunchiului
Dureri la genunchi
Rigiditate sau tensiune in partea din spate a genunchiului
Umflarea genunchiului
Daca chistul devine prea mare, poate afecta circulatia sangelui in venele piciorului. Acest lucru poate provoca durere, umflare, slabiciune sau chiar amorteala daca exista o compresie a nervilor. Rar, chistul se poate rupe.

Foarte des pacientul afirma faptul ca dimensiunea chistului variaza de la o zi la alta sau chiar in aceeasi zi. Cand chistul este dureros, durerea se resimte in spatele genunchiului. Durerea este mai probabil sa apara atunci cand genunchiul este indoit mult sau cand il intindeti pentru o perioada sustinuta.

Cum este diagnosticat chistul lui Baker?
Medicul va va intreba despre istoricul medical complet si va va solicita sa va descrieti simptomele. Va dori sa stie daca ati avut o accidentare la genunchi inainte. Specialistul va examina apoi genunchiul afectat indeaproape si il va compara cu genunchiul sanatos. In timpul examenului, medicul va cauta:

Umflare
Instabilitatea imbinarii
Sunete atunci cand indoiti genunchiul
Rigiditatea articulatiei si raza limitata de miscare
De asemenea, medicul dumneavoastra va atinge partea din spate a genunchiului unde se afla chistul. Un chist devine adesea rigid atunci cand genunchiul este complet extins si moale atunci cand genunchiul este indoit.

Teste de imagistica
Vi se poate spune sa faceti teste imagistice pentru a ajuta la confirmarea diagnosticului si pentru a afla mai multe despre starea dumneavoastra. Acestea pot includeꓽ

Raze X
Ecografie
Imagistica prin rezonanta magnetica (RMN)
Cu o examinare fizica si un sondaj asupra durerii si patologiei genunchiului este de obicei suficient pentru ca un medic sa poata diagnostica sau cel putin pentru a stabili o probabilitate ridicata a prezentei chistului. Cu o ecografie simpla, se va vedea continutul de lichid al caracteristicilor articulare. In practica zilnica, de obicei, se solicita o radiografie sau un RMN aL genunchiului, nu cu scopul de a vedea chistul, dar cu scopul de a cunoaste cauza care a creat-o si de a vedea starea genunchiului.

Tratament pentru chistul Baker
Tratament nechirurgical
Majoritatea chisturilor Baker dispar singure. Pentru chisturile care nu dispar, tratamentul initial este intotdeauna de natura nechirurgicala si poate include una sau mai multe dintre urmatoarele:

Observatie. Medicul dumneavoastra va poate recomanda sa priviti chistul in timp pentru a va asigura ca nu mareste sau nu provoaca simptome dureroase.
Schimbarea activitatilor. Scaderea activitatii si evitarea activitatilor cu impact ridicat care incordeaza genunchiul, cum ar fi alergatul si exercitiile aerobice, pot ajuta la ameliorarea simptomelor.
Medicamente antiinflamatoare nesteroidiene. Medicamente precum ibuprofenul si naproxenul pot ajuta la reducerea durerii si umflarea.
Injectii cu corticosteroizi. Medicul dumneavoastra poate injecta un medicament cu corticosteroizi in articulatia genunchiului pentru a reduce inflamatia.
In aceasta procedura, medicul amorteste zona din jurul chistului si apoi foloseste un ac pentru a scurge excesul de lichid din articulatie. Aspiratia se face adesea folosind o ecografie pentru a ghida plasarea acului.

Tratament chirurgical

Rareori, este necesar un tratament chirurgical pentru chistul Baker. Cu toate acestea, poate fi recomandat daca aveti simptome dureroase care nu sunt ameliorate prin tratament nechirurgical sau daca chistul revine in mod repetat dupa aspiratie. Artroscopie. In aceasta procedura, medicul dumneavoastra face incizii mici sub anestezie si apoi introduce o camera mica, numita „artroscop”, in articulatia genunchiului. Aparatul foto afiseaza imagini pe un ecran video, iar medicul le foloseste pentru a ghida mici instrumente chirurgicale.
Artroscopia este utilizata pentru a trata conditiile din genunchi, care pot provoca un chist Baker.

Excizie. Pentru chisturi mari sau cele care provoaca probleme vasculare si nervoase, medicul dumneavoastra poate face o procedura chirurgicala deschisa pentru a elimina intregul chist.
Chistul lui Baker poate disparea de unul singur sau poate disparea o perioada si va reaparea in viitor. Daca medicii confirma ca exista o artroza sau o vatamare meniscala care provoaca chistul Baker, de obicei acestia isi propun sa trateze principala problema, deoarece adesea, tratarea cauzei face ca acest chist si disconforturile asociate sa dispara.

Oricare dintre tratamentele anterioare ar trebui sa fie insotita de perioade de odihna, gheata, antiinflamatoare locale. Purtarea unui bandaj elastic in jurul genunchiului poate ajuta impiedicarea patrunderii lichidului din nou, oferind intotdeauna bandajului o tensiune scazuta pentru a preveni umflarea picioarelor.

Placa de aterom: ce este, cum recunosti simptomele, cum se poate preveni

Placa de aterom este o leziune care se dezvolta pe peretii vaselor de sange, in special pe arterele mari. Este o conditie caracterizata prin depunerea de grasimi, colesterol, calciu si alte substante pe peretele interior al arterelor. Aceste depozite se numesc placi ateromatoase. Placa de aterom apare atunci cand exista o cantitate mare de colesterol acumulat in peretii arterelor care impiedica circulatia normala a sangelui. Formarea are loc atunci cand colesterolul ”rau” din sange (cunoscut sub numele de LDL) capata niveluri ridicate si este concentrat pe stratul interior al vaselor de sange.

Exista apoi un factor de risc cardiovascular care, daca nu este tratat la timp, poate duce la un accident cardiovascular. Aceasta acumulare de colesterol face ca o parte din globulele albe din sange sa se lipeasca de zona si sa devina macrofage. Daca colesterolul LDL este prezent in cantitati mari in zona leziunii, macrofagele devin celule spumoase si nu il elimina. Cele mai nocive placi ateromatoase sunt cele mai mici, deoarece sunt cele mai imprevizibile si instabile si pot ajunge sa formeze un tromb.
 

Bibliografie:

Jones PJH, Rideout T. Lipids, sterols, and their metabolites. In: Ross AC, Caballero B, Cousins RJ, Tucker KL, Ziegler TR, eds. Modern Nutrition in Health and Disease. 11th ed. Baltimore, 2014.

Jones PJH, Papamandjaris AA. Lipids: cellular metabolism. In: Erdman JW, Macdonald IA, Zeisel SH, eds. Present Knowledge in Nutrition. 10th ed. Washington, DC: Wiley-Blackwell; 2012.

Harris WS. Omega-3 fatty acids. In: Coates PM, Betz JM, Blackman MR, et al., eds. Encyclopedia of Dietary Supplements. 2nd ed. London and New York: Informa Healthcare; 2010.

Lichtenstein AH, Jones PJH. Lipids: absorption and transport. In: Erdman JW, Macdonald IA, Zeisel SH, eds. Present Knowledge in Nutrition. 10th ed. Washington, DC: Wiley-Blackwell; 2012.

Institute of Medicine, Food and Nutrition Board. Dietary reference intakes for energy, carbohydrate, fiber, fat, fatty acids, cholesterol, protein, and amino acids (macronutrients). Washington, DC: National Academy Press; 2005.

Articole similare
Stresul: Efectele negative asupra creierului, metode tratament Stresul: Efectele negative asupra creierului, metode tratament

Stresul, oboseala cronica, anxietatea si depresia au efecte negative nu doar asupra creierului, ci si asupra intregului organism, stand la baza declasarii multor probleme de sanatate. Dar atunci cand efectele lui se resimt la nivelul creierului, totul degenereaza pentru ca un creier bolnav nu va putea gestiona corect celelalte operatiuni care asigura supravietuirea. 

24 aprilie 2024
Edited 26 aprilie 2024
citește articolul
Boala Huntington: cauze, simptome, complicatii ale bolii Boala Huntington: cauze, simptome, complicatii ale bolii

Boala Huntington este o boala mostenita care determina uzura unor celule nervoase din creier. Oamenii se nasc cu gena defecta, dar simptomele nu apar decat dupa 30 sau 40 de ani. Simptomele initiale ale acestei boli pot include miscari necontrolate, stangacie si probleme de echilibru.

21 noiembrie 2022
Edited 1 iulie 2023
citește articolul
Leucemia: cauze, simptome, cum se poate tine sub control Leucemia: cauze, simptome, cum se poate tine sub control

Leucemia reprezinta o boală oncologica a sangelui si a elementelor figurate ale acestuia, care se manifesta sub forma proliferarii necontrolate de celule sangvine anormale si nefunctionale. Leucemia este cancerul tesuturilor care formeaza sangele in organism, inclusiv maduva osoasa si sistemul limfatic. Exista mai multe tipuri de leucemie

13 noiembrie 2022
Edited 1 iulie 2023
citește articolul

Informatiile din acest articol nu trebuie sa inlocuiasca consultarea unui specialist sau vizita la un medic. Orice recomandare medicala continuta de acest material are scop pur informativ. Concluziile sau referintele nu sunt tipice si pot varia de la individ la individ si pot depinde de stilul de viata al fiecaruia, de starea de sanatate, dar si de alti factori. Aceste informatii nu trebuie sa inlocuiasca un diagnostic avizat.

Top 10 produse recomandate

Articolele 1 la 4 din 9 total

Pagina